Connect with us

BUSINESS

Klaus Iohannis îi încurajează pe investitorii francezi să vină în România: Țara noastră se află, alături de Franța, în topul creșterii economice estimate în UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că prognozele arată că, pentru România, anul 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, arătând că ţara noastră se află, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană.

Șeful statului a adresat un mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în deschiderea Forumului Economic Franco-Român, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România şi de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

“Anul 2020 a fost pentru întreaga planetă anul pandemiei de COVID-19, o perioadă în care economiile tuturor statelor au experimentat o criză fără precedent. Deşi cauzele crizei au fost sanitare, nu economice, în fapt, această criză a presupus noi provocări, a subliniat nevoia de stabilitate la nivel global şi a accentuat importanţa rezilienţei sistemelor publice şi a economiei. În prezent, pe fondul rezultatelor campaniilor ample de vaccinare, demarate la începutul anului 2021 la nivel european şi naţional, vedem că pandemia se atenuează şi viaţa socio-economică îşi reia treptat cursul. Prognozele arată că multe state membre vor reuşi să atingă, până la sfârşitul acestui an, nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei. Pentru România, 2021 oferă semnale dintre cele mai încurajatoare, ţara noastră aflându-se, alături de Franţa, în topul creşterii economice estimate în Uniunea Europeană”, a spus președintele.

Şeful statului a subliniat că pandemia a pus o “uriaşă presiune pe bugetele publice, prin cheltuieli extraordinare şi măsuri de sprijin pentru mediul privat” şi că “în gestionarea acestor efecte, la acest moment, redevin primordiale responsabilitatea şi perseverenţa în efortul de consolidare fiscală şi de revenire la sustenabilitate”.

“Ne aflăm astăzi într-un punct de cotitură pentru viitorul nostru economic. Un proverb francez spune că “Nu are rost să alergi, trebuie să pleci la timp”. Pentru România, acel timp este anul acesta, când începem reconstrucţia pe baze solide, prin reforme şi investiţii consistente. Vrem ca România să exploateze pe deplin oportunităţile la care avem acces, prin valorificarea unui volum de fonduri europene fără precedent. Implicarea în diverse formate de cooperare şi atragerea de noi investiţii străine, corelate cu o viitoare strategie naţională de creştere a exporturilor, sunt doar câteva exemple ale modului în care statul poate sprijini în continuare mediul de afaceri”, a punctat Iohannis.

Şeful statului a menționat că Franţa a fost întotdeauna un partener privilegiat al României în plan european şi global, indicând că dimensiunea economică a Parteneriatului strategic cu această ţară trebuie dezvoltată cât mai consistent, atât în plan bilateral, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea la nivel european, în dosare importante pentru viitorul Uniunii.

El a evocat domenii de cooperare precum energia, industria aeronautică şi cea de apărare, dar şi agricultura, industriile inteligente, cercetarea şi inovarea.

Totodată, președintele le-a transmis oamenilor de afaceri că business-urile acestora pot deveni mai competitive pe plan regional prin dezvoltarea sau relocarea de investiţii în România, prin integrarea noilor tehnologii şi prin inovare.

“Economia României beneficiază de avantajele unui mediu de afaceri atractiv şi competitiv în plan fiscal, cu forţă de muncă bine pregătită. Lecţiile generate de pandemie vor contribui, cu siguranţă, la modul în care va arăta Europa de mâine, însă nu doar acestea trebuie să prefigureze economia viitorului. Ca parte a familiei europene, avem priorităţi comune, care pot fi atinse prin reforme sustenabile şi investiţii inteligente: mai mult, mai bine, mai orientat spre viitor. Dacă 2020 a fost anul pandemiei, sunt convins că 2021 va fi anul recuperării şi al rezilienţei”, a conchis Iohannis. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR s-a întâlnit cu ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii pentru a analiza stadiului cooperării economice dintre România și Regatul Unit

Published

on

© Camera de Comert si Industrie a României

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit miercuri, 3 februarie, vizita Ministrului Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Întâlnirea, organizată la solicitarea părții britanice și prima pe agenda ministrului Greg Hands, a avut ca scop analiza stadiului cooperării economice dintre cele două state, în perspectiva demersului Marii Britanii de a încheia acorduri comerciale cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, odată cu ieșirea din spațiul comunitar.

„Solicitarea Guvernului Marii Britanii de a avea o întrevedere cu conducerea CCIR, certifică pe de o parte faptul că suntem cea mai reprezentativă organizație în ceea ce privește promovarea intereselor mediului de afaceri din România, iar pe de altă parte este un răspuns direct al eforturilor depuse de CCIR în informarea corectă și rapidă a oamenilor de afaceri cu privire la BREXIT, campanie începută încă din 2016, imediat după aflarea rezultatului referendumului asupra menținerii Regatului Unit în UE. De altfel, CCIR este singura entitate neguvernamentală aleasă să facă parte din comitetul interministerial de coordonare și de pregătire a mediului de afaceri pentru Brexit”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Referindu-se la importanța unui acord comercial bilateral România-Marea Britanie, președintele CCIR a adăugat: „Prioritar pentru România este păstrarea excedentului balanței comerciale înregistrat în relația cu Marea Britanie care, la sfârșitul lui 2019, avea o valoare de 926,4 milioane de euro. La fel de importantă pentru economia românească este și menținerea, măcar la același nivel, a valorii investițiilor directe pe care Regatul Unit le-a făcut în România, și anume de 2,85 miliarde de euro, atât cât se înregistra la sfârșitul aceluiași an. Dincolo de toate schimbările care se vor efectua la nivel instituțional, menținerea pe piața britanică va fi un examen dificil pentru mediul de afaceri românesc. Sunt convins că dacă CCIR ar putea avea propriile reprezentanțe economice în toate statele în care există un interes strategic pentru creșterea volumului comercial bilateral, exportul românesc va putea fi promovat în mod realist și în interesul direct al antreprenorilor români”.      

În continuare, președintele CCIR a făcut referire la oportunitățile de dezvoltare a schimburilor comerciale dintre cele două state: „Un segment cu un mare potențial de dezvoltare este cel al transporturilor maritime, domeniu în care Marea Britanie excelează. Portul Constanța oferă pe de o parte facilități în plus față de alte porturi din Europa, iar pe de altă parte beneficiază de legătura directă cu Fluviul Dunărea, ceea ce înseamnă o dezvoltare a schimburilor comerciale și cu țările riverane”.

„Marea Britanie vede în România un partener comercial strategic, scopul comun este de a duce valoarea schimburilor comerciale bilaterale la un alt nivel. Din punct de vedere al serviciilor, Marea Britanie are o mare experiență în cele juridice, financiare, maritime și de logistică. Ne dorim, totodată, o intensificare a importului direct de produse agricole și alimentare din România, un segment cu un mare potențial de dezvoltare. În momentul de față, valoarea anuală a schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie este undeva la 5 miliarde de lire sterline, o sumă importantă, dar pe care ne propunem s-o depășim în viitor”, a declarat Ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda4 mins ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA56 mins ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

U.E.2 hours ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA3 hours ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.3 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL3 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA23 hours ago

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending