Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Ulterior, șeful statului a declarat, de la tribuna Parlamentului, că preia cu multă emoţie al doilea mandat de şef al statului şi a dat asigurări că va fi preşedintele tuturor românilor.

Preiau astăzi cu multă emoţie al doilea mandat de preşedinte al României. (…) Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor“, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, iar ulterior şeful statului a depus jurământul de învestitură în funcţie.

Preşedintele de şedinţă a citit Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura preşedintelui României. 

La ceremonie au participat premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, fostul președinte Emil Constantinescu, Custodele Coroanei române, Margareta, reprezentanţi ai cultelor religioase. Au participat și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Președinte Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Alteță,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoție al doilea mandat de Președinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoștință și cu speranță în ceea ce privește viitorul României.

Le mulțumesc concetățenilor noștri care au înțeles că votul constituie esența democrației și cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca țara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în fața reprezentanților aleși ai poporului, un jurământ solemn. Îmi voi dedica „toată puterea și priceperea” următorilor cinci ani pentru progresul națiunii române, însuflețit de credința că destinul românilor rezidă în forța uriașă creatoare a neamului nostru.

Înțelegând pe deplin responsabilitățile constituționale, vă asigur că voi fi Președintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat și susținut, cât și al celor care au avut o altă opțiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferențiază, avem foarte multe în comun pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparține tuturor și căreia îi aparținem cu toții.

În limitele competențelor constituționale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică, visul unor întregi generații pentru care românii au ridicat baricade în decembrie `89 și proiectul pentru care au ieșit de nenumărate ori în stradă și la vot, să devină realitate. 

Cu 101 ani în urmă, părinții națiunii noastre – românii curajoși care au visat, au trudit și au murit pentru unire – au dat naștere celui mai frumos și mai măreț proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc ușor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depășind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie și dictatură.

Istoria ne învață multe lecții, dar poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăți care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alții. Nu trebuie să fugim de responsabilități. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forțele și energiile, așa cum au făcut-o înaintașii noștri, pentru că doar împreună vom reuși!

Nu a existat niciun obiectiv național de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorității românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european și democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanțul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul așteptărilor societății și este dezamăgitor în raport cu potențialul real al țării.

Trebuie să depășim odată pentru totdeauna marasmul veșnicei perioade de tranziție. Prea multe generații au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim prețioase șanse, valoroase oportunități și inestimabil timp! Este, așadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o țară prosperă, sigură, un stat funcțional, cu instituții democratice consolidate, în care legea este egală pentru toți. O voce puternică în Europa și în lume, o țară care își promovează valorile și identitatea și își protejează resursele. Un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în  beneficiul tuturor cetățenilor, iar Parlamentul legiferează bine și eficient.

Altfel spus, România normală, proiectul în care se regăsesc milioane de români și față de care și-au arătat de o manieră atât de categorică susținerea.  

Care sunt, așadar, pașii de urmat astfel încât să construim o țară în care cetățenii se simt în siguranță, cu sisteme publice competitive și performante, care funcționează ireproșabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalității, așa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituțiile sale, se află în slujba cetățeanului pe care îl servește și îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autoritățile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă și fără reașezarea, pe fundamente corecte, a administrației publice.

Toate instituțiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societății și interesului general.

Sunt și voi rămâne un susținător ferm al creării unei culturi a integrității funcției publice, la baza căreia se află un set de valori etice și principii imuabile.

O justiție independentă este o condiție indispensabilă a unei democrații veritabile, o garanție a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale. Și în acest mandat voi continua să acționez cu aceeași hotărâre pentru ca cetățenii să își consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupție și voi folosi toate prerogativele constituționale pentru ca independența justiției și domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislația va trebui să fie sistematizată și simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hățiș birocratic și legislativ imposibil de deslușit. 

Îmi doresc ceea ce așteaptă în definitiv și cetățenii, mediul de afaceri și chiar decidenții politici: o legislație coerentă și adecvată realității, ușor de înțeles și aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.  

Doamnelor și domnilor,

România Educată este un proiect-pilon al construcției României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei națiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetățeni implicați și activi, care, prin propriile lor realizări și succese, clădesc o țară mai bună pentru noi toți. Dacă dorim să anticipăm viitorul țării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educația tinerilor.

Funcționarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esențială. Venituri suficiente și sigure pentru pensionarii noștri, spitale și școli curate și bine dotate, cu medici și dascăli corect răsplătiți pentru munca lor, pe criterii de performanță, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepția, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creșterea economică necesară susținerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri și sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potențial uriaș în industria auto, în energie și infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informației și comunicațiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja și mai mult în acest nou mandat de Președinte.

România normală este țara care își protejează cetățenii. Voi asigura și pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe și de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană și în NATO, precum și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani țara noastră își va crește influenţa și profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acțiune creionează proiectul României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară. Este o șansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, așadar, cu loialitate așteptărilor a milioane de români!

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moștenitorii și, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăți ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei națiunii noastre: Marea Unire de la 1918 și Revoluția Română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preț moștenire plătită cu sângele semenilor noștri: idealul unei Românii libere și democratice, al unei Românii puternice și drepte, al unei Românii europene care își câștigă respectul întregii lumi. 

Ce responsabilitate uriașă să nu deviem de pe acest drum! Dar și ce forță creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătușate și care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur și simplu fața țării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetățeniîmi asum să conduc această muncă de reconstrucție, să aduc alături toți factorii responsabili, astfel încât întregul potențial al națiunii noastre să își găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul granițelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toții la aceeași Românie, o țară prosperă și sigură, o casă primitoare pentru toți cetățenii săi. Devotamentul și implicarea voastră sunt de neprețuit și contăm și în viitor pe contribuția voastră valoroasă!

Doamnelor și domnilor,

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, trebuie să avem maturitatea să înțelegem că suntem obligați să ne rupem definitiv de tarele trecutului și să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreț este idealul în care credem.

Să credem, așadar, cu toată tăria, că transformarea țării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcției României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalți, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniți pentru totdeauna de dragostea de țară care ne dă forța să depășim orice obstacol.

Să credem în noi și în puterea noastră de a lăsa moștenire o Românie a visurile și așteptărilor în sfârșit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toții îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renașterii naționale!

Vă mulțumesc!


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu, recunoscător președintei Parlamentului European pentru spriijnul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizitiă oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni, printre care președinta Parlamentului European și cancelarul german Olaf Scholz. Cu acest prilej, președintele PSD i-a mulțumit Robertei Metsola pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. 

„Îi mulțumesc președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. Modul în care autoritățile române au gestionat situația de la granița de Est a Uniunii Europene, în contextul actualelor tensiuni regionale, demonstrează suplimentar faptul că Romania îndeplinește, de facto, toate condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, acesta a transmis că România își dorește o nouă rezoluție care să „ne susțină demersul la nivel european și care să fie votată pe parcursul următoarei președinții a Consiliului UE.”

În ședința de ieri a Partidului Socialist European (PES), Marcel Ciolacu a susținut necesitatea acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova: „Totodată, am pledat pentru proiectul României de a deveni un jucător regional activ, un hub pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii, pornind de la reconstrucția Ucrainei”, a mai transmis acesta. 

Citiți și: Marcel Ciolacu va pleda, la Bruxelles, pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru R. Moldova și Ucraina și va cere sprijin pentru aderarea României la Schengen

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă salută acordarea statutului de țări candidate Ucrainei și R. Moldova: România va fi alături de cetățenii lor și ai Georgiei în calea lor europeană

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că România va fi alături de cetăţenii din cele două state şi Georgia în parcursul lor european.

“Salut decizia istorică a Consiliului European. România va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei în calea lor europeană”, a scris Nicolae Ciucă, joi seară, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Citiți și “De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord în cazul în care nu se vor înregistra progrese în privința parcursului european al celor două state din Balcanii de Vest, după reuniunea de săptămâna viitoare a liderilor europeni, a declarat premierul Edi Rama, într-un interviu acordat publicației Politico.

De altfel, premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca summitul UE de săptămâna viitoare să deschidă calea pentru ca țara sa să înceapă negocierile de aderare la UE, dând vina pe Bulgaria.

Toate guvernele UE au convenit încă din martie 2020 să dea undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord pentru a începe negocierile de aderare. Cu toate acestea, discuțiile nu au început încă, deoarece Bulgaria face presiuni pentru concesii din partea Macedoniei de Nord într-o dispută între cele două țări privind limba, istoria și identitatea.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, UE preferă să analizeze împreună ofertele de aderare ale Albaniei și Macedoniei de Nord, astfel încât și Tirana este practic blocată.

UE a acordat statutul de candidat Macedoniei de Nord în 2005 și Albaniei în 2014, dar negocierile cu ambele țări nu au început încă.

Citiți și Olaf Scholz cere UE să demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania pentru a-și îndeplini promisiunea de integrare a Balcanilor de Vest

În context, Rama s-a declarat pesimist.

„Nu am așteptări. Nu cred că se va întâmpla ceva. Albania și Macedonia de Nord nu vor începe în mod oficial negocierile de aderare”, a declarat el la Tirana.

Întrebat dacă vreunul dintre liderii UE a dat un semnal că discuțiile ar putea începe în curând, Rama a răspuns: „Ce semnale pot da? Nu este vorba despre ei. Este vorba din nou despre Bulgaria. Toți sunt de acord, toată lumea susține, toți cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și că ar fi trebuit să se întâmple deja. Dar marja lor de manevră este limitată de Bulgaria.”

Premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca liderii bulgari să își schimbe poziția, deoarece au făcut din această dispută o problemă atât de mare încât este foarte dificil să facă concesii.

„Aceasta este o spirală. Au intrat într-o spirală. Și este foarte, foarte dificil să iasă din această spirală”, a declarat Rama, care va participa la Bruxelles la o reuniune a liderilor din Balcanii de Vest și din UE înainte de summit.

Oficialii bulgari își apără poziția, insistând că doresc pur și simplu ca Macedonia de Nord să își onoreze angajamentele anterioare și să caute să protejeze drepturile bulgarilor din țară, scrie Politico.

La rândul său, Macedonia de Nord susține că face eforturi de bună credință la cererea Sofiei și subliniază că o dispută bilaterală nu ar trebui să împiedice începerea negocierilor dintre UE și un viitor membru.

Rama a confirmat că, dacă nu se înregistrează progrese în această lună, va cere ca cererea de aderare a Albaniei să fie analizată separat de cea a Macedoniei de Nord, o măsură pe care UE a fost până acum reticentă să o ia. Oficialii susțin că stabilitatea regională ar fi mai bună dacă cei doi vecini ar avansa împreună.

„Dacă nu se întâmplă nimic în iunie, vom dori să fim separați de acest cuplu care se pierde în interpretare”, a declarat Rama. „Sunt convins că asta este ceea ce trebuie să facem, iar apoi dacă (liderii UE) vor fi de acord sau nu, vom vedea”, a adăugat acesta.

De asemenea, în același interviu, Rama a susținut ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, o organizație care va fi deschisă atât membrilor, cât și celor care nu sunt membri.

Macron și-a formulat planul în parte ca răspuns la războiul din Ucraina, propunând comunitatea ca o modalitate de a integra Kievul mai rapid în structurile politice europene decât lungul proces de aderare la UE.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G74 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA21 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO22 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending