Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul European de iarna – o reuniune a finantelor

Published

on

Cel mai recent Summit European, 13-14 decembrie, a fost unul predominat de discutii pe marginea finantelor, cu precadere asupra mecanismului de supraveghere bancara, un element al uniunii bancare si pentru culoare, de situatia financiara a Ciprului.

Un strop de „culoare” – Situatia financiara a Ciprului este mai grava decat cea a Greciei!

Vorbim despre acelasi Cipru care, indecis daca sa ceara ajutor la Uniune sau nu, se gandea sa se imprumute de la rusi, care ii acordau conditii mai bune si bani mai multi. Cum intre timp discutiile au fost acoperite de alte probleme europene urgente, negocierile au fost tinute departe de paginile presei, pana la acest Consiliu, cand seful EuroGroup, Jean – Claude  Juncker, a venit cu un anunt apocaliptic (tot este in trend acest cuvant): “Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problema care nu trebuie subestimata, pentru ca este mai serioasa decat Grecia. Aceasta situatie nu este luata in considerare de pietele financiare internationale sau de presa”.

Mesajul pe care vrea sa il transmita este limpede – Vom avea o chestiune cipriota mai grava decat cea elena si ne preocupa! In curand, preconizez ca vor declansa programe de salvare si linii de credite, pe care in mare parte le au deja pregatite.

Fara indoiala se vor remarca si unele actiuni ale rusilor in aceasta chestiune, cu atat mai mult cu cat si-au manifestat intr-un mod explicit interesul privind implicarea in problemele statelor europene, aceasta fiind o strategie cunoscuta a Federatiei Ruse in cadrul jocurilor de putere continentale si nu numai.

Propunerile controversate ale Summitului European de iarna

Pe langa picanteria acestui Consiliu s-au propus si idei preocupante si controversate. De exemplu propunerea care a pus pe jar cateva state se refera la o serie de angajamente de natura contractuala intre statele care folosesc euro si institutiile europene in scopul de a implementa reforme structurale. Austria s-a pronuntat impotriva, nu vrea sa renunte la sistemul de pensii, iar Belgia nu doreste sa isi modifice sistemul de indexare al salariilor. Ideea a fost pusa pe masa, forma sa finala va fi negociata o vreme indelungata, asa cum ne-a obisnuit practica din cadrul Uniunii Europene.

Statele membre au dezbatut si propunerile cu privire la capacitatea fiscala si bugetele tarilor din zona euro. In acest caz opiniile sunt si mai divergente, unele considerand mai potrivite eurobondurile, altele refuzand categoric aceasta optiune. Totusi ideea unui buget secundar pentru zona euro un este o veste noua. Intens criticata, acesteia i se atribuie rolul de factor tensionant intre membrii zonei euro si ceilalti.

Marea Britanie a avut o abordare moderata, comparativ cu pozitiile anterioare, avertizand doar ca masurile luate la nivel financiar-bancar vor modifica profund zona euro si este important ca fiecare tara sa isi negocieze conditiile in mod pragmatic.

In rest, s-a reiterat necesitatea mecanismului de supraveghere bancara, atribuit ca responsabilitate Bancii Centrale Europene, ce va fi pus in practica in mod progresiv din 2013 si va devine operational la 1 martie 2014. Mecanismul este o conditie pentru a permite recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate prin intermediul fondurilor de salvare, astfel ca se va elimina legatura dintre datoriile suverane si problemele bancilor.

Italia si problemele ei au fost lasate pentru anul 2014, la fel si tema modificarii tratatelor, imediat dupa ce va fi aleasa o noua Comisie.

Noul Summit nu a reusit sa furnizeze o foaie de parcurs concreta asupra schimbarii arhitecturii zonei euro, asa cum se preconizase, fiind trecuta pe agenda Summitului din iunie 2014.

Un Summit cu multe amanari si tatonari pentru implementarea unor idei controversate, in special cea a finantarii comune, care este asimilata de multe tari cu pierderea suveranitatii si cea a aranjamentelor contractuale de inspiratie germana, care nu sunt decat niste extensii ale masurilor de austeritate intr-un ambalaj nou si cu o patrundere in afacerile interne nationale mai mare.

In Europa se da, mai mult ca oricand, o lupta acerba pentru control, care are ca efect o renastere a sentimentelor nationaliste. Si ce poate fi mai amenintator pentru aprofundarea procesului de unificare a Europei decat nationalismul dus la extreme?

 

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

NATO

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

NATO este cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar relevanţa sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm, a transmis, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, la celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

“Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, şi apoi arborarea drapelului naţional la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care ţara noastră este legată prin ataşamentul ferm faţă de valorile care stau la baza Alianţei: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, a remarcat preşedintele Iohannis. 

În cei 20 de ani de la aderarea României, “numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful statului, într-un mesaj transmis de Palatul Cotroceni.

Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, a amintit că din 2004 ţara noastră a contribuit la toate eforturile Alianţei de asigurare a securităţii şi a prosperităţii statelor membre.

“Pentru România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării şi ai dezvoltării noastre economice”, a spus el.

Potrivit lui Iohannis, aniversarea marchează şi “rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii ca membru al NATO”.

“Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.

De-a lungul timpului, a arătat el, România şi-a dovedit “statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO”.

“Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianţa. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace şi protejarea democraţiei”, a mai punctat președintele.

Liderul de la Cotroceni a evocat angajamentul României, “continuu, susţinut şi dedicat”, care “subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea şi cooperarea sunt esenţiale pentru a contracara ameninţările şi provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent”.

“România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianţa să devină mai puternică, mai rezilientă şi mai bine pregătită pentru viitor”, a mai completat Iohannis.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

Published

on

România este “un aliat pe deplin angajat în păstrarea valorilor NATO”, a afirmat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, într-un mesaj transmis cu ocazia celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul celui mai mare val de extindere din istoria Alianței.

El afirmă, în mesajul publicat de MApN, că NATO “va trece testul timpului, asigurând generaţiilor următoare libertatea şi securitatea”.

La momentul aderării, a subliniat ministrul, România “a primit cele mai solide garanţii de securitate, datorită apartenenţei la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic”.

În acest context, Tîlvăr a evocat rolul judecat de militarii români.

“Îi omagiem astăzi pe eroii care au căzut la datorie în teatrele de operaţii şi au devenit ancore în timp pentru generaţiile următoare. Totodată, îmi exprim respectul şi recunoştinţa pentru militarii răniţi în timpul acţiunilor de luptă, pentru veteranii din teatrele de operaţii, precum şi pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale care a contribuit la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei. Nu în ultimul rând, transmit mulţumiri militarilor români care participă, în prezent, la misiuni, operaţii şi exerciţii sub stindard NATO şi demonstrează că România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici”, afirmă ministrul român.

În acest context, el i-a menționat şi pe militarii ţărilor membre ale NATO dislocaţi pe teritoriul României, “care contribuie la asigurarea unei posturi de descurajare şi de apărare eficientă şi consolidată în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc estic”.

“Contribuţia aliaţilor noştri la asigurarea securităţii României constituie o dovadă puternică a solidarităţii şi coeziunii aliate, precum şi a capacităţii de apărare colectivă a NATO”, a spus Tîlvăr.

El a evidențiat că “statutul de membru al NATO este unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de apărare şi securitate din România, alături de statutul de membru al UE şi de parteneriatul strategic cu SUA”.

“Alianţa Nord-Atlantică împlineşte, anul acesta, 75 de ani de la înfiinţare. În cele şapte decenii şi jumătate de existenţă ale Alianţei, au fost perioade mai mult sau mai puţin frământate în plan securitar. Valorile NATO, transpuse în asigurarea păcii, libertăţii şi ataşamentului faţă de valorile democraţiei, sunt cele mai importante realizări ale acestei alianţe politico-militare”, a conchis Angel Tîlvăr. 

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

Published

on

© Guvernul României

Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile, a declarat vineri președintele Senatului și liderul PNL Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu prilejul aniversării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria Alianței, care a cuprins și România.

Potrivit lui Ciucă, siguranța oferită de cea mai mare alianță militară defensivă din istorie a asigurat României cadrul necesar dezvoltării.

“Indiferent dacă vorbim despre creștere economică sau consolidarea statului de drept, acești ani au marcat evoluții impresionante sub umbrela de securitate a NATO”, a precizat Ciucă.

Evocând experiența sa militară, fostul șef al Statului Major al Apărării și fostul ministru al apărării, a subliniat rolul valoros al Armatei în apartenența României la NATO.

“Ca general, știu foarte bine cât de valoroasă este experiența acumulată de militarii noștri în teatrele de operații și în exercițiile comune. Aplicarea procedurilor NATO, integrarea operativă și participarea directă în misiuni de luptă au ridicat foarte mult nivelul de instruire al Armatei României – instituție pe care am avut onoarea să o conduc în calitate de Șef al Statului Major al Apărării și care astăzi ne menține în siguranță”, a detaliat el.

În ultimii 20 de ani, a subliniat Ciucă, România a arătat că este un aliat de încredere, serios și responsabil.

“Ca membru al Alianței Nord-Atlantice, avem parte de beneficii și drepturi, dar ne cunoaștem bine și obligațiile și responsabilitățile. Într-o perioadă tulbure, marcată de provocarea războiului de cucerire pornit de Rusia împotriva Ucrainei, înțelegem, împreună, ca națiune, cât de importantă este apartenența României la o structură occidentală de securitate”, a conchis Nicolae Ciucă.

 

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.11 mins ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO30 mins ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO1 hour ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO2 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.16 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

ROMÂNIA19 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending