Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat sâmbătă președintele Consiliului European, Charles Michel, la Aachen, în cursul discursului său de laudatio pentru președintele Klaus Iohannis, căruia i-a fost decernat Premiul Carol cel Mare pentru unitatea Europei.
În discursul său de reverență pentru Klaus Iohannis, președintele Consiliului European a vorbit și despre sensul mai larg al integrării europene, axându-se la autonomia strategică europeană, o temă asupra căreia președintele Klaus Iohannis s-a aplecat întotdeauna printr-o abordare de complementaritate între NATO și Uniunea Europeană.
“Cei care sunt în favoarea unei mai mari autonomii strategice europene îi suspectează uneori pe cei care se opun acesteia că împiedică integrarea. Alții văd în autonomia sporită riscul de a slăbi Alianța noastră atlantică. (…) Ce căutăm? Ne dorim mai puțină dependență și mai multă influență. Pentru că avem valori de promovat – și acestea sunt puternice – interese de apărat și cetățeni de protejat. Autonomia noastră mai mare trebuie să se bazeze pe doi piloni strategici: dezvoltarea socială și economică și securitatea”, a afirmat el.
Astfel, Michel a spus că “Alianța Atlantică” este coloana vertebrală a pilonului securității: “Consolidarea apărării europene înseamnă consolidarea Alianței”.
El a anunțat că “2022 va fi anul apărării europene” și a indicat asupra unei foi de parcurs care cuprinde și o nouă declarație comună UE-NATO, într-o completare clară la anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în discursul privind Starea Uniunii, a precizat că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene.
Motivații în spatele acestui demers stau deciziile americane din ultimii ani, îndeosebi pozițiile fostului președinte Donald Trump, dar, cel mai recent, retragerea militară haotică americană și aliată din Afganistan și anunțul înființării unei alianțe de securitate Australia – Marea Britanie – Statele Unite pentru zona indo-pacifică. Pactul exclude Europa și prevede achiziția de submarine cu propulsie nucleară americane de către Australia, în detrimentul unui contract cu Franța, fapt care a iritat profund Parisul.
“Care este foaia noastră de parcurs? Începând de marțea aceasta, peste câteva zile, Consiliul European va organiza o dezbatere strategică privind locul Uniunii noastre în lume, în lumina evenimentelor geopolitice recente: Afganistan, situația din Indo-Pacific, relațiile cu China. Vom ghida procesul, în special în cadrul busolei strategice, până la un Consiliu European programat pentru martie 2022, unde apărarea europeană va fi una dintre temele majore. De asemenea, avem în fața noastră elaborarea și adoptarea unei noi declarații de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și NATO. După cum știți, Alianța Atlantică a început, de asemenea, să reflecteze asupra conceptului său strategic, care se va afla pe ordinea de zi a unui viitor summit care va avea loc în Spania în 2022″, a adăugat Michel.
Pe de altă parte, această componentă din discursul de laudatio pentru Klaus Iohannis nu este deloc întâmplător, cunoscută fiind poziția șefului statului.
În alocuțiunea sa de acceptare a Premiului Carol cel Mare, Iohannis l-a citat pe unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, francezul Jean Monnet, într-o pledoarie pentru consolidarea relației transatlantice dintre Europa și Statele Unite.
“Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-și asigura securitatea, stabilitatea și prosperitatea comună, așa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europă puternică, capabilă să gestioneze crize în vecinătatea sa”, a afirmat președintele.
Însă, președintele Consiliului European a mai amintit că obiectivul european de a obține o mai mare autonomie nu este nou, fiind descris în Declarația de la Sibiu din mai 2019 găzduit de președintele Klaus Iohannis: “Ne vom proteja cetățenii și le vom asigura securitatea investind în puterea noastră de convingere și în puterea noastră de constrângere, precum și prin colaborarea cu partenerii noștri internaționali. Europa va fi un actor principal responsabil pe scena mondială.”
