Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul European de iarna – o reuniune a finantelor

Published

on

Cel mai recent Summit European, 13-14 decembrie, a fost unul predominat de discutii pe marginea finantelor, cu precadere asupra mecanismului de supraveghere bancara, un element al uniunii bancare si pentru culoare, de situatia financiara a Ciprului.

Un strop de „culoare” – Situatia financiara a Ciprului este mai grava decat cea a Greciei!

Vorbim despre acelasi Cipru care, indecis daca sa ceara ajutor la Uniune sau nu, se gandea sa se imprumute de la rusi, care ii acordau conditii mai bune si bani mai multi. Cum intre timp discutiile au fost acoperite de alte probleme europene urgente, negocierile au fost tinute departe de paginile presei, pana la acest Consiliu, cand seful EuroGroup, Jean – Claude  Juncker, a venit cu un anunt apocaliptic (tot este in trend acest cuvant): “Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problema care nu trebuie subestimata, pentru ca este mai serioasa decat Grecia. Aceasta situatie nu este luata in considerare de pietele financiare internationale sau de presa”.

Mesajul pe care vrea sa il transmita este limpede – Vom avea o chestiune cipriota mai grava decat cea elena si ne preocupa! In curand, preconizez ca vor declansa programe de salvare si linii de credite, pe care in mare parte le au deja pregatite.

Fara indoiala se vor remarca si unele actiuni ale rusilor in aceasta chestiune, cu atat mai mult cu cat si-au manifestat intr-un mod explicit interesul privind implicarea in problemele statelor europene, aceasta fiind o strategie cunoscuta a Federatiei Ruse in cadrul jocurilor de putere continentale si nu numai.

Propunerile controversate ale Summitului European de iarna

Pe langa picanteria acestui Consiliu s-au propus si idei preocupante si controversate. De exemplu propunerea care a pus pe jar cateva state se refera la o serie de angajamente de natura contractuala intre statele care folosesc euro si institutiile europene in scopul de a implementa reforme structurale. Austria s-a pronuntat impotriva, nu vrea sa renunte la sistemul de pensii, iar Belgia nu doreste sa isi modifice sistemul de indexare al salariilor. Ideea a fost pusa pe masa, forma sa finala va fi negociata o vreme indelungata, asa cum ne-a obisnuit practica din cadrul Uniunii Europene.

Statele membre au dezbatut si propunerile cu privire la capacitatea fiscala si bugetele tarilor din zona euro. In acest caz opiniile sunt si mai divergente, unele considerand mai potrivite eurobondurile, altele refuzand categoric aceasta optiune. Totusi ideea unui buget secundar pentru zona euro un este o veste noua. Intens criticata, acesteia i se atribuie rolul de factor tensionant intre membrii zonei euro si ceilalti.

Marea Britanie a avut o abordare moderata, comparativ cu pozitiile anterioare, avertizand doar ca masurile luate la nivel financiar-bancar vor modifica profund zona euro si este important ca fiecare tara sa isi negocieze conditiile in mod pragmatic.

In rest, s-a reiterat necesitatea mecanismului de supraveghere bancara, atribuit ca responsabilitate Bancii Centrale Europene, ce va fi pus in practica in mod progresiv din 2013 si va devine operational la 1 martie 2014. Mecanismul este o conditie pentru a permite recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate prin intermediul fondurilor de salvare, astfel ca se va elimina legatura dintre datoriile suverane si problemele bancilor.

Italia si problemele ei au fost lasate pentru anul 2014, la fel si tema modificarii tratatelor, imediat dupa ce va fi aleasa o noua Comisie.

Noul Summit nu a reusit sa furnizeze o foaie de parcurs concreta asupra schimbarii arhitecturii zonei euro, asa cum se preconizase, fiind trecuta pe agenda Summitului din iunie 2014.

Un Summit cu multe amanari si tatonari pentru implementarea unor idei controversate, in special cea a finantarii comune, care este asimilata de multe tari cu pierderea suveranitatii si cea a aranjamentelor contractuale de inspiratie germana, care nu sunt decat niste extensii ale masurilor de austeritate intr-un ambalaj nou si cu o patrundere in afacerile interne nationale mai mare.

In Europa se da, mai mult ca oricand, o lupta acerba pentru control, care are ca efect o renastere a sentimentelor nationaliste. Si ce poate fi mai amenintator pentru aprofundarea procesului de unificare a Europei decat nationalismul dus la extreme?

 

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională a Păcii, marcată acum 35 de ani printr-o fotografie simbol: Președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul comemorării victimelor de la Verdun

Published

on

© Source: EC - Audiovisual Service

Această fotografie realizată la 22 septembrie 1984, îi surprinde pe președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul unei ceremonii de comemorare a victimelor bătăliei de la Verdun, în semn de reconciliere definitivă a celor două țări.

Imaginea lui Helmut Kohl alături de președintele Franței, François Mitterrand, ținându-se de mână la Verdun în 1984, în cadrul unei ceremonii de comemorare a cetățenilor pierduți în cele două războaie a devenit un simbol istoric al reîmprietenirii franco-germane și un element important de identitate al integrării europene. Tratatul de la Maastricht, care a condus la formarea Uniunii Europene de astăzi, precum și moneda unică Euro sunt printre proiectele esențiale în cadrul cărora cei doi lideri de stat, prieteni buni de altfel, au dezvoltat o cooperare vitală pentru Uniune, relatează Rfi.

Cu această ocazie, Comisia Europeană definește acest gest al celor doi lideri ”mai presus de cuvinte”.

 

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie. Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței. De exemplu cum ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York City). Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un memento al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Published

on

©www.president.gov.ua

În perioada 23-26 septembrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va afla într-o vizită de lucru în Statele Unite pentru a participa la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Volodimir Zelenski va susține un discurs în timpul Adunării Generale a ONU și va participa la Summit-ul SDG.

Potrivit comunicatului oficial al administrației prezidențiale din Ucraina, Zelenski va organiza o serie de întâlniri bilaterale cu lideri străini la New York, în special cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.

În plus, președintele Ucrainei va avea o întâlnire cu lideri ai comunității ucrainene din Statele Unite, lideri ai organizațiilor evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanți ai comunității de afaceri americane.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Published

on

Milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală. 

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări. 

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Mesajul ei a fost clar, această acțiune nu se va opri prea curând: ”Este doar începutul. Schimbarea va veni, fie că vă convine sau nu!”,le-a transmis tânăra suedeză liderilor politici. 

Vinerea trecută, Greta Thunberg a participat la o manifestaţie a tinerilor asupra climei, în faţa Casei Albe, înainte de marşul prevăzut să aibă loc la New York la 20 septembrie, menit să facă presiune asupra liderilor lumii întregi ce vor participa, în 23 septembrie, la Summitul ONU asupra climei.Protestatarii au solicitat guvernelor să ia măsuri imediate pentru a limita efectele negative ale încălzirii climatice provocate de om.

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending