Connect with us

NATO

Lazăr Comănescu, cu ocazia prezentării bilanțului MAE: A sosit timpul ca România să își valorifice potențialul de actor regional

Published

on

A sosit timpul ca România să demonstreze că are capacitatea de a juca un rol în cadrul NATO și UE. Pentru a manifesta această capabilitate de contribuție la aceste necesități, România trebuie să își valorifice potențialul de actor regional”, a afirmat ministrul de externe Lazăr Comănescu în cadrul prezentării bilanțului MAE.

Ne-am propuns atuni când am preluat activitatea să continuăm eforturile pentru a consolida rolul și asertivitatea României în materie de politică externă: calitatea de membru al Uniunii Europene, parteneriatul cu alianța Nord-Atlantică, dar și parteneriatul strategic cu SUA”, a adăugat Comănescu.

Acesta a completat că deciziile adoptate în cadrul summitului NATO au avut o contribuție românească, făcând trimitere la hotărârea Alianței de a întări prezența în flancul estic.

FOTO: MAE

În ceea ce privește diemnsiunea europeană, ministrul de externe a afirmat că o prioritate a României a fost aceea de a pregăti terenul pentru preluarea președinției rotative a UE, făcând trimitere și la acordul dintre UE și Canada. „România a avut un rol esențial în realizarea acestui acord. Este foarte important și din perspectiva rezolvării unor probleme similare cu alți parteneri și mă refer aici la SUA”, a precizat Comănescu.

Am avut un rol esențial în ceea ce privește configurarea actualei Streategii de politică externă și de securitate comună a UE în sensul relevării importanței zonei Mării Negre și a flancului estic. Dacă relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au redobândit consistență acest lucru este în mare măsură datorită României. Tot procesul de recredibilizare a demersului s-a făcut pe baza unui dialog consistent și la insistența și argumentația României”, a mai afirmat Lazăr Comănescu.

Întrebat de relația României cu Ungaria în contextul interzicerii diplomaților din toate misiunile externe ale statului ungar de a a lua parte la festivitățile organziate de ambasadele României de 1 decembrie, Comănescu a precizat că a transmis “foarte clar” omologului ungar Peter Szijjarto că spiritul de cooperare convenit împreună la București nu se reflectă în abordări precum gesturile unor oficiali maghiari la adresa României.

Eu cred că a înțeles foarte bine mesajul. Nu vreau să intrăm detaliile discuției pe care am avut-o, amicală și onestă. Miniștrii, cât sunt ei de miniștri, uneori mai fac și lucruri care trebuie făcute pentru că li se cere. Să nu ne imaginăm că numai ei sunt sursele de inițiative. Dincolo de acest lucru, am fost foarte clar în a transmite mesajul că spiritul de cooperare despre care am convenit împreună când a fost prietenul meu aici, la București, nu se reflectă în asemenea abordări și că este cazul să reflectăm asupra modului în care reacționăm, acționăm, ne poziționăm, astfel încât, dacă dorim să mergem înainte, să evităm să aducem asperități în mersul acesta înainte“, a spus ministrul de externe.

“Acest lucru trebuie înțeles foarte bine de către toți factorii politici și mă refer aici și la factorii interni. Nu sunt politician, dar mi-aș mai permite să spun că, inclusiv în campanii electorale, politicienii trebuie să fie mai grijulii cu privire la aducerea în discuție din rațiuni populiste-electoraliste chestiuni de sensibilitate. Nu are importanță din ce direcție, dar cred că acest lucru este bine să fie conștientizat”, a conchis Comănescu.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, le-a cerut diplomaților din toate misiunile externe ale Ungariei să nu ia parte la festivitățile organizate de ambasadele României de 1 Decembrie. Câteva zile mai târziu, pe 6 decembrie, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a afirmat că relațiile diplomatice dintre România și Ungaria nu sunt dintre cele mai bune și că s-au înrăutățit după 2012.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

NATO

O echipă de 15 specialiști din cadrul MApN a plecat în SUA pentru a oferi sprijin în lupta împotriva COVID-19: România și Statele Unite au un parteneriat strategic solid

Published

on

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat luni în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, la ceremonia de plecare ce a avut loc la Baza 90 Transport Aerian participând prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

 

Premierul Ludovic Orban a transmis succes echipei de specialişti MApN care pleacă într-o misiune în statul american Alabama pentru a oferi sprijin autorităţilor locale în lupta contra COVID-19, subliniind că între Statele Unite şi România este un “solid” Parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate.

“O echipă formată din 15 medici, asistente medicale, specialişti CBRN care efectuează o misiune de 14 zile în statul Alabama, evident, în spiritul solidarităţii şi cooperării între Statele Unite ale Americii şi România. O misiune care are, pe de-o parte, obiectivul de a fi alături de medicii din Statele Unite ale Americii, dar, de asemenea, şi de a vedea foarte clar cum acţionează echipele medicale din Statele Unite în lupta împotriva COVID. Urez succes misiunii noastre şi folosesc din nou această ocazie pentru a transmite un mesaj ferm – între Statele Unite şi România este un solid parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate”, a declarat Orban, citat de Agerpres.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a declarat că misiunea echipei de specialişti MApN dovedeşte că, atunci când este nevoie, România şi SUA sunt în măsură să se sprijine reciproc.

“Cred că această acţiune se înscrie în linia de a proba că, indiferent de situaţie, suntem în măsură să ne sprijinim unii pe alţii şi să recunoaştem că, nu cu mult timp în urmă, SUA au alocat, de asemenea, un sprijin ţării noastre, atunci când, printr-un zbor strategic, am reuşit să aducem din Coreea de Sud, de la Seul, materiale de protecţie pentru a sprijini ţara noastră în lupta cu noul coronavirus”, a spus Ciucă.

De altfel, anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending