Partidul Social Democrat face apel la toate forțele politice să apere interesul național și agricultura românească, în contextul proiectului Comisiei Europene privind bugetul UE pentru 2028–2034, se arată într-un comunicat de presă, remis CaleaEuropeană.ro.

PSD consideră că adoptarea în forma actuală a viitorului buget al Uniunii Europene ar afecta substanțial agricultura românească, iar gravitatea situației nu lasă loc de dispute politice interne pe acest subiect

„România trebuie să își stabilească o poziție unitară și fermă, care să fie apărată cu demnitate de toți reprezentanții țării noastre la nivel european, indiferent de instituțiile în care activează și indiferent de orientarea sau apartenența lor politică. Astfel, se impune o dezbatere constructivă între toate forțele politice, în coordonarea președintelui României care are un rol esențial la votul final din Consiliul European pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii”, se arată în comunicat.

Potrivit Partidului Social Democrat, principalele prevederi la care România trebuie să se opună la viitoarele negocieri sunt următoarele:

• Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane.

„O astfel de abordare ar crea o incertitudine majoră asupra finanțării agriculturii din România. Fermierii ar putea pierde fonduri semnificative din motive pur birocratice sau din cauza neîndeplinirii unor jaloane din alte sectoare de activitate. Politica agricolă comună trebuie finanțată separat! Hrana și securitatea alimentară nu pot fi condiționate! De altfel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a purtat deja discuții cu omologii săi din mai multe state europene, majoritatea respingând această abordare din proiectul viitorul buget”, precizează PSD. 

• Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată

„O astfel de prevedere ar reduce fondurile europene disponibile pentru fermierii noștri și ar determina o divizare artificială și ineficientă a suprafețelor agricole. România s-a opus de fiecare dată când s-a mai încercat o astfel de plafonare!” . 

• Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%.

„O astfel de modificare ar pune presiune pe bugetul național din care ar trebui asigurată cofinanțarea proiectelor din agricultură și ar reduce semnificativ accesul fermierilor români la fondurile europene”, detaliază PSD.

Citiți și „Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, „un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB.

Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, reprezintă „o înghețare a investițiilor”, au avertizat eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în „megafonduri-umbrelă”.

Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că statul român trebuie să îmbunătățească interacțiunea cu cetățenii și că MAI, parchetele și instanțele de judecată trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri.

“Suntem la un moment aniversar, dar eu cred că trebuie să vorbim de viitor și în opinia mea sunt trei lucruri la care trebuie să ne uităm: unul general și două particulare. În primul rând, sunteți parte a administrației statului român și cu toții – administrația statului român – trebuie să îmbunătățim interacțiunea cu cetățenii și trebuie să câștigăm prin actele noastre zilnice încrederea cetățenilor”, a spus Nicușor Dan, la Gala aniversară “163 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Interne”, organizată la Muzeul Național de Artă, potrivit Agerpres.

El a arătat că MAI, parchetele și instanțele de judecată trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri.

“Un subiect foarte, foarte important: condiția femeii în societatea noastră. Violența domestică și, mai grav, toate cazurile de ucidere care au decurs de aici, pe care le-am văzut în ultima perioadă, noi trebuie să ajungem – și când spun noi spun MAI, parchete, instanțe de judecată – să transmitem societății că statul român este un stat puternic și să transmitem acelor foști parteneri care doar se gândesc că ar putea să-și amenințe fosta parteneră că statul român va veni repede împotriva lor dacă vor îndrăzni să facă asta. (…) Problema consumului de droguri, în special consumul de droguri la tineri. Din nou este o chestiune care ține de MAI, structurile specializate ale parchetelor, instanțele de judecată. (…) Este un fenomen global. Nimeni, niciodată în perioada contemporană nu a eradicat fenomenul acesta, însă statul român trebuie să transmită un mesaj de forță împotriva acestui fenomen”, a declarat șeful statului.

El a transmis că munca angajaților MAI este una dificilă.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, i-a oferit șefului statului placheta de onoare a ministerului.

Ilie Bolojan a fost ales sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PNL, președinte al Partidului Național Liberal, arătând că este gata să facă tot ceea ce ține de el pentru ca numele formațiunii să fie similar cu cel al modernizării României.

El a mulțumit delegaților PNL pentru încrederea acordată și a transmis un mesaj ferm de angajament față de România și electoratul liberal.

„Vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, cât și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului”, a spus Bolojan, la finalul Congresului.

Liderul liberal a subliniat că noua conducere va acționa nu doar în interesul partidului, ci în interesul național. „Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a subliniat el.

Conform statutului partidului, noul președinte are prerogativa de a propune secretarul general. În acest sens, Ilie Bolojan a anunțat că îl va nominaliza pe europarlamentarul Dan Motreanu pentru această funcție-cheie în echipa de conducere a PNL. Propunerea urmează să fie validată în prima ședință a Biroului Politic Național.

În discursul din cadrul lucrărilor Congresului, Ilie Bolojan și-a asumat mai multe angajamente.

 “Ținând seama de istoria partidului nostru și de ce a făcut el pentru construcția României moderne este o poziție foarte onorantă, dar în același timp de mare responsabilitate. Dacă îmi veți acorda susținerea sunt gata să fac tot ceea ce ține de mine pentru ca PNL să fie din nou cu numele lui similar cu modernizarea României”, a spus Bolojan, la Congresul extraordinar al PNL, citat de Agerpres.

El a adăugat că PNL se află “la sfârșitul unui ciclu istoric”, iar acest ciclu s-a încheiat odată cu alegerile parlamentare de anul trecut și cu cele prezidențiale de anul acesta.

“Știți cum am terminat alegerile. Nu am obținut rezultatele pe care ni le-am dorit, ca urmare a erodării de la guvernare și a greșelilor făcute în timp. Acesta este adevărul. Suntem astăzi într-unul din momentele importante ale PNL în existența sa de după 1989 și avem varianta să ne mulțumim cu supraviețuirea politică, pe care eu nu o susțin, sau ne vom reinventa pentru a răspunde așteptărilor românilor, în așa fel încât să fim un factor de modernizare pentru țara noastră. (…) Cu bune și cu mai puțin bune, PNL a demonstrat de-a lungul timpului că nu fuge de responsabilitate, că are aleși locali care performează, dar la centru mai e mult de îmbunătățit, în așa fel încât să ajungem la nivelul aleșilor noștri”, a afirmat Bolojan.

El a spus că liberalii au acumulat și “multe erori” și nu trebuie să se ferească să vorbească despre ele.

“Am uitat de valorile și principiile noastre, de identitatea noastră. Am neglijat electoratul tânăr și dinamic, marile orașe, alegătorii cu profesii liberale. PNL a pierdut legăturile organice pe care le avea cu societatea civilă, cu zonele de expertiză profesională, dar și cu românii din străinătate. Aduceți-vă aminte cum votau în urmă cu câțiva ani de zile. Am renunțat să mai fim un partid de viziune și ne-am mulțumit să fim un partid de structuri. Sigur, întotdeauna ai nevoie de structuri puternice, dar ele dau rezultate atunci când operează în numele unor valori și au o direcție care să motiveze. Știți cum ne-am bazat pe primarii noștri, că vor face și vor drege, dar trebuie să aibă combustibil pentru a putea convinge electorii noștri. Pe acest fond nu am mai fost atractivi ca în trecut și ne-am pierdut atractivitatea în rândul oamenilor cu expertiză, în rândul noilor generații de lideri”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a susținut că liberalii trebuie să își asume aceste neajunsuri și “să dea răspunsuri la aceste neajunsuri”.

“Suntem la început de drum și din punctul meu de vedere avem două obiective politice majore. O bună guvernare, pentru că asta este prima noastră responsabilitate astăzi, destinul țării noastre, cu respect pentru cetățeni, care să urmărească două lucruri – pe termen scurt să reechilibreze țara din punct de vedere bugetar-economic, iar pe termen mediu să creeze condiții pentru dezvoltare și pentru prosperitate. În plan intern și politic, obiectivul principal este reconstruirea dreptei democratice românești în jurul PNL”, a conchis acesta. 

Ilie Bolojan este membru al Partidului Național Liberal (PNL). Între 2005 și 2007 a fost prefect al județului Bihor, iar în perioada 2007-2008 a fost secretar general al Guvernului.

A fost primar al municipiului Oradea (2008-2020) și președinte al Consiliului Județean Bihor (19 oct. 2020 – 1 ian. 2025). Din 25 noiembrie 2024, este președinte interimar al PNL.

În urma alegerilor parlamentare din 2024, a obținut un mandat de senator, iar la 23 decembrie 2024, a fost ales în funcția de președinte al Senatului.

Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar la 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. Și-a reluat mandatul de președinte al Senatului la 26 mai 2025, după ce a predat mandatul de șef al statului lui Nicușor Dan, iar ulterior a vacantat funcția după ce a fost desemnat și ales prim-ministru, la 23 iunie 2025.