Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.
“Este o onoare deosebită pentru mine să primesc astăzi Premiul Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen pentru anul 2020. Acest premiu, ca simbol al unificării Europei și al procesului integrării europene, are o semnificație aparte pentru mine și pentru cetățenii României, care sunt astăzi și cetățeni ai Uniunii Europene. Valorile și principiile democrației și ale unității europene reprezintă fundamentul Uniunii, liantul statelor membre. Sunt esența acestui continent, sursa bunăstării, a siguranței și a securității societăților noastre”, a spus Iohannis, în debutul alocuțiunii sale din cadrul ceremoniei solemne desfășurate la Primăria din Aachen.
Aceasta a urmat discursului de laudatio susținut de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a afirmat că “astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept”. La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.
Abia al șaselea lider politic din Europa Centrală și de Est care este distins cu acest premiu, Iohannis a evocat personalitatea și realizările lui Carol cel Mare, îndeosebi unitatea europeană și importanța educației pentru toți, despre care a menționat că trebuie percepute în contextul istoric al realităților politice și sociale ale Europei occidentale medievale de acum peste 1.200 de ani.
O scurtă istorie a ideii europene: de la unificarea urmărită prin forța armelor la un proiect de solidaritate pentru pace și bunăstare
“Unificarea europeană urmărită în trecut prin forța armelor – ca, de altfel, majoritatea încercărilor de unificare europeană care au precedat Planul Schuman – este astăzi un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni. Sistemele publice de educație de astăzi sunt, desigur, profund diferite de educația pentru toți urmărită în epoca carolingiană. Însă regăsim adesea în istorie, în moștenirea intelectuală a Europei, exemple care au inspirat acțiunea modernă și procesele de integrare europeană lansate în perioada postbelică. Secole de violență și distrugere au marcat dramatic istoria europeană înainte de a se ajunge la înțelepciunea că unitatea se realizează prin voința liberă de asociere în proiecte comune a celor care împărtășesc aceleași valori”, a punctat președintele Iohannis.
Alăturându-se unei liste importante de figuri politice care au primit acest premiu, Iohannis a pledat în continuare pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, insistând asupra valorii acțiunii comune europene, a unității, a educației și democrației europene la acest moment.
Este “un moment în care Europa și întreaga lume se confruntă cu alegeri importante, cu momente dificile, provocate de o deraiere bruscă din cotidian, în fața unui dușman invizibil: un virus a cărui răspândire a generat actuala pandemie și care a făcut necesare noi răspunsuri, soluții sau instrumente comune la nivel european și global”, a arătat el.
În acest cadru special, Iohannis a menționat cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu din 9 mai 2019, despre care a subliniat că rămân fundamentale, deoarece Uniunea are acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete.
“Astăzi, trăim într-o Europă unită în jurul aspirațiilor comune pentru democrație, stat de drept, drepturile omului și economie de piață. Faptul că cea mai mare realizare a Uniunii Europene este asigurarea păcii și prosperității unei părți semnificative a continentului european ne îndreptățește să fim mândri și să investim pe mai departe în promovarea modelului nostru, pe baza acestor valori și principii comune. De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a fost de multe ori încercată. Am traversat împreună crize de diverse tipuri. De fiecare dată însă, statele membre au găsit resursele și capacitatea de a transforma încercările în oportunități, de a depăși dificultățile și de a întări Uniunea noastră. Această capacitate de transformare și adaptare face ca Uniunea să rămână o construcție solidă și durabilă. Au fost și momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acționăm mai bine și să oferim un răspuns mai prompt la așteptările cetățenilor europeni”, a detaliat președintele.
Viziunea României despre Europa. Klaus Iohannis, pledoarie pentru forța Uniunii Europene
În continuare, Klaus Iohannis a expus viziunea României, pledând pentru consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen și consolidarea rezilienței Uniunii Europene.
“În viziunea României, ne putem ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri doar împreună, mai uniți, mai coezivi și nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăților de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluții și – cel mai important – au fost solidare. Forța Uniunii ne-a ajutat să depășim cele mai dificile momente“, a spus el.
El a argumentat aceste aserțiuni prin deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, specificând că acestea sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer. “Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranța multora. Astăzi este o necesitate pentru toți”, l-a citat Iohannis pe Adenauer, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.
De asemenea, șeful statului a subliniat că provocările acestei pandemii au evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic, arătând că acestea sunt o dovadă clară a necesitații consolidării rezilienței strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât și în vecinătatea sa imediată.
“În interiorul Uniunii, Piața Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesența proiectului european și cel mai palpabil beneficiu pentru cetățenii europeni. Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acțiunile noastre – individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui ”bun comun” care este Piața Unică și cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, a căror importanță a fost pe deplin reliefată de criza sanitară”, a mai spus președintele.
Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene
În opinia sa, pentru a atinge acest obiectiv al consolidării Pieței Unice, avem nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient, pledând pentru aderarea României la spațiul Schengen.
“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat el.
În același timp, șeful statului a precizat că pandemia de COVID-19 a oferit o lecție importantă legată de faptul că acțiunea concertată este esențială inclusiv în sfera politicilor de competență națională – cum este cea din domeniul sănătății.
“Acesta este un domeniu esențial pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața unor potențiale crize viitoare și, de aceea, Uniunea Sănătății trebuie să devină realitate rapid“, a afirmat el.
Referindu-se la dimensiunea externă, președintele a mai indicat că reziliența Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă este asigurată și în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică și în cea sudică.
“De aceea, Uniunea trebuie să își asume o investiție strategică și de lungă durată în aceste spații. Trebuie să fim prezenți în teren, activi, ca Uniune și state membre, și trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze și o puternică dimensiune de securitate. Pentru ca răspunsurile Uniunii să conducă la mai multă reziliență, dar și să crească capacitatea sa de a-și proiecta principiile și obiectivele la nivel global, este necesar să reflectăm la modul în care putem să ne pregătim printr-o mai bună anticipare”, a precizat el.
Pentru a fi pregătiți pentru tranziții accelerate către economia verde și digitală sau pentru a găsi răspunsuri la riscuri de securitate hibride și asimetrice care vor utiliza la scară largă noi tehnologii, Europa trebuie să aibă, în viziunea lui Klaus Iohannis, capacitatea de a proiecta modele ale viitorului.
“De aceea, discuția despre evoluția Uniunii pe termen mediu și lung va trebui să se aplece cu mai mare atenție asupra capacității de guvernare anticipativă. Tot din unghiul perspectivei, Conferința privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate unică pentru a asculta cetățenii europeni, pentru a înțelege care sunt așteptările acestora de la Uniunea Europeană, pentru a evalua provocările viitoare”, a consemnat el.
Președintele, aplaudat în timp ce a respins ideea unei Europe cu viteze diferite
Klaus Iohannis a reînnoit astfel pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene.
“Este adevărat poate că anumite decizii pot fi luate mai repede într-un grup mic. Însă forța reală a Uniunii, mai ales într-o lume mai interconectată, dar și mai contestată, nu este dată de cercuri concentrice sau viteze diferite. Această forță este dată de abordarea inclusivă, de capacitatea Uniunii de a se mișca în aceeași direcție – a democrației și prosperității comune și de a asocia parteneri care împărtășesc valorile, principiile și obiectivele noastre”, a spus el, în aplauzele sălii.
Pledoarie pentru relația transatlantică, citându-l pe Jean Monnet. Klaus Iohannis: SUA și UE, pilonii de bază ai democrației globale
Tot din perspectivă externă, Klaus Iohannis s-a axat pe dimensiunea fundamentală a relației dintre Europa și SUA.
“În cadrul parteneriatelor, relația Uniunea Europeană – Statele Unite ale Americii rămâne în mod cert piesa de rezistență și dimensiunea pe care Europa trebuie să continue să investească cel mai mult. Europa are nevoie de continuarea angajamentului american pentru a-și asigura securitatea, stabilitatea și prosperitatea comună, așa cum Statele Unite ale Americii au nevoie de o Europă puternică, capabilă să gestioneze crize în vecinătatea sa”, a precizat președintele, în mod ferm.
În spiritul acestei afirmații, Iohannis l-a citat pe un alt părinte fondator al UE, Jean Monnet, unul dintre primii câștigători ai Premiului Carol cel Mare.
“Europa și America nu pot să își ignore problemele și au nevoie una de alta pentru a le soluționa. Separat, ele nu pot contribui eficient la pacea globală”, scria Jean Monnet în Memoriile sale.
“Acest crez al unuia dintre arhitecții Uniunii este valabil și astăzi, la mai bine de jumătate de secol, nu pentru că problemele și contextul nu au evoluat, ci pentru că Statele Unite și Uniunea Europeană rămân incontestabil pilonii de bază ai democrației globale”, a precizat președintele.
La finalul discursului său, Iohannis a insistat asupra rolului educației în consolidarea democrației și civismului.
“Nu este posibilă manifestarea unei veritabile democrații fără capacitarea cetățeanului, a noilor generații de cetățeni europeni, de a participa în sfera publică, de a-și face auzită vocea. Această capacitare trebuie formată prin educație europeană, astfel încât să conferim oportunități pentru toți de a-și dezvolta gândirea critică, de a-și dezvolta rezistența la manipulare, dezinformare sau propagandă. Consider că există spațiu pentru reflecție asupra modului în care instrumente precum Erasmus+ pot fi și mai eficient utilizate pentru a răspunde nevoii de educație în scopul dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaționale, dar și pentru consolidarea participării în procesele democratice. Chiar dacă tinerii trebuie să rămână grupul prioritar al acestui demers, ar fi extrem de util dacă aceste eforturi legate de democrație și civism ar deveni parte a planurilor de educație pe tot parcursul vieții.
Klaus Iohannis: Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019 demonstrează profilul pro-european profund al României
Președintele a încheiat discursul de acceptare a premiului cu întărirea profilului pro-european al României, consemnat inclusiv prin “spiritul de la Sibiu” care îmbracă simbolic Declarația Summitului din 9 mai 2019, găzduit de președintele României chiar de Ziua Europei.
“După cum spuneam, pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat revenirea în rândul familiei cu care împărtășim aceleași valori și principii. Libertatea de exprimare și valorile democratice sunt prețuite de români tocmai pentru că au trăit decenii la rând într-o societate în care libertatea de exprimare nu a fost posibilă. Pentru noi, proiectul european este un proiect politic, economic și social care a potențat modernizarea României. La rândul nostru, aducem astăzi o contribuție importantă construcției europene. Susținerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, implicarea în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului pro-european profund al României. Spiritul Declarației de la Sibiu din 9 mai 2019, spiritul de la Sibiu – demonstrează pe deplin acest profil”, a afirmat el.
“Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană”, a conchis Klaus Iohannis.
Citiți și
Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.
Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.
Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.
Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți arhitecți ai idealului Europei unite și fondării UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.
În anul 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții, respectiv Comisia Comunităților Europene. Prima femeie distinsă cu prestigioasa distincție a fost Simone Veil, întâia femeie președinte al Parlamentului European, în 1981, iar prima personalitate regală înscrisă în galeria laureaților a fost regele Spaniei, Juan Carlos, în 1982. Unicul premiu Carol cel Mare acordat în mod extraordinar a fost decernat Papei Ioan Paul al II-lea în anul 2004. În cei peste 70 de ani de istorie, premiul Carol cel Mare nu a fost decernat în zece rânduri , întrucât comitetul nu a identificat un laureat corespunzător idealului Europei unite.
Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.
Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.
