Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Ulterior, șeful statului a declarat, de la tribuna Parlamentului, că preia cu multă emoţie al doilea mandat de şef al statului şi a dat asigurări că va fi preşedintele tuturor românilor.

Preiau astăzi cu multă emoţie al doilea mandat de preşedinte al României. (…) Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor“, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, iar ulterior şeful statului a depus jurământul de învestitură în funcţie.

Preşedintele de şedinţă a citit Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura preşedintelui României. 

La ceremonie au participat premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, fostul președinte Emil Constantinescu, Custodele Coroanei române, Margareta, reprezentanţi ai cultelor religioase. Au participat și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoție al doilea mandat de Președinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României.

Le mulțumesc concetățenilor noștri care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica „toată puterea și priceperea” următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.

Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi Președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și susținut, cât și al celor care au avut o altă opțiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții.

În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie `89 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate. 

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură.

Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alții. Nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși!

Nu a existat niciun obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării.

Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți. O voce puternică în Europa și în lume, o țară care își promovează valorile și identitatea și își protejează resursele. Un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în  beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient.

Altfel spus, România normală, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat de o manieră atât de categorică susținerea.  

Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante, care funcționează ireproșabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea, pe fundamente corecte, a administrației publice.

Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general.

Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.

O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să își consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit. 

Îmi doresc ceea ce așteaptă în definitiv și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.  

Doamnelor și domnilor,

România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor.

Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de Președinte.

România normală este țara care își protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influenţa și profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire plătită cu sângele semenilor noștri: idealul unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi. 

Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeniîmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să își găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie, o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă!

Doamnelor și domnilor,

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem.

Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol.

Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurile și așteptărilor în sfârșit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii naționale!

Vă mulțumesc!


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

POLITICĂ

Corina Crețu, despre „yesmenii„ criticați de Tăriceanu: nu e nicio conspirație mondială. Sunt mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending