Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban: În 2021 trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7% și până în 2024 să revenim la un deficit de sub 3% în conformitate cu Tratatul UE

Published

on

© Guvernul României

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a atenționat joi, 4 martie, asupra rigurozității în planificarea bugetară pentru a demonstra atât Uniunii Europene, cât și mediului financiar internațional că România are capacitatea de a recupera derapajele bugetar-fiscale și de a-și redresa nivelul crescut al deficitului din PIB în conformitate cu prevederile europene, potrivit unor declarații făcute în cadrul congresului Blocului Național Sindical, relatează Agerpres.

„România este singura ţară din Uniunea Europeană asupra căreia s-a declanşat procedura de deficit excesiv (…). Noi trebuie să fim extrem de riguroşi în faţa partenerilor europeni şi în faţa mediului financiar internaţional, investitorilor, să arătăm că avem un plan de a reface echilibrele bugetare, economice şi de a porni cât mai rapid posibil toate motoarele de dezvoltare economică. Anul acesta trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7% şi gradual, până în 2024, va trebui să revenim la un deficit, în conformitate cu prevederile Tratatului UE, de sub 3%”, a afirmat Ludovic Orban în deschiderea Congresului BNS.

Fostul premier a explicat că acest lucru va presupune, pe lângă o creştere economică cât mai rapidă, extrem de multă moderaţie în ceea ce priveşte generarea de noi cheltuieli pentru buget. „Pentru că, vă repet, planul de revenire la un echilibru acceptabil în materie bugetară este un plan pe care va trebui să îl punem în practică cu foarte multă hotărâre.”

Ludovic Orban a mai explicat că un deficit mare înseamnă resurse mai mici pentru cetăţenii români prin intermediul bugetelor şi o mare parte din datorii, până la urmă, o să fie plătite din taxe şi impozite.

„Noi urmărim să asigurăm o creştere economică cât mai rapidă, bazată pe motoare de creştere sustenabile, solide, investiţii, inovare, digitalizare, atragerea de fonduri europene, susţinerea cetăţenilor români care vor să pună pe picioare afaceri”, a punctat președintele Camerei Deputaților.

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Într-o scrisoare transmisă ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Citiți și Comisia Europeană previzionează că PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar la 3-4% din PIB în 2023.

Citiți și Florin Cîțu: Comisia Europeană sprijină propunerea de buget a Guvernului și reformele incluse în strategia fiscal-bugetară în următorii patru ani

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Ţările din întreaga lume cumpără cantităţi fără precedent de grâu european după recoltele slabe înregistrate de alţi mari exportatori, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Exporturile de grâu ale Uniunii Europene ar putea depăşi pragul de 11 milioane de tone până la finele acestei luni, susţine Nathan Cordier, analist la firma de consultanţă Agritel. Un astfel de volum ar fi cu 25% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de asemenea cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată la acest moment al sezonului agricol.

Această cerere a dus la creşterea cotaţiilor futures la grâul de panificaţie până la un nivel record. Marţi, la bursa de la Paris cotaţiile la grâu au ajuns la 284 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008.

Grâul european acoperă un deficit provocat de livrările reduse din alte părţi ale lumii precum şi efectul taxelor la export care au redus vânzările de grâu ale Rusiei, cel mai mare exportator mondial. Un exemplu în acest sens este România, care după o recoltă consistentă în acest an a trecut în faţa Rusiei şi domină vânzările de grâu pe piaţa din Egipt, cel mai mare cumpărător mondial.

În plus, din cauza secetei care a afectat recoltele de grâu din America de Nord, cumpărătorii încearcă acum să obţină grâu cu un conţinut ridicat de proteine din nordul Europei. Algeria, un alt mare cumpărător mondial de grâu, se îndreaptă şi ea spre livrările din acea zonă iar China cumpără cantităţi mari de grâu din Franţa.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone însă aceste cifre nu includ şi datele cu privire la exporturile Franţei, unul din cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar. La rândul său, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

Cu toate acestea, ritmul ar putea fi menținut cu greu. Argentina își va recolta în curând recolta și s-ar putea dovedi competitivă pentru cumpărătorii din Africa de Nord, chiar și cu costuri de transport ridicate, a declarat Cordier.

„Prețurile grâului ar trebui să rămână ridicate pentru a elimina cererea de export și pentru a menține suficiente rezerve pentru nevoile interne”, a declarat săptămâna trecută distribuitorul de cereale Frontier Agriculture, referindu-se la vânzările europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, miercuri, 27 octombrie 2021, o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, vizita înscriindu-se în cadrul dialogului bilateral fructuos din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Egipt, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Programul vizitei  a cuprins întrevederi cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, precum și convorbiri oficiale cu Președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu Președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq.

Discuțiile președintelui României cu înalții oficiali egipteni au evidențiat stadiul excelent al relațiilor bilaterale, bazate pe o prietenie solidă, caracterizată prin încredere, o istorie apropiată îndelungată și respect reciproc.

Totodată, discuțiile oficiale au prilejuit un schimb de opinii cu privire la posibilitățile concrete de a aprofunda cooperarea în cadrul dialogului politico-diplomatic la toate nivelurile, precum și susținerea și stimularea progreselor recent înregistrate în dialogul economic și sectorial dintre România și Egipt.

Citiți și: Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

În cadrul întrevederilor bilaterale s-a discutat și despre stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, Klaus Iohannis exprimând speranța unor evoluții pozitive și sprijinul țării noastre, pe baza pozițiilor cunoscute, pentru avansarea acestui proces, cu accent pe necesitatea detensionării situației de securitate din zonă și continuarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, precum și teme de actualitate aflate pe agenda regională și internațională, de interes pentru ambele părți.

Cu prilejul întrevederii cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Klaus Iohannis a evocat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, subliniind potențialul important de extindere și diversificare a cooperării economice și sectoriale între România și Egipt, pe fondul interesului politic crescut, dar și al pozițiilor geostrategice ale celor două țări ce ar putea facilita accesarea de terțe piețe prin parteneriate și întreprinderi comune în domenii de interes reciproc.

Președintele României a evidențiat faptul că Egiptul este cel mai important partener comercial al țării noastre în regiunea Orientului Mijlociu extins și a exprimat dorința diversificării și aprofundării cooperării cu Republica Arabă Egipt în domenii strategice precum industria de apărare, transporturi, energie, agricultură, securitate cibernetică, IT&C, educație, turism, sănătate.

În acest context, Klaus Iohannis a salutat organizarea, în marja vizitei, a unui forum de afaceri, care reflectă interesul deosebit pe care companiile românești și egiptene îl acordă oportunităților comerciale și investiționale.

Cu prilejul discuțiilor, cei doi șefi de stat au convenit asupra necesității de a fi reluate lucrările Comisiei Mixte Economice, prin organizarea în acest an a unei noi sesiuni, la București. Au fost abordate, totodată, perspectivele cooperării bilaterale în domeniul energiei.

Klaus Iohannis  și-a exprimat aprecierea pentru eforturile întreprinse de Egipt și de către președintele El-Sisi în vederea consolidării securității la nivel regional, salutând rolul esențial al Egiptului în promovarea păcii și în consolidarea stabilizării în Africa și în regiunea Orientului Mijlociu.

Președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah EL-Sisi, a transmis mulțumiri României pentru donația de vaccinuri oferită Egiptului și a subliniat trendul ascendent al dialogului politico-diplomatic româno-egiptean. Totodată, El-Sisi a exprimat apreciere pentru susținerea României în procesul consolidării relațiilor între Uniunea Europeană și Egipt.

În cadrul întrevederilor bilaterale cu președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq, președintele României a trecut în revistă stadiul foarte bun al dialogului politico-diplomatic și a abordat, alături de înalții oficiali egipteni, perspectivele relației bilaterale, inclusiv din perspectiva stimulării și consolidării la toate nivelurile a dialogului politic, diplomatic, parlamentar, sectorial și economic.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, de asemenea, recenta înființare a grupului parlamentar de prietenie cu România.

Mai mult, șeful statului a reiterat sprijinul țării noastre pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Egipt, subliniind oportunitățile de extindere a cooperării UE-Egipt oferite de formate precum Consiliul de Asociere UE-Egipt.

În cadrul discuțiilor cu președinții celor două Camere ale Parlamentului egiptean,  Klaus Iohannis a reconfirmat, totodată, importanța pe care România o acordă regiunii Orientului Mijlociu și Africa și necesității stabilității și securității acesteia.

În acest context, înalții oficiali au realizat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile de actualitate din cadrul dosarelor regionale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

Published

on

© Virgil Popescu/Facebook

Românii vor plăti în această iarnă facturi la energie asemănătoare cu cele din decembrie 2020 datorită adoptării de către Parlament a proiectului de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor, a informat, miercuri, ministrul interimar al energiei, Virgil Popescu, într-o postare pe Facebook.

„Românii nu vor da mai mulți bani decât în decembrie 2020 pentru plata facturilor la energie! Asta datorită plafonării prețului și a schemei de compensare a facturilor la energie, de care vor beneficia 70% dintre români, măsuri care se aplică în perioada noiembrie 2021 – martie 2022!
Legea a fost aprobată astăzi! Vreau să le mulțumesc colegilor parlamentari pentru munca depusă și am reușit să venim cu măsuri concrete pentru a-i ajuta pe români să treacă peste această iarnă!”, a transmis ministrul Virgil Popescu.

 

Proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat miercuri de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie, după ce legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis. Pe lângă consumatorii casnici, prețurile plafonate se vor aplica și unor noi categorii de consumatori, precum spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați și unitățile de cult. Totodată, TVA-ul pentru energia și gazele livrate operatorilor economici consumatori finali va fi redus de la 19% la 5%.

Potrivit ministrului Virgil Popescu, prețurile plafonate sunt de 0,37 lei KWh la gaze naturale și 1 leu KWh la energie electrică, acestea fiind și prețurile finale care pot fi facturate de către furnizori beneficiarilor de prevederile referitoare la plafonare.

Pe de altă parte, de schema de compensare a facturilor electrice vor beneficia clienţii casnici. Astfel, cantităţile de energie pentru care se acordă compensaţie sunt 300 kwh/lună – 1500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă ( noiembrie 2021 – martie 2022) şi echivalentul în kWh a 1000 m3 de gaze naturale tot pentru întreaga perioadă.

Ministrul a subliniat, în context, că se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensaţiei de maximum 10%.

Guvernul estimează că 6 milioane de familii din România vor beneficia de aceste reduceri care vor apărea direct în facturi, fără că oamenii să facă vreun demers, potrivit Digi24.

În ceea ce privește IMM-urile se exceptează, în cazul energiei electrice, plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din rețea, tariful de distribuție, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum și de la plata certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență şi accizei. În cazul gazelor naturale, se exceptează plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuție și accizei.

În cazul CET-urilor, pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităților administrativ teritoriale o subvenție pentru acoperirea creșterii prețului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferența rezultată între prețul de achiziție al gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda4 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA4 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.5 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda11 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending