Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Ulterior, șeful statului a declarat, de la tribuna Parlamentului, că preia cu multă emoţie al doilea mandat de şef al statului şi a dat asigurări că va fi preşedintele tuturor românilor.

Preiau astăzi cu multă emoţie al doilea mandat de preşedinte al României. (…) Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor“, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, iar ulterior şeful statului a depus jurământul de învestitură în funcţie.

Preşedintele de şedinţă a citit Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura preşedintelui României. 

La ceremonie au participat premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, fostul președinte Emil Constantinescu, Custodele Coroanei române, Margareta, reprezentanţi ai cultelor religioase. Au participat și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoție al doilea mandat de Președinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României.

Le mulțumesc concetățenilor noștri care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica „toată puterea și priceperea” următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.

Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi Președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și susținut, cât și al celor care au avut o altă opțiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții.

În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie `89 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate. 

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură.

Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alții. Nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși!

Nu a existat niciun obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării.

Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți. O voce puternică în Europa și în lume, o țară care își promovează valorile și identitatea și își protejează resursele. Un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în  beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient.

Altfel spus, România normală, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat de o manieră atât de categorică susținerea.  

Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante, care funcționează ireproșabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea, pe fundamente corecte, a administrației publice.

Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general.

Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.

O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să își consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit. 

Îmi doresc ceea ce așteaptă în definitiv și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.  

Doamnelor și domnilor,

România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor.

Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de Președinte.

România normală este țara care își protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influenţa și profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire plătită cu sângele semenilor noștri: idealul unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi. 

Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeniîmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să își găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie, o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă!

Doamnelor și domnilor,

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem.

Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol.

Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurile și așteptărilor în sfârșit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii naționale!

Vă mulțumesc!


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a avut joi o videoconferință cu secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz White, unde au discutat despre politica internă din România, precum și evoluțiile regionale și europene.

Temele de interes referitoare la politica internă au cuprins o radiografie a activității partidelor parlamentare din România, atât cele aflate la guvernare, cât și cele din opoziție, informează PMP într-un comunicat.

Totodată, s-a punctat buna colaborare dintre Partidul Mișcarea Populară, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale, și Partidul Popular European.

De asemenea, s-a evidențiat faptul că Partidul Mișcarea Populară este considerat la ora actuală, atât de oamenii politici, cât și de reprezentanți ai societății civile din România, ca fiind singura alternativă viabilă de dreapta pe actuala scenă politică.

Antonio Lopez-Isturiz White a subliniat buna colaborare și dialogul permanent pe care conducerea Partidului Popular European le are cu europarlamentarii Traian Basescu și Eugen Tomac.

În același timp, Cristian Diaconescu și Antonio Lopez-Isturiz White, au făcut o analiză asupra situației de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre.Au mai fost discutate teme privind percepția publică a acestei situații pe plan intern, în actualul context.

“Domnul Antonio Lopez-Isturiz White l-a asigurat pe domnul Presedinte Cristian Diaconescu privind susținerea totală, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, din partea Domniei Sale, cât și din partea Partidului Popular European, în demersurile inițiate de Partidul Mișcarea Populară, în contextul apartenenței în marea familie europeană a partidului pe care îl conduce”, conchide PMP.

Continue Reading

POLITICĂ

Marcel Ciolacu a discutat cu șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România despre “viziunea pro-europeană a PSD pentru dezvoltarea României”

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele PSD Marcel Ciolacu a avut miercuri o întâlnire cu șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Istvan Jakab, cu care a discutat despre viziunea pro-europeană a Partidului Social Democrat pentru dezvoltarea României.

Toți politicienii trebuie să înțeleagă că atunci când este vorba despre interesele României trebuie să fie cu toții în aceeași echipă. Echipa națională! Aroganța și superioritatea trebuie înlocuite cu dialog, dezbatere și cooperare pentru ca PNRR să fie un succes. Mă bucur că am avut astăzi o discuție constructivă cu șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene în România, domnul Istvan Jakab, despre viziunea pro-europeană a Partidului Social Democrat pentru dezvoltarea României“, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Social-Democrat continuă să critice Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Guvern, acuzând asupra faptului că executivul nu a adus acest plan la o dezbatere în Parlament.

Mai mult, Marcel Ciolacu a acuzat Guvernul de “politizarea fondurilor UE” într-o scrisoare trimisă în luna martie către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și vicepreședintele executiv Frans Timmermans.

Până în prezent, 14 state membre ale UE au depus la Comisia Europeană planurile lor naționale de redresare și reziliență.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

În schimb, România va ajusta bugetul PNRR de la proiectele de 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro, și anume suma alocată țării noastre prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, despre cazul uciderii ursului Arthur: România este un stat UE, iar astfel de acțiuni se subsumează directivei UE privind conservarea faunei sălbatice

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, susține că cazul împușcării ursului Arthur, considerat a fi cel mai mare din România, ”întrebarea care se pune este dacă a fost un act de braconaj sau a fost un act săvârşit cu aprobarea autorităţilor responsabile”, iar o autosesizare “in rem” a justiţiei ar fi necesară pentru a aduce lămuriri.

De asemenea, liderul Partidului Mișcarea Populară atrage atenția că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se subsumează directivei europene privind conservarea habitatelor naturale.

„Aroganța și suficiența îmi amintesc de atitudini pe care le-am indurat ani în relația cu Europa «bună». Un cetăţean oarecare din Europa găseşte nişte învârtiţi în România, îşi organizează o distracţie şi vânează un urs. În România, urşii pot fi vânaţi fie într-o cotă stabilită anual (în acest an, prin decizia instanţelor, această cotă pare a fi suspendată) fie în situaţii de urgenţă când animalul pune în pericol viaţa oamenilor. Pentru că România este stat membru al Uniunii Europene în care nu te comporţi ca şi cum te-ai afla într-o ţară bananieră, acţiunile personale şi instituţionale, într-o astfel de situaţie se subsumează Directivei 92/43 EC referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice”, precizează Cristian Diaconescu, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a PMP.

 

Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, a semnalat ONG-ul Agent Green într-un comunicat postat pe site-ul oficial.

Potrivit sursei citate, prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, după izbucnirea scandalului legat de uciderea marelui urs brun, că nu s-ar hazarda să spună că un urs e cel mai mare sau cel mai mic, dar recunoaște că nu este un cunoscător al acestor activități de vânătoare.

Un mesaj similar a fost transmis și de prim-ministrul Florin Cîțu. “Se pare că nu era cel mai mare urs”, a declarat Cîțu.

Între timp, cazul a ajuns în presa internațională, fiind preluat de Le Figaro, France24 sau The Guardian.

“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.

România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.5 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ31 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE49 mins ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO17 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE18 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

U.E.5 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending