Connect with us

ROMÂNIA

Ludovic Orban: În 2021 trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7% și până în 2024 să revenim la un deficit de sub 3% în conformitate cu Tratatul UE

Published

on

© Guvernul României

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a atenționat joi, 4 martie, asupra rigurozității în planificarea bugetară pentru a demonstra atât Uniunii Europene, cât și mediului financiar internațional că România are capacitatea de a recupera derapajele bugetar-fiscale și de a-și redresa nivelul crescut al deficitului din PIB în conformitate cu prevederile europene, potrivit unor declarații făcute în cadrul congresului Blocului Național Sindical, relatează Agerpres.

„România este singura ţară din Uniunea Europeană asupra căreia s-a declanşat procedura de deficit excesiv (…). Noi trebuie să fim extrem de riguroşi în faţa partenerilor europeni şi în faţa mediului financiar internaţional, investitorilor, să arătăm că avem un plan de a reface echilibrele bugetare, economice şi de a porni cât mai rapid posibil toate motoarele de dezvoltare economică. Anul acesta trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7% şi gradual, până în 2024, va trebui să revenim la un deficit, în conformitate cu prevederile Tratatului UE, de sub 3%”, a afirmat Ludovic Orban în deschiderea Congresului BNS.

Fostul premier a explicat că acest lucru va presupune, pe lângă o creştere economică cât mai rapidă, extrem de multă moderaţie în ceea ce priveşte generarea de noi cheltuieli pentru buget. „Pentru că, vă repet, planul de revenire la un echilibru acceptabil în materie bugetară este un plan pe care va trebui să îl punem în practică cu foarte multă hotărâre.”

Ludovic Orban a mai explicat că un deficit mare înseamnă resurse mai mici pentru cetăţenii români prin intermediul bugetelor şi o mare parte din datorii, până la urmă, o să fie plătite din taxe şi impozite.

„Noi urmărim să asigurăm o creştere economică cât mai rapidă, bazată pe motoare de creştere sustenabile, solide, investiţii, inovare, digitalizare, atragerea de fonduri europene, susţinerea cetăţenilor români care vor să pună pe picioare afaceri”, a punctat președintele Camerei Deputaților.

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Într-o scrisoare transmisă ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Citiți și Comisia Europeană previzionează că PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar la 3-4% din PIB în 2023.

Citiți și Florin Cîțu: Comisia Europeană sprijină propunerea de buget a Guvernului și reformele incluse în strategia fiscal-bugetară în următorii patru ani

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

Published

on

© MAE

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, a participat miercuri la deschiderea oficială a Misiunii economice și comerciale a Francofoniei în Europa Centrală și de Est.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, are loc la București, în perioada 27-29 martie 2024, fiind organizat în comun de către autoritățile române și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).

Ministrul român al afacerilor externe a salutat prezența reprezentanților companiilor românești și străine participante la evenimentul de la București, care devine, astfel, în această perioadă, centrul Francofoniei economice.

”Bucureștiul va fi, în următoarele trei zile, centrul mondial al tuturor energiilor și inițiativelor creative și inovatoare variate care alcătuiesc bogăția marii noastre familii francofone”, a subliniat Odobescu.

A exprimat speranța că Misiunea va contribui semnificativ la facilitarea și promovarea oportunităților de afaceri și investiții între companiile românești și companiile din statele membre OIF, inclusiv ca modalitate de consolidare a legăturilor economice și comerciale tradiționale pe care România le împărtășește cu țările francofone din Africa și Asia.

Ea a amintit că ”România și-a făcut datoria de onoare în promovarea Francofoniei, prin sprijinul său politic pentru principiile și valorile Francofoniei, dar și prin contribuții financiare și finanțarea unor programe unice”.

”Astăzi, ne concentrăm pe francofonia economică, pentru că prioritatea noastră este relansarea tradiționalelor legături economice și comerciale pe care România le împărtășește cu țările francofone din Africa și Asia. OIF reprezintă vocea a 321 de milioane de vorbitori de limbă franceză și constituie o platformă de neprețuit în fața provocărilor economice majore. Pentru a menționa doar câteva: întreruperile lanțului de aprovizionare, insecuritatea energetică, încălzirea globală, competiția tehnologică, proliferarea dezinformarii, atacurile cibernetice și inflația destabilizatoare. Valorile economice promovate de OIF, precum dezvoltarea durabilă și inovarea, sunt în concordanță cu obiectivele economice și de dezvoltare durabilă ale României. Acestea sunt aceleași valori care ne ghidează răspunsul la aceste provocări comune”, a evidențiat ministrul de externe.

Demnitarul român a reiterat contribuția tradițională și diversificată a României la promovarea Francofoniei, prin sprijinul politic acordat principiilor și valorilor Francofoniei, prin contribuții concrete și prin finanțarea unor programe unice, precum și prin dezvoltarea substanțială a Francofoniei științifice și academice, în plan național.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a fost primit, miercuri, la Palatul Victoria, de către premierul Marcel Ciolacu, cu ocazia unei vizite de lucru la București, care implică, printre altele, participarea la Forumul investițional „Moldova-România: Capital Bridges”, potrivit unui comunicat.

Potrivit sursei citate, cei doi șefi de guvern au discutat agenda moldo-română, cooperarea economică dintre cele două state, procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, dar și alte subiecte de interes pentru relația bilaterală dintre Republica Moldova și România.

Șeful Executivului de la Chișinău a apreciat sprijinul oferit de România în toate domeniile-cheie pentru dezvoltarea țării noastre, accentuând, în mod special, sprijinul continuu al dezideratului european al Republicii Moldova. „Aderarea la Uniunea Europeană este obiectivul prioritar al țării noastre, iar România este partenerul care ne ajută să pășim cu încredere pe această cale”, a spus premierul Dorin Recean.

Oficialii s-au mai referit la proiectele de infrastructură, realizate prin efort comun, dar și la cooperarea în domeniul energetic, subliniind realizările majore pe acest segment. De asemenea, părțile au menționat importanța valorificării potențialului economic, cu accent pe atragerea investițiilor și crearea noilor locuri de muncă. Cei doi premieri participă, astăzi, la ediția a doua a Forumului investițional „Moldova – România: Capital Bridges”.

Prim-ministrul Dorin Recean a remarcat că evenimentul are loc „într-o zi cu adevărat semnificativă pentru ambele maluri ale Prutului – 106 ani de la unirea Basarabiei cu România”. „Suntem uniți prin trecutul nostru comun, limba pe care o vorbim și cultură, iar astăzi, consolidăm legăturile noastre bilaterale, construind noi poduri între afacerile din Republica Moldova și investitorii străini și punând în valoare oportunitățile economice ale ambelor țări”, a declarat șeful Guvernului de la Chișinău.

Prim-ministrul Dorin Recean va participa și la un prânz organizat de către Familia Regală a României.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat miercuri sprijinul “continuu și necondiționat” al României pentru țara sa, într-un mesaj menit să marcheze împlinirea a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

“Cel mai bun mod de a celebra 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România este să punem în valoare legăturile dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului, să mulțumim României pentru susținerea constantă dedicată îmbunătățirii vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova și să muncim în continuare pentru a deveni un stat dezvoltat și liber, alături de România, în marea familie europeană”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Postarea șefei statului moldovean cuprinde și o imagine care exemplifică, pe scurt, momente și acțiuni prin care România a sprijinit Republica Moldova.

 

În fiecare an, la 27 martie este sărbătorită Ziua Unirii Basarabiei cu România, zi de sărbătoare naţională în România, conform unei legi adoptate de Parlament în 2015.

Anul acesta, aniversarea momentului istoric a coincis cu organizarea, la București, a Forumulul Moldova – România: Capital Bridges, eveniment la care au participat prim-miniștrii celor două țări, Marcel Ciolacu și Dorin Recean, și liderii celor două parlamente, Nicolae Ciucă și Igor Grosu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.37 mins ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending