NATO
Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”
Published
4 years agoon

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.
Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.
“Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”.
Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.
În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.
Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.
La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.
Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.
La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.
2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.
Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE
Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare
Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”
Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE
Zelenski regretă că întâlnirea sa cu Trump din Biroul Oval a scăpat de sub control, dar continuă să exercite presiuni asupra președintelui american: „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el”
Înaintea summiturilor G7 și NATO, Kaja Kallas s-a întâlnit cu emisarul lui Trump pentru a discuta despre colaborarea UE-SUA ”pentru a pune capăt războiului” rus din Ucraina
NATO
Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare
Published
18 hours agoon
June 12, 2025By
Andreea Radu
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres.
„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.
„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.
El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”
Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.
La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.
Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.
NATO
Spania va adopta o poziție „proprie și curajoasă” privind creșterea cheltuielilor militare la summitul NATO de la Haga
Published
2 days agoon
June 11, 2025
Premierul spaniol Pedro Sánchez va adopta o poziție „proprie și curajoasă” la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie, în cadrul dezbaterii privind posibila creștere a bugetelor militare la 5% din PIB, potrivit agenției EFE, preluat de Agerpres. Guvernul de la Madrid consideră că nu este singurul care are reticențe și că mai multe state membre ale Uniunii Europene împărtășesc rezervele față de fezabilitatea unei astfel de creșteri, mai precizează sursa citată.
Surse guvernamentale spaniole au subliniat că Spania și-a îndeplinit deja actualul angajament NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare. În opinia Madridului, o eventuală creștere la 5% este considerată „arbitrară”, chiar dacă ar fi aplicată etapizat. Deși nu a fost precizată poziția finală pe care Sánchez o va susține la summit, sursele afirmă că aceasta va reflecta o abordare fermă și diferită, în ciuda complexității discuțiilor anticipate.
Contextul tensionat vine după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat oficial propunerea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare – dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura. Spre deosebire de acordul din 2014, care prevedea atingerea pragului de 2% într-un interval de 10 ani, noua propunere presupune planuri anuale de creștere.
Mark Rutte a argumentat că „nu se poate spune că nu sunt bani” și le-a cerut liderilor politici să își asume această decizie în fața cetățenilor. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, a declarat Rutte.
Spania, guvernată în prezent de o coaliție de stânga, se așteaptă la un summit dificil, însă își exprimă convingerea că nu este singura care va pune sub semnul întrebării pragul de 5% alocat apărării.
NATO
Lituania „nu va renunța niciodată” la ideea că Ucraina trebuie să fie membră a NATO, subliniază ministrul lituanian al Apărării
Published
2 days agoon
June 11, 2025By
Teodora Ion
Lituania „nu va renunța niciodată” la ideea că Ucraina trebuie să fie membră a NATO, a declarat ministrul apărării Dovilė Šakalienė pentru Politico.
De la Washington la Varșovia, se amplifică vocile care doresc să trântească ușa în fața speranțelor Ucrainei de a adera la NATO, însă una dintre cele mai amenințate țări membre ale alianței este ferm convinsă că aspirațiile Kievului nu trebuie să fie spulberate.
Țara baltică se află în rândul statelor care sunt considerate a fi cele mai expuse la un posibil atac rusesc ca urmare a golfului Suwalki, o porțiune de teren slab populată la granița cu Polonia, care împarte exclava rusă Kaliningrad și Belarus, aliat al Moscovei.
Bruno Kahl, șeful serviciilor de informații externe ale Germaniei, a avertizat că liderul rus Vladimir Putin ar putea folosi „omuleți verzi” pentru a ataca țările baltice vulnerabile, precum Estonia, o iterație a tacticii pe care a folosit-o în 2014 pentru a prelua ilegal peninsula ucraineană Crimeea.
„Suntem destul de siguri, și avem informații care demonstrează acest lucru, că Ucraina este doar un pas în călătoria spre vest”, a declarat Kahl pentru organizația de știri Table Media într-un interviu publicat săptămâna aceasta, adăugând: „Există oameni la Moscova care nu mai cred că articolul 5 al NATO funcționează. Și ar dori să îl testeze”.
Președintele american Donald Trump a exclus posibilitatea de a permite Ucrainei să adere la NATO, ca parte a efortului său de a negocia un acord de pace în război prin schimbarea politicii SUA față de Moscova. El este susținut de Ungaria și Slovacia, membre NATO pro-Kremlin, în timp ce președintele polonez nou ales Karol Nawrocki a declarat, de asemenea, că nu va permite Ucrainei să adere la alianță.
Însă Šakalienė a insistat asupra faptului că decizia finală privind țara care va adera ar trebui să aparțină alianței și nu lui Putin.
„Dacă altcineva în afară de alianță decide cine este membru al alianței, atunci credibilitatea alianței este grav compromisă”, a spus ea.
Reticența față de Ucraina indusă de Trump a fost vizibilă în dezbaterea internă din cadrul NATO cu privire la posibilitatea ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie invitat la summitul liderilor din această lună de la Haga.
Aceasta nu a fost niciodată o problemă sub precedenta administrație americană a lui Joe Biden, care a fost fericită să îl invite pe Zelenski la reuniuni de vârf, deși a fost la fel de puțin entuziastă în ceea ce privește acceptarea Ucrainei în alianță.
Lituania a insistat ca Zelenski să fie prezent. „Nu aș fi de acord să nu fie prezent la Haga”, a declarat Šakalienė.
Kiev a anunțat marți că liderul ucrainean a fost invitat la summitul NATO de la Haga.
Trump nu este un mare admirator al lui Zelenski, după a reieșit din tumultoasa lor întâlnire de la Casa Albă din februarie.
Însă secretarul general al alianței, Mark Rutte, dorește să reducă la minimum conflictele cu Trump și să orienteze summitul spre convenirea unui nou obiectiv privind cheltuielile de apărare pentru membrii NATO, majorându-le la 5 % din PIB, față de obiectivul actual de 2 %.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală