Connect with us

INTERNAȚIONAL

Topul celor mai atractive ţări pentru muncitorii străini şi pe ce loc se află Rom

Published

on

Luxemburg este statul european cu cei mai mulţi muncitori străini. Mai exact, 45,3% din totalul forţei de muncă din Luxemburg este formată din muncitori străini, scrie Econtext.

Pe a doua pozitie, la distanta considerabila de Luxemburg, se afla Cipru. In acest stat, 12,9% din totalul muncitorilor sunt straini.

Însă, lucrurile nu stau la fel pentru ţările din Europa de Est, motivul fiind salariile mici.

România se situează la coada clasametului în topul celor mai atractive ţări pentru muncitorii străini. Doar Bulgaria stă mai prost decât România.

Citiţi AICI câţi muncitori străini sunt în fiecare stat european.

Sursa: Econtex.ro
Foto:  istockphoto.com

INTERNAȚIONAL

SUA și Polonia au semnat un nou acord de cooperare militară: Polonia va găzdui un comandament SUA și încă 1.000 de soldați americani

Published

on

© US Embassy Warsaw/ Facebook

SUA şi Polonia au semnat sâmbătă la Varşovia un acord de cooperare militară care va permite creşterea numărului soldaţilor americani în Polonia, în cadrul planului Pentagonului de redistribuire a trupelor în Europa după retragerea a circa 12.000 de militari din Germania, în timp ce guvernul polonez a combătut criticile referitoare la clauza de extrateritorialitate din acest acord şi a justificat decizia sa de a contribui financiar pentru susţinerea consolidării prezenţei militare americane.

”Ceea ce este extrem de important este că nu doar noi vom beneficia de această cooperare, întrucât (acest acord) va spori securitatea în partea noastră a Europei”, a declarat la ceremonia de semnare a documentului preşedintele polonez Andrzej Duda, citat de agenţia EFE, informează Agerpres.

Acordul, semnat de ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, şi de secretarul american de stat Mike Pompeo, în ultima etapă a turneului acestuia în Europa Centrală şi de Est, fixează pentru luna octombrie stabilirea în Polonia a Comandamentului Avansat al Corpului al Cincilea al armatei americane, în subordinea căruia se află trupele SUA din flancul estic al NATO.

Documentul stabileşte şi cadrul legal pentru ”prezenţa permanentă” a trupelor americane în Polonia, atât a celor actuale cât şi a celor din cadrul oricărei desfăşurări viitoare.

Ministerul polonez al Apărării a catalogat drept ”dezinformare” criticile privind clauza de extrateritorialitate cuprinsă în acord. Potrivit acestei instituţii, clauză respectivă priveşte exclusiv acţiunile desfăşurate de soldaţii americani în cadrul activităţii lor profesionale.

Guvernul de la Varşovia a fost de acord să contribuie la costurile generate de suplimentarea efectivelor trupelor americane în Polonia, inclusiv la cheltuielile pentru cazarea şi masa soldaţilor americani, argumentând că soldaţii polonezi vor folosi la rândul lor aceleaşi infrastructuri şi sporirea securităţii este în folosul întregii ţări. Estimările oficiale avansate de Varşovia indică un cost anual pentru guvernul polonez de cel puţin 500 de milioane de zloţi (circa 113,6 milioane de euro).

Acordul reprezintă materializarea unei declaraţii semnate anul trecut de cei doi președinți, Donald Trump și Andrej Duda. Declarația respectivă a fost semnată în luna septembrie a anului trecut, la New York.

Documentul prevede transferul în Polonia a unei părţi din efectivele Corpului V al armatei terestre a SUA de la Fort Knox, în Kentucky. Misiunea lor va consta în planificare operaţională, monitorizarea forţelor din Europa şi coordonare cu partenerii europeni din NATO.

În Polonia sunt staţionaţi în acest moment 4.500 de militari americani. Pentagonul și Ministerul polonez al Apărării au anunțat recent că acest număr va fi suplimentat cu 1.000 de soldați, ajungând la 5.500, în contextul retragerii a 11.900 de militari SUA din Germania. Mai mult, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o în luna iunie la Casa Albă cu omologul polonez, Donald Trump a spus că Polonia va plăti pentru a găzdui forțe americane suplimentare.

Mike Pompeo a efectuat în această săptămână un turneu diplomatic care va debuta în Cehia și va continua în Slovenia și în Austria. Sâmbăta, secretarul de stat al SUA s-a aflat la Varșovia unde, printre altele, a participat la aniversarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

 

Continue Reading

RUSIA

Nord Stream 2: UE a transmis o notă de protest SUA pentru interferențele în politica energetică europeană sub amenințarea cu sancțiuni

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Uniunea Europeană a depus la Departamentul de Stat al SUA o notă de protest la adresa interferențelor Washingtonului în construcția gazoductului Nord Stream 2 care traversează Marea Baltică, argumentând că acesta încalcă dreptul internațional, informează POLITICO.

Potrivit unor surse oficiale din cadrul guvernului de la Berlin, 24 de state membre au susținut demersul diplomatic inițiat marți de Reprezentanța UE în SUA pe langă Departamentul de Stat pe fondul amenințărilor repetate cu sancțiuni extrateritoriale din partea administrației americane asupra companiilor implicate în construcția conductei Nord Stream 2 susținută de Rusia.

„Putem confirma că pe data de 12 august a avut loc un demers lansat la invitaţia delegaţiei UE la Departamentul de Stat american, referitor la politica SUA de sancţiuni. Douăzeci şi patru de state membre UE s-au alăturat iniţiativei, care s-a derulat prin videoconferinţă”, au declarat surse diplomatice de la Bruxelles, citate de publicaţia germană Die Welt.

„Suntem foarte preocupaţi de avertismentele Statelor Unite privind sancţiuni asupra companiilor şi intereselor europene. Uniunea Europeană consideră aplicarea extrateritorială de sancţiuni drept o încălcare a reglementărilor internaţionale”, se transmite în nota de protest consultată de Die Welt. 

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

De asemenea, un diplomat european citat de POLITICO a confirmat că mișcarea diplomatică de miercuri s-a bazat pe declarația șefului politicii externe a UE, Josep Borrell, din 17 iulie, în care acesta transmitea că este „profund preocupat de utilizarea tot mai mare a sancțiunilor sau de amenințarea cu sancțiuni de către Statele Unite împotriva companiilor și intereselor europene.” Totodată, Borrell sublinia că „UE este de principiu împotriva impunerii de sancțiuni asupra companiilor europene care desfășoară activități legitime”. 

La rândul său, Nabila Massrali, un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă, a confirmat inițiativa: „A fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat”, relatează Digi24. Ameninţările cu sancţiuni „se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare”, a explicat aceasta, făcând referire la declarația Înaltului Reprezentant Josep Borrell, în care atragea atenția că același tipar este aplicat și în cazul Cubei, Iranului, Curții Penale Internaționale sau proiectului energetic Turkstream dezvoltat de Rusia în cooperare cu Turcia. 

Potrivit POLITICO, inițiativa pentru un răspuns coordonat a început în urmă cu trei săptămâni în rândul unui număr mic de țări din UE, dar în ultimele două săptămâni, majoritatea statelor membre din UE au adoptat aceeași poziție, au declarat oficialii germani. Totuși, trei state membre au refuzat să se ralieze la acest demers.

Reprezentanța Poloniei la UE a confirmat ca țara a fost unul dintre cei trei cele trei state, poziție justficată de faptul că Polonia consideră Nord Stream 2  o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, însă nu se cunoaște încă care ar fi celealte două țări.

Citiți și Nord Stream 2: Polonia amendează Gazprom cu 57 milioane de dolari din cauza lipsei de transparență privind lucrările de construcție a gazoductului

Cu toate acestea, Washingtonul și-ar fi exprimat surpriza față de numărul mare de țări participante la demers, au adăugat oficialii. Ulterior, Ambasada SUA din Germania a replicat la nota de protest, avertizând că nu va accepta dominaţia energetică a Rusiei în Europa, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată de Digi24.

La rândul său, Departamentul de Stat american a explicat, potrivit agenţiei Bloomberg, că „poziţia SUA are rolul limitării activităţilor negative exercitate de Rusia”. „Continuăm colaborarea cu partenerii noştri europeni pentru a le clarifca faptul că proiectul Nord Stream 2 permite Rusiei să utilizeze resursele energetice ca armă politică în Europa şi să submineze securitatea Ucrainei”, a mai transmis Departamentul de Stat de la Washington.

Amintim că Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, amenința la 15 iulie cu noi sancțiuni americane companiile implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2, în încercarea de a opri finalizarea conductei pe care Rusia o construiește spre Germania, precum și companiile energetice implicate în alte proiecte de energie dezvoltate de Rusia.

Totodată, Pompeo a anunțat că administrația Trump plasează acum Nord Stream 2 sub incidența „Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni”, o lege separată care permite impunerea de sancțiuni asupra persoanelor sau entităților care efectuează anumite investiții sau care se angajează în alte activități în ceea ce privește conductele de export de energie din Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Mai mult, ministrul german de externe Heiko Maas, declara marți pentru presa rusă, înaintea unei vizite la Moscova, că situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană. Maas a subliniat cu această ocazie că politica energetică a Europei este decisă în capitalele europene și la Bruxelles și, prin urmare, Germania respinge ferm sancțiunile extrateritoriale ale SUA.

Citiți și Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Două din cele cinci aeronave F-16 Fighting Falcon care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au ajuns în țară

Published

on

© Adrian Sultănoiu / CER SENIN – Revista Forţelor Aeriene

Primele două aeronave F-16 Fighting Falcon din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au sosit vineri, 14 august, din Portugalia, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Potrivit sursei citate, următoarele două aeronave vor fi livrate până la sfârșitul acestui an, iar ultima, în primul trimestru al anului 2021.

Achiziția celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeași lună a fost semnat și contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziția aeronavelor, din excedentul acestei țări, precum și a unui pachet de bunuri și servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic și instruirea personalului tehnic ingineresc.

Cele cinci aeronave sunt în cofigurație M5.2, la fel ca celelalte 12 aeronave F-16 Fighting Falcon care se află deja în dotarea Armatei României și care execută misiuni de poliție aeriană. Ulterior sosirii în țară a lotului de cinci aeronave, toate cele 17 aparate de zbor F-16 Fighting Falcon vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6.5R.

Achiziția a încă cinci aeronave F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea permanentă a apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending