Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat vineri un apel puternic și emoționant la vot pentru cetățenii români la alegerile pentru Parlamentul României și pentru funcția de președinte al României, în timp ce țara vecină este protagonista unei crize de proporții după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate sunt renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale de la București.
“Soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României. Orice biruință a României este și biruința noastră. Orice greutate o trăim împreună. O Românie puternică este și un motiv de mândrie și pentru noi și o garanție că vom reuși alături de voi. Cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană priviți spre Republica Moldova. Vedeți cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova. Acum 18 ani noi nu am avut șansa să aderăm la Uniunea Europeană împreună cu România, dar nu ne-am pierdut speranța și muncim din greu ca să ajungem parte a acestei familii mari europene cât de curând posibil. În această lume tot mai incertă avem nevoie unii de alții. Avem nevoie să ne susținem reciproc. Împreună suntem mai puternici”, a declarat Maia Sandu, într-un mesaj video, reafirmând relația frățească dintre cele două state.
Președinta Republicii Moldova. a avertizat asupra pericolului revenirii influenței Rusiei.
“Kremlinul ne vrea din nou în umbra sa. Nu dați crezare celor care vă spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare. Vedeți ce face Kremlinul cu vecinii săi. Îi șantajează, îi bombardează, îi ucide”, a punctat Sandu, evidențiind. contrastul între regimul autoritar de la Moscova și aspirațiile democratice ale Republicii Moldova și României.
Maia Sandu a încurajat cetățenii români să participe la alegeri, precizând că și ea va vota, fiind cetățean român.
“Pe 1 și 8 decembrie mergem din nou la vot. Alegem Parlamentul României și Președintele României. Și eu voi merge la vot. Pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace, cu o voce puternică în lume și cu un nivel de trai înalt pentru toți cetățenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume, iar soarta și această putere stă doar în vot. Poporul român este liber! Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a conchis Maia Sandu.
Ultranaționalistul Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, urmat de candidata USR Elena Lasconi și ar trebui să își dispute finala în cursa pentru Palatul Cotroceni pe data de 8 decembrie. Situația este incertă după ce Curtea Constituțională a României a decis, în baza unei contestații, renumărarea voturilor de la primul tur și a întârziat, prin urmare, validarea primului tur al scrutinului.
Potrivit rezultatelor finale ale primului tur, suveranistul Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,18% (1.772.500) și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.740 de voturi, cu 19,15% (1.769.760). Au votat aproximativ 9,46 milioane de români din țară și de peste hotare, reprezentând 52,55% din totalul alegătorilor.
Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs duminică seară, la închiderea urnelor, când exit-poll-urile l-au plasat pe suveranistul Călin Georgescu, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe locul al treilea, pentru ca odată cu numărarea proceselor verbale acesta să obțină primul loc la votul în țară și în străinătate, o premieră absolută. Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”.
Concluziile CSAT au indicat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”.
