Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Ulterior, șeful statului a declarat, de la tribuna Parlamentului, că preia cu multă emoţie al doilea mandat de şef al statului şi a dat asigurări că va fi preşedintele tuturor românilor.

Preiau astăzi cu multă emoţie al doilea mandat de preşedinte al României. (…) Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor“, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, iar ulterior şeful statului a depus jurământul de învestitură în funcţie.

Preşedintele de şedinţă a citit Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura preşedintelui României. 

La ceremonie au participat premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, fostul președinte Emil Constantinescu, Custodele Coroanei române, Margareta, reprezentanţi ai cultelor religioase. Au participat și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoție al doilea mandat de Președinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României.

Le mulțumesc concetățenilor noștri care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica „toată puterea și priceperea” următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.

Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi Președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și susținut, cât și al celor care au avut o altă opțiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții.

În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie `89 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate. 

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură.

Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alții. Nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși!

Nu a existat niciun obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării.

Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți. O voce puternică în Europa și în lume, o țară care își promovează valorile și identitatea și își protejează resursele. Un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în  beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient.

Altfel spus, România normală, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat de o manieră atât de categorică susținerea.  

Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante, care funcționează ireproșabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea, pe fundamente corecte, a administrației publice.

Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general.

Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.

O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să își consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit. 

Îmi doresc ceea ce așteaptă în definitiv și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.  

Doamnelor și domnilor,

România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor.

Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de Președinte.

România normală este țara care își protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influenţa și profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire plătită cu sângele semenilor noștri: idealul unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi. 

Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeniîmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să își găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie, o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă!

Doamnelor și domnilor,

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem.

Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol.

Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurile și așteptărilor în sfârșit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii naționale!

Vă mulțumesc!


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19: Klaus Iohannis propune ca sistemul RO-ALERT să avertizeze populația în cazul informațiilor false și dezinformării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca “întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora. În documentul trimis, președintele propune “dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie “promptă”, “în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

În documentul trimis de președinte către Parlament este menționat și obiectivul identificării modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării.

“Gradul de acceptare al măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării fake-news-ului. Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o „infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autorităților față de criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false”, a spus Iohannis, în document.

În acest context, Iohannis pledează pentru cooperarea dintre autorități și cetățeni și crearea unui parteneriat credibil și asigurarea legitimității autorităților publice.

Acestea “se pot realiza doar printr-o comunicare transparentă, evitarea instrumentalizării politice a unor teme sensibile și, cel mai important, considerarea interesului public ca fiind prioritar”, enunță șeful statului.

Astfel, președintele propune un set de măsuri care pot fi luate precum “implementarea unui cod de comunicare publică în perioada stării de urgență și a stării de alertă; implementarea unor mecanisme care să asigure informarea corectă a publicului larg; dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Propunerea șefului statului vine în contextul în care Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri la nivel european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cât și în cadrul Parlamentului European.

Parlamentul European a decis la 18 iunie înființarea Comisiei speciale privind interferența externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. 

De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înființarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acțiunile de dezinformare și de discreditare a Uniunii Europene dinspre țările terțe, reliefând totodată și o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia și China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conține o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acțiunile propuse se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.

De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene, dezamăgit de adoptarea Pachetului pe Mobilitate: Un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români

Published

on

@ Ministerul Afacerilor Externe

Deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene, din Parlamentul României, își exprimă dezamăgirea față de adoptarea Pachetului pe Mobilitate, pe care îl consideră „un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români”, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Votul pe care Parlamentul European l-a acordat ieri are toate șansele să însemne costuri semnificative și, în mod cert, va îngreuna activitatea transportatorilor români. Am sperat până în ultimul moment că semnalele de alarmă, luările de poziție sau amendamentele României și ale celorlalte țări din Estul Europei să fie luate în considerare la momentul votului”, declară președintele Comisiei pentru afaceri europene. 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

„Din nefericire eforturile s-au lovit de opoziția europarlamentarilor din unele state membre. Pe deasupra, dacă luăm în considerare contextul actual generat de pandemia de COVID-19, măsurile îi pot pune în pericol pe șoferii nevoiți să se odihnească în alt spațiu decât cel al cabinei de condus. Consider că este nevoie de reguli europene corecte și aplicabile, dar adoptarea acestei legislaţii se abate de la principiile subsidiarității şi ale proporționalității, favorizând unele economii, afectând dreptul la oportunități economice egale în Uniune”, mai adaugă demnitarul român.

Citiți și MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

De asemenea, Angel Tîlvăr precizează că a susținut în nenumărate rânduri, chiar atunci când subiectul era în faza dezbaterilor, că în abordarea Pachetului pe Mobilitate este nevoie de o viziune unitară, care să prevadă măsuri echitabile pentru toți transportatorii din UE.

„În cadrul întânirilor bilaterale avute cu omologi din parlamentele statelor membre, am subliniat necesitatea unei soluții obiective și echilibrate în sectorul transportatorilor europeni, astfel încât noile reguli să nu afecteze în mod nedrept unele state”, explică acesta.

Mai mult, deputatul român mai menționează că, în luna martie, a atras din nou atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care am fost martori săptămâna aceasta.

Citiți și UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

„Consecințele economice majore se vor vedea în scurt timp, când România va pierde mulți șoferi profesioniști, care vor pleca să se angajeze peste hotare, iar firmele românești vor rămâne fără personalul calificat. Mai mult decât atât, România riscă să piardă un procent însemnat din miliardele de euro aduse anual la bugetul de stat de către companiile care realizează transport internațional, care vor intra în faliment sau își vor muta activitatea peste hotare”, atenționează Angel Tîlvăr. 

În acest context, șeful Comisiei pentru afaceri europene speră ca Guvernul „să ia o atitudine fermă şi să lupte pentru cauza transportatorilor români, atacând Directiva la Curtea Europeană de Justiţie”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending