Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul European de iarna – o reuniune a finantelor

Published

on

Cel mai recent Summit European, 13-14 decembrie, a fost unul predominat de discutii pe marginea finantelor, cu precadere asupra mecanismului de supraveghere bancara, un element al uniunii bancare si pentru culoare, de situatia financiara a Ciprului.

Un strop de „culoare” – Situatia financiara a Ciprului este mai grava decat cea a Greciei!

Vorbim despre acelasi Cipru care, indecis daca sa ceara ajutor la Uniune sau nu, se gandea sa se imprumute de la rusi, care ii acordau conditii mai bune si bani mai multi. Cum intre timp discutiile au fost acoperite de alte probleme europene urgente, negocierile au fost tinute departe de paginile presei, pana la acest Consiliu, cand seful EuroGroup, Jean – Claude  Juncker, a venit cu un anunt apocaliptic (tot este in trend acest cuvant): “Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problema care nu trebuie subestimata, pentru ca este mai serioasa decat Grecia. Aceasta situatie nu este luata in considerare de pietele financiare internationale sau de presa”.

Mesajul pe care vrea sa il transmita este limpede – Vom avea o chestiune cipriota mai grava decat cea elena si ne preocupa! In curand, preconizez ca vor declansa programe de salvare si linii de credite, pe care in mare parte le au deja pregatite.

Fara indoiala se vor remarca si unele actiuni ale rusilor in aceasta chestiune, cu atat mai mult cu cat si-au manifestat intr-un mod explicit interesul privind implicarea in problemele statelor europene, aceasta fiind o strategie cunoscuta a Federatiei Ruse in cadrul jocurilor de putere continentale si nu numai.

Propunerile controversate ale Summitului European de iarna

Pe langa picanteria acestui Consiliu s-au propus si idei preocupante si controversate. De exemplu propunerea care a pus pe jar cateva state se refera la o serie de angajamente de natura contractuala intre statele care folosesc euro si institutiile europene in scopul de a implementa reforme structurale. Austria s-a pronuntat impotriva, nu vrea sa renunte la sistemul de pensii, iar Belgia nu doreste sa isi modifice sistemul de indexare al salariilor. Ideea a fost pusa pe masa, forma sa finala va fi negociata o vreme indelungata, asa cum ne-a obisnuit practica din cadrul Uniunii Europene.

Statele membre au dezbatut si propunerile cu privire la capacitatea fiscala si bugetele tarilor din zona euro. In acest caz opiniile sunt si mai divergente, unele considerand mai potrivite eurobondurile, altele refuzand categoric aceasta optiune. Totusi ideea unui buget secundar pentru zona euro un este o veste noua. Intens criticata, acesteia i se atribuie rolul de factor tensionant intre membrii zonei euro si ceilalti.

Marea Britanie a avut o abordare moderata, comparativ cu pozitiile anterioare, avertizand doar ca masurile luate la nivel financiar-bancar vor modifica profund zona euro si este important ca fiecare tara sa isi negocieze conditiile in mod pragmatic.

In rest, s-a reiterat necesitatea mecanismului de supraveghere bancara, atribuit ca responsabilitate Bancii Centrale Europene, ce va fi pus in practica in mod progresiv din 2013 si va devine operational la 1 martie 2014. Mecanismul este o conditie pentru a permite recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate prin intermediul fondurilor de salvare, astfel ca se va elimina legatura dintre datoriile suverane si problemele bancilor.

Italia si problemele ei au fost lasate pentru anul 2014, la fel si tema modificarii tratatelor, imediat dupa ce va fi aleasa o noua Comisie.

Noul Summit nu a reusit sa furnizeze o foaie de parcurs concreta asupra schimbarii arhitecturii zonei euro, asa cum se preconizase, fiind trecuta pe agenda Summitului din iunie 2014.

Un Summit cu multe amanari si tatonari pentru implementarea unor idei controversate, in special cea a finantarii comune, care este asimilata de multe tari cu pierderea suveranitatii si cea a aranjamentelor contractuale de inspiratie germana, care nu sunt decat niste extensii ale masurilor de austeritate intr-un ambalaj nou si cu o patrundere in afacerile interne nationale mai mare.

In Europa se da, mai mult ca oricand, o lupta acerba pentru control, care are ca efect o renastere a sentimentelor nationaliste. Si ce poate fi mai amenintator pentru aprofundarea procesului de unificare a Europei decat nationalismul dus la extreme?

 

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

JAPONIA

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: România și Japonia vor iniția negocierile pentru un acord bilateral în domeniul apărării

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi Japonia a fost discutată, joi, de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi ambasadorul nipon la Bucureşti, Hitoshi Noda.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul întâlnirii, ministrul Ciucă a mulţumit ambasadorului japonez pentru interesul acordat MApN, ”în special în contextul situaţiei de securitate tot mai complicată”.

Totodată, acesta a confirmat participarea unui reprezentant al MApN la primul dialog bilateral, care va avea loc la începutul lunii decembrie, la Tokio, care îşi propune să identifice domeniile de interes comun, care vor constitui baza iniţierii negocierii unui acord bilateral în domeniul apărării.

“Am apreciat de comun acord importanţa menţinerii unui nivel constant al dialogului politico-militar bilateral, având în vedere evoluţiile din mediul internaţional de securitate”, a precizat ministrul, la finalul întrevederii de la sediul MApN.

Discuțiile dintre mininistrul Apărării Naționale și ambasadorul nipon la București au avut loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia în luna octombrie, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri NATO, invitați de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord va găzdui pe 3 decembrie o recepţie pentru liderii statelor NATO la Palatul Buckingham cu prilejul marcării a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, context în care cei 29 de lideri euro-atlantică se vor reuni la Londra.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, monarhul britanic va găzdui recepția la Palatul Buckingham, eveniment la care vor participa, între alții preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel sau premierul britanic Boris Johnson, cel care va fi liderul gazdă al reuniunii liderilor aliați. România va fi reprezentată, deopotrivă la recepție și la reuniunea liderilor, de președintele Klaus Iohannis.

Aceasta va fi cea de-a patra reuniune a liderilor NATO în care președintele Klaus Iohannis reprezintă România după summit-urile de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) și reuniunea specială de la Bruxelles (2017), cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Pe de altă parte, acesta nu este primul deniu regal britanic la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță: ”România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, s-a întâlnit cu șeful Executivului de la Chișinău, iar cu această ocazie a reiterat sprijinul României, inclusiv financiar, în contextul actual pentru Republica Moldova, se arată în comunicatul oficial al Guvernului de peste Prut.

„România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova, pentru că avem un spațiu comun de limbă, cultură și tradiții care, cu siguranță, constituie un  fundament solid al relațiilor noastre bilaterale”, transmite acesta.

Totodată, oficialii au discutat despre nivelul de implementare a proiectelor comune și perspectivele de fortificare a relațiilor moldo-române pe segmente de interes reciproc.

În debutul întâlnirii, șeful Executivului din Republica Moldova a apreciat înalt dinamica relaţiilor bilaterale, exprimând gratitudine Guvernului român pentru susţinerea constantă  acordată în cadrul multiplelor proiecte de dezvoltare, dar și pentru sprijinul oferit în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

“România mereu ne-a fost alături prin suportul său valoros. Republica Moldova mizează în continuare pe susținerea statului român și vă asigurăm că agenda de reforme a Guvernului este orientată spre a schimba lucrurile în țara noastră în folosul cetățenilor”, a menționat premierul.

Ion Chicu a trecut în revistă prioritățile Guvernului pentru perioada următoare și a vorbit despre ultimele evoluții în implementarea reformei administrației publice. De asemenea, prim-ministrul s-a referit la activitățile Executivului în vederea sporirii implementării proiectelor bilaterale, accentuând că orice reformă necesită a fi comunicată pe larg, pentru a asigura o percepție corectă a acesteia de către cetățeni și a spori  gradul de încredere din partea societății.

De asemenea, ambasadorul român acreditat la Chișinău a mulțumit pentru susținerea acordată de autoritățile Republicii Moldova în contextul organizării alegerilor prezidențiale din România, care la primul tur s-au desfășurat fără impedimente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending