Connect with us

SUA

Joe Biden: Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan

Published

on

© The White House/ Flickr

Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat, a declarat luni președintele american Joe Biden, în timpul primei sale călătorii în Asia în calitate de comandant suprem, relatează The Guardian.

„Uitați, iată care este situația”, a declarat Biden reporterilor în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Tokyo. „Suntem de acord cu politica <<O singură China>>. Am aderat la ea și la toate acordurile aferente obținute de acolo, dar ideea că aceasta poate fi luată cu forța, pur și simplu luată cu forța, este (pur și simplu) nepotrivită”.

Citiți și Președintele SUA și premierul Japoniei reafirmă ”importanța vitală a regiunii Indo-Pacifice” pentru ”pacea, securitatea și prosperitatea globală”

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

Taiwanul se află la mai puțin de 177 de kilometri de coasta Chinei. Timp de peste 70 de ani, cele două părți au fost guvernate separat, dar acest lucru nu a împiedicat Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, să revendice insula ca fiind a sa – deși nu a controlat-o niciodată.

Biden a comparat o potențială invazie a Taiwanului de către China cu invazia Rusiei în Ucraina la începutul acestui an, avertizând că „va disloca întreaga regiune” și subliniind că „Rusia trebuie să plătească un preț pe termen lung pentru acțiunile sale”.

Președintele SUA a mai declarat că Beijinul „cochetează deja cu pericolul în acest moment prin faptul că zboară atât de aproape (de Taiwan) și prin toate manevrele pe care le întreprinde”.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.

„Statele Unite sunt angajate, ne-am luat un angajament, susținem politica <<O singură Chină>>, susținem tot ceea ce am făcut în trecut, dar asta nu înseamnă, nu înseamnă că China are capacitatea, are, scuzați-mă, jurisdicția de a intra și de a folosi forța pentru a prelua Taiwanul”, a subliniat șeful de la Casa Albă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.

Continue Reading

SUA

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Published

on

© The White House/ Flickr

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat vineri decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic “Roe v. Wade” din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters, iar BBC avertizează asupra unei “zi seismice” în SUA.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu, informează Agerpres.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt. Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort.

Decizia de vineri este încununarea a 50 de ani de luptă metodică dusă de dreapta religioasă, pentru care reprezintă o victorie enormă, dar nu şi finalul bătăliei: mişcarea va trebui să se mobilizeze în continuare pentru a face să basculeze cât mai multe state în tabăra sa ori pentru a obţine o interdicţie la nivel federal.

În cadrul unor declarații de presă, președintele Joe Biden a denunțat decizia Curții Supreme de Justiție de a anula dreptul constituțional la avort, avertizând că aceasta riscă sănătatea femeilor din întreaga țară.

“Curtea a făcut ceea ce nu a mai făcut niciodată până acum: a înlăturat în mod expres un drept constituțional care este atât de fundamental pentru atât de mulți americani”, a declarat Biden într-un discurs de la Casa Albă. “Este o zi tristă pentru instanță și pentru țară”, a spus el despre “o decizie care duce America cu 150 de ani înapoi”.

Decizia se înscrie de asemenea în bilanţul fostului preşedinte republican Donald Trump, care în mandatul său a remaniat profund Curtea Supremă, numind trei judecători conservatori (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh şi Amy Coney Barrett), semnatari ai acestei hotărâri.

În schimb, cei trei judecători progresişti s-au disociat de majoritate, care, în opinia lor, “pune în pericol alte drepturi la viaţa privată, precum contracepţia şi căsătoriile homosexuale” şi “subminează legitimitatea Curţii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 milioane de dolari

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari, a anunţat joi John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Această autorizație va ridica totalul asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 6,1 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a afirmat Kerby, potrivit comunicatului oficial.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

„Fluxul constant de asistență de securitate din partea SUA continuă să consolideze apărarea Ucrainei, să îmbunătățească capacitatea acesteia de a-și apăra teritoriul și să obțină victorii pe câmpul de luptă. Am impus sancțiuni rapide și severe asupra economiei Rusiei și asupra regimului președintelui Putin. Am sporit capacitatea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei pe flancul său estic. Și vom continua să livrăm capacități militare cruciale apărătorilor curajoși ai Ucrainei. Ucraina este puternică. Continuăm să rămânem uniți alături de Ucraina”, a subliniat John Kirby. 

John Kirby a mai spus că partea americană este „zilnic” în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână „pertinent”.

Luna trecută, senatul american a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G76 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA23 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending