Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul European de iarna – o reuniune a finantelor

Published

on

Cel mai recent Summit European, 13-14 decembrie, a fost unul predominat de discutii pe marginea finantelor, cu precadere asupra mecanismului de supraveghere bancara, un element al uniunii bancare si pentru culoare, de situatia financiara a Ciprului.

Un strop de „culoare” – Situatia financiara a Ciprului este mai grava decat cea a Greciei!

Vorbim despre acelasi Cipru care, indecis daca sa ceara ajutor la Uniune sau nu, se gandea sa se imprumute de la rusi, care ii acordau conditii mai bune si bani mai multi. Cum intre timp discutiile au fost acoperite de alte probleme europene urgente, negocierile au fost tinute departe de paginile presei, pana la acest Consiliu, cand seful EuroGroup, Jean – Claude  Juncker, a venit cu un anunt apocaliptic (tot este in trend acest cuvant): “Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problema care nu trebuie subestimata, pentru ca este mai serioasa decat Grecia. Aceasta situatie nu este luata in considerare de pietele financiare internationale sau de presa”.

Mesajul pe care vrea sa il transmita este limpede – Vom avea o chestiune cipriota mai grava decat cea elena si ne preocupa! In curand, preconizez ca vor declansa programe de salvare si linii de credite, pe care in mare parte le au deja pregatite.

Fara indoiala se vor remarca si unele actiuni ale rusilor in aceasta chestiune, cu atat mai mult cu cat si-au manifestat intr-un mod explicit interesul privind implicarea in problemele statelor europene, aceasta fiind o strategie cunoscuta a Federatiei Ruse in cadrul jocurilor de putere continentale si nu numai.

Propunerile controversate ale Summitului European de iarna

Pe langa picanteria acestui Consiliu s-au propus si idei preocupante si controversate. De exemplu propunerea care a pus pe jar cateva state se refera la o serie de angajamente de natura contractuala intre statele care folosesc euro si institutiile europene in scopul de a implementa reforme structurale. Austria s-a pronuntat impotriva, nu vrea sa renunte la sistemul de pensii, iar Belgia nu doreste sa isi modifice sistemul de indexare al salariilor. Ideea a fost pusa pe masa, forma sa finala va fi negociata o vreme indelungata, asa cum ne-a obisnuit practica din cadrul Uniunii Europene.

Statele membre au dezbatut si propunerile cu privire la capacitatea fiscala si bugetele tarilor din zona euro. In acest caz opiniile sunt si mai divergente, unele considerand mai potrivite eurobondurile, altele refuzand categoric aceasta optiune. Totusi ideea unui buget secundar pentru zona euro un este o veste noua. Intens criticata, acesteia i se atribuie rolul de factor tensionant intre membrii zonei euro si ceilalti.

Marea Britanie a avut o abordare moderata, comparativ cu pozitiile anterioare, avertizand doar ca masurile luate la nivel financiar-bancar vor modifica profund zona euro si este important ca fiecare tara sa isi negocieze conditiile in mod pragmatic.

In rest, s-a reiterat necesitatea mecanismului de supraveghere bancara, atribuit ca responsabilitate Bancii Centrale Europene, ce va fi pus in practica in mod progresiv din 2013 si va devine operational la 1 martie 2014. Mecanismul este o conditie pentru a permite recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate prin intermediul fondurilor de salvare, astfel ca se va elimina legatura dintre datoriile suverane si problemele bancilor.

Italia si problemele ei au fost lasate pentru anul 2014, la fel si tema modificarii tratatelor, imediat dupa ce va fi aleasa o noua Comisie.

Noul Summit nu a reusit sa furnizeze o foaie de parcurs concreta asupra schimbarii arhitecturii zonei euro, asa cum se preconizase, fiind trecuta pe agenda Summitului din iunie 2014.

Un Summit cu multe amanari si tatonari pentru implementarea unor idei controversate, in special cea a finantarii comune, care este asimilata de multe tari cu pierderea suveranitatii si cea a aranjamentelor contractuale de inspiratie germana, care nu sunt decat niste extensii ale masurilor de austeritate intr-un ambalaj nou si cu o patrundere in afacerile interne nationale mai mare.

In Europa se da, mai mult ca oricand, o lupta acerba pentru control, care are ca efect o renastere a sentimentelor nationaliste. Si ce poate fi mai amenintator pentru aprofundarea procesului de unificare a Europei decat nationalismul dus la extreme?

 

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

POLITICĂ

Ambasadorul Adrian Zuckerman: SUA rămân angajate să asigure suveranitatea şi securitatea României. Poporul român nu are un prieten mai bun decât Statele Unite

Published

on

© Administrația Prezidențială

SUA rămân angajate în îmbunătăţirea statului de drept în România, să asigure suveranitatea şi securitatea României şi să creeze oportunităţi pentru toţi românii, să prospere, a declarat, joi, ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, la recepţia de Ziua Independenţei.

“Avem un Parteneriat Strategic angajat în domeniile securităţii, democraţiei şi prosperităţii economice comune. Azi, relaţia noastră este mai puternică decât oricând. SUA rămân angajate în îmbunătăţirea statului de drept în România, să asigure suveranitatea şi securitatea României şi să creeze oportunităţi pentru toţi românii, să prospere. Acum este momentul pentru românii care au emigrat să se întoarcă acasă şi să clădească un viitor mai bun pentru toţi”, a afirmat diplomatul, la evenimentul la care au participat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, informează Agerpres.

El a amintit de colaborarea România-SUA în domeniile militar, energetic, dar şi recent, în combaterea pandemiei COVID-19.

“Suntem dedicaţi să susţinem redresarea economică a României şi să asigurăm securitatea economică. Ne-am unit forţele în combaterea corupţiei şi am completat eforturile pornite de patrioţii români care au răsturnat regimul comunist, acum 30 de ani. SUA sunt dedicate să îşi folosească toate resursele din domeniu, pentru a susţine statul de drept şi lupta anticorupţie şi traficul de persoane”, a punctat Zuckerman.

Totodată, diplomatul american a făcut un apel la “vigilenţă”.

“Trebuie, de asemenea, să rămânem vigilenţi la adversarii noştri care încearcă să profite de situaţia prezentă, pentru a submina libertăţile noastre (…) Eforturile de a perverti pieţele libere, societăţile democratice şi folosirea de tehnologii care nu sunt de încredere nu trebuie tolerate. Influenţele maligne ce au ca scop destabilizarea şi oprirea României din a atinge adevăratul său potenţial economic trebuie să fie refuzate”, a punctat el.

În cadrul discursului săi, Zuckerman a amintit faptul că s-a născut în România, iar părinţii săi au emigrat, în perioada comunismului.

“Eu însumi, cu modestie, sunt azi, în faţa dumneavoastră, exemplu al măreţiei Americii, o ţară în care fiul a doi emigranţi, care au avut curajul de a sacrifica totul pentru libertate, a avut ocazia de a se întoarce ca ambasador al Statelor Unite”, a spus el.

În final, ambasadorul a făcut un apel la curaj şi apărarea democraţiei.

“Vă rog pe cei ce mă ascultaţi în seara aceasta să fiţi curajoşi, să apăraţi libertatea şi democraţia, să vă asiguraţi că flacăra libertăţii străluceşte în România şi în lumea întreagă. Vă rog pe toţi să credeţi în propriile forţe şi într-o Românie mai bună, vă rog pe toţi să faceţi fapte mari. Am repetat în mai multe rânduri: poporul român nu are un prieten mai bun decât Statele Unite iar Statele Unite nu au prieten mai bun decât România”, a spus ambasadorul SUA la Bucureşti. 

Citiți și Klaus Iohannis, apel la solidaritate transatlantică: SUA vor avea mereu în România un aliat strategic. România, puternic angajată pentru o relație solidă între SUA, NATO și Europa

Citiți și Premierul Ludovic Orban, cu ocazia Zilei Independenței SUA: România este şi va continua să fie unul dintre aliaţii de nădejde ai SUA, o opţiune firească bazată pe valori, idealuri şi interese comune

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel la solidaritate transatlantică: SUA vor avea mereu în România un aliat strategic. România, puternic angajată pentru o relație solidă între SUA, NATO și Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune, a declarat președintele Klaus Iohannis, joi, la recepția oferită de Ambasada SUA cu ocazia celei de-a 244-a aniversări a Zilei Independenței.

România rămâne puternic angajată în sprijinul unei relații transatlantice puternice și solidare, bazate pe relații bilaterale solide între Statele Unite și partenerii săi europeni, o Alianță Nord-Atlantică dedicată securității indivizibile a membrilor săi și cooperării cu Uniunea Europeană“, a spus Iohannis, într-un discurs susținut în prezența ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman, și a prim-ministrului Ludovic Orban.

Șeful statului a arătat că efectele situației provocate de pandemia de COVID-19 au un impact asupra tuturor partenerilor transatlantici.

“Pandemia de COVID-19, intensificarea competiției mondiale și tentativele unor actori internaționali de a eroda unitatea transatlantică și reziliența statelor democratice se suprapun, iar efectele lor au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul singur: Solidaritate!“, a spus, cu fermitate, președintele.

Acesta s-a referit, astfel, la solidaritate în ce privește relația bilaterală de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii Europene, solidaritate în relația transatlantică și solidaritate între și cu statele ale căror valori derivă din principiile care fundamentează o ordine globală deschisă și prosperă: democrație, stat de drept, relații comerciale libere și corecte, protejarea categoriilor vulnerabile, respect pentru drepturile omului și dreptul internațional.

În alocuțiunea sa, președintele a amintit aniversarea, în 2020, a 140 de ani de relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii și rezultatele celei mai recente întâlniri bilaterale la nivel înalt, în august 2019, când a fost primit la Casa Albă de omologul său american Donald Trump.

“Anul trecut, la Casa Albă, alături de Președintele Statelor Unite, am adăugat două noi domenii Parteneriatului nostru Strategic: securitatea rețelelor 5G, de a căror reziliență va depinde în bună parte succesul noii economii digitale, precum și domeniul nuclear-civil, cu rol esențial în asigurarea securității energetice. Totodată, în Declarația Comună adoptată împreună cu Președintele Donald Trump cu acea ocazie, am subliniat importanță strategică a Mării Negre pentru securitatea transatlantică. Este o contribuție comună pe care România și Statele Unite ale Americii o aduc la consolidarea percepției aliate colective privind importanța Mării Negre și a regiunii”, a mai spus șeful statului.

Referindu-se la greaua încercare pe care pandemia de COVID-19 o reprezintă pentru societățile democratice, Klaus Iohannis a evocat “măsura solidarității” pe care au știut să o dea România și SUA, sprijinindu-se reciproc.

“Această solidaritate exemplifică, simbolic, inclusiv modul în care România percepe și va acționa în vederea consolidării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, a unității de acțiune a Uniunii Europene și a rezilienței relației transatlantice. Așadar, doresc să evidențiez, din nou, rolul pe care valorile universale exprimate în Declarația de Independență îl au și astăzi. Aflate într-un permanent proces de extindere și aprofundare a modului în care sunt înțelese, ele continuă să formeze baza percepției noastre comune asupra provocărilor contemporane”, a continuat el.

Președintele a argumentat că o dimensiune specială a relației dintre SUA și România și a parteneriatului transatlantic este dată de comunitatea de valori și de securitate pe care familia globală de democrații o are în comun. 

În încheierea discursului său, șeful statului l-a asigurat pe ambasadorul SUA Adrian Zuckerman de prietenia României.

Vă asigur că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune!“, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, cu ocazia Zilei Independenței SUA: România este şi va continua să fie unul dintre aliaţii de nădejde ai SUA, o opţiune firească bazată pe valori, idealuri şi interese comune

Published

on

© Guvernul României

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, la recepția organizată de Ambasada SUA cu ocazia Zilei Independenței că România va acţiona în continuare pentru intensificarea relaţiei cu Statele Unite

“Vă asigur că România, partener strategic puternic al SUA şi stat profund ataşat consolidării relaţiei transatlantice, atât sub forma Alianţei nord-atlantice, cât şi a cooperării SUA-UE, va acţiona şi pe mai departe pentru ca această relaţie să se intensifice. România este şi va continua să fie unul dintre aliaţii de nădejde ai SUA, este o opţiune firească bazată pe valori, idealuri şi interese comune împărtăşite de popoarele noastre. Am convingerea că Parteneriatul nostru va continua să crească stimulat de prietenia şi legăturile dintre cetăţenii noştri şi autorităţile din cele două ţări, precum şi dintre companiile şi investitorii români şi americani sau dintre organizaţiile universitare şi civice din statele noastre”, a spus Orban, la recepţia Ambasadei SUA cu ocazia Zilei Independenţei, potrivit Agerpres.

Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune, a declarat și președintele Klaus Iohannis, joi, la recepția oferită de Ambasada SUA cu ocazia celei de-a 244-a aniversări a Zilei Independenței.

România rămâne puternic angajată în sprijinul unei relații transatlantice puternice și solidare, bazate pe relații bilaterale solide între Statele Unite și partenerii săi europeni, o Alianță Nord-Atlantică dedicată securității indivizibile a membrilor săi și cooperării cu Uniunea Europeană“, a spus Iohannis, într-un discurs susținut în prezența ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman, și a prim-ministrului Ludovic Orban.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending