Istoria ne-a învățat că amenințarea rusă “este reală” și afectează țările europene, în timp ce “Rusia președintelui Putin manipulează alegerile din România și Moldova”, a declarat, miercuri seară, președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs adresat națiunii franceze, fiind pentru a cincea oară în ultimele luni când liderul de la Elysee condamnă ingerințele Moscovei în alegerile din România.
“Rusia a devenit o amenințare pentru Franța și Europa”, a spus Macron în discursul susținut în ajunul summitului Consiliului European de joi, 6 martie, consacrat apărării și securității europene.
Macron a declarat că istoria ne-a învățat că amenințarea rusă “este reală” și afectează țările europene.
“Rusia a făcut din conflictul din Ucraina un conflict mondial. Ea a mobilizat pe continentul nostru soldați nord-coreeni, echipamente iraniene ajutând în același timp aceste țări să se înarmeze în continuare. Rusia președintelui Putin ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanții, manipulează alegerile din România și Moldova și organizează atacuri cibernetice împotriva spitalelor noastre pentru a le bloca funcționarea. Rusia încearcă să ne manipuleze opiniile prin minciuni difuzate pe rețele sociale. Și, în cele din urmă, ne testează limitele. O face pe cale aeriană, navală, în spațiul cosmic și în spatele ecranelor noastre. Această agresivitate nu cunoaște frontiere”, a spus liderul francez.
La Russie est devenue une menace pour la France et pour l’Europe. pic.twitter.com/E4TnNo6x7B
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 5, 2025
Acuzațiile reînnoite ale lui Macron la adresa manipulării de către Rusia a scrutinului electoral prezidențial din România vin pe fondul faptului că Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut marți, într-un comunicat de presă, preluat și de TASS, că liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzații împotriva candidatului la președinția României Călin Georgescu, cu referire la dosarul în care este anchetat pentru șase infracțiuni, printre care acțiuni împotriva ordinii constituționale. Într-o reacție oficială, Ministerul de Externe de la București a declarat persona non grata doi diplomați ruși, astfel că atașatul militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și a adjunctului acestuia, vor fi expulzați din România.
Liderul european care a continuat să vorbească răspicat despre ingerințele Rusiei în alegerile din România a fost președintele francez Emmanuel Macron, exprimându-se anterior de patru ori pe această temă, în timp ce vicepreședintele american J.D. Vance a criticat în două rânduri anularea alegerilor prezidențiale din România.
Prima dată când s-a exprimat pe această temă, în luna decembrie 2024, la Varșovia, Emmanuel Macron a pledat pentru măsuri în Europa împotriva atacurilor informaționale ale Rusiei care “au determinat Curtea Constituțională din România să suspende procesul electoral”. La începutul lunii ianuarie, în discursul anual adresat corpului diplomatic francez, Macron s-a referit la alegerile prezidențiale anulate din România citând “ingerințe și manipulări electorale atribuite în mod clar Rusiei”.
Înainte de a-l primi la Palatul Elysee pe președintele interimar român Ilie Bolojan, Emmanuel Macron a reiterat ideea că Rusia a manipulat alegerile prezidențiale din România, într-un interviu acordat presei franceze. El s-a referit la “acțiunile sale la frontiera Poloniei, atacurile sale cibernetice în toate țările noastre, prin atacuri, ca în Marea Britanie, prin manipularea informațiilor sau a proceselor electorale, ca în România, prin amenințările sale explicite prin doctrina sa nucleară”.
Nu în ultimul rând, într-un dialog susținut cu internauții pe paginile sale de socializare, Macron a precizat că, spre deosebire de vicepreședintele american, el nu a fost șocat de decizia de anulare a alegerilor din România și este șocat de faptul că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în România.
De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis la mijlocul lunii februarie prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.