Ministrul Bogdan Aurescu a participat, joi, la prima întâlnire de lucru din cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai Formatului Bucureşti 9 (B9), care are loc în Polonia, la Lodz, context în care a anunţat că prima Conferinţă la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc în data de 13 aprilie, la Bucureşti, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conferinţa din 13 aprilie va fi organizată de miniştrii de externe şi ai apărării din România şi Ucraina, cu participarea miniştrilor de externe şi cei ai apărării din statele participante la Platforma Internaţională Crimeea.

La consultările de la Lodz, miniştrii din Formatul B9 s-au concentrat pe implicaţiile pe care războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei le generează în plan regional şi euroatlantic, “cu accent pe necesitatea continuării sprijinului ferm şi robust pentru Ucraina şi consolidării legăturii transatlantice”, precizează MAE.

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a solicitat miniştrilor B9 menţinerea unei atenţii şi implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, care este de importanţa strategică pentru întreg spaţiul euroatlantic, precum şi consolidarea coordonării transatlantice.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al României pentru continuarea susţinerii multidimensionale a Ucrainei de către ţara noastră.

El a arătat că “scopul şi datoria statelor B9, aflate pe flancul estic, este restabilirea păcii, care nu poate fi atinsă altfel decât prin sprijinirea Ucrainei pentru a câştiga războiul de agresiune declanşat de Rusia”.

Totodată, Aurescu a încurajat aliaţii de pe flancul estic să continue sprijinirea statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acţiunile agresive ale Rusiei, în special Republica Moldova, confruntată inclusiv cu ameninţări hibride care urmăresc destabilizarea statului şi deturnarea parcursului său european, precum şi Georgia.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de ţara noastră pentru Republica Moldova, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea consolidării capacităţilor de apărare a Republicii Moldova şi a rezilienţei acestui stat şi a făcut apel la aliaţii B9 să sprijine aceste demersuri.

Şeful diplomaţiei române a pledat pentru continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor NATO – UE, pentru sprijinirea acestor state.

Reuniunea reuniunii miniştrilor de externe ai Formatului Bucureşti 9 continuă vineri şi este coprezidată de Bogdan Aurescu şi omologul său polonez, Zbigniew Rau. 

Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic sau mai relevant, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care l-a primit joi la Pentagon pe ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, context în care demnitarul român a precizat că actuala prezență militară a SUA în Europa și în România ar trebui să reprezinte baza de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în România.

România este un aliat neclintit al NATO și unul dintre statele din prima linie în timp ce Rusia își continuă invazia brutală și neprovocată a Ucrainei, a transmis Pentagonul într-un comunicat ce a urmat întâlnirii.

Austin a declarat că invazia Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității în regiune. Atacul asupra Ucrainei este, de asemenea, un atac asupra “principiilor fundamentale și a valorilor comune care ne fac pe toți mai siguri”, a spus el.

În urma invaziei rusești, România a făcut un pas înainte pentru a găzdui o prezență sporită a forțelor americane și NATO. “Am văzut la fața locului relația remarcabilă dintre cele două armate ale noastre atunci când am vizitat, am vizitat baza aeriană Mihail Kogălniceanu, iar sprijinul dumneavoastră generos a consolidat descurajarea de-a lungul flancului estic al NATO”, a spus secretarul apărării.

“De asemenea, suntem foarte recunoscători poporului român pentru că a primit peste 3 milioane de refugiați ucraineni și a contribuit la furnizarea de asistență umanitară”, a adăugat el.

La rândul său, Tîlvar a declarat că Rusia președintelui Vladimir Putin este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene, euro-atlantice și regionale. “Președintele Putin a sperat să ne divizeze, dar a eșuat”, a spus ministrul apărării. “Răspunsul nostru a fost ferm”.

Pe lângă invazia rusă, cei doi oficiali au discutat despre securitatea în zona Mării Negre și despre programul de modernizare a apărării României, aflat în desfășurare, context în care secretarul Austin a salutat angajamentul ferm al României de a cheltui 2,5% din produsul intern brut pentru apărare și investițiile sale continue în echipamente militare moderne, interoperabile cu cele ale NATO.

De asemenea, cei doi demnitari au discutat despre viitorul summit NATO care va avea loc la Vilnius, în Lituania, în luna iulie.

În baza deciziilor luate anul trecut, în condițiile invaziei armate a Rusiei, în Ucraina, Statele Unite și-au dublat inițial prezența militară în România, de la aproximativ 1.000 de soldați la 2.000

La începutul lunii februarie a anului trecut, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. 

În iunie 2022, la începutul summitului NATO de la Madrid, Biden a anunțat că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se aflau până în februarie 2022 în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație.

“O altă dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de securitatea regiunii Mării Negre este prezența militară americană robustă în România, completată în 2022 cu echipa Brigăzii 2 de luptă a infanteriei din cadrul Comandamentului Diviziei 101 Aeropurtate. Așteptăm cu nerăbdare să găzduim Echipa Brigăzii 1 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate și elementele de comandă ale Diviziei 10 Munte”, a spus Tîlvăr, în acest context.

“În plus, având în vedere situația de securitate foarte complicată de astăzi în partea noastră de lume, dar cu mare impact asupra întregii stabilități euro-atlantice, evaluăm actuala amprentă a SUA în Europa și care ar trebui să reprezinte noua bază de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în Europa și în România. Avem deja suficiente dovezi că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră“, a insistat ministrul român al apărării.

Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune 2014-2020 pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov din România.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, aceste investiții fac referire la două proiecte care vor îmbunătăți calitatea și accesul la apă potabilă și vor îmbunătăți tratarea apelor uzate în zona respectivă.

”Aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă. Politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”, a precizat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă stații noi de tratare a apei, încă 1 061 km de rețea nouă și 40 de noi rezervoare, pe lângă reabilitarea infrastructurii existente. În ceea ce privește apele uzate, se vor construi patru stații de epurare a apelor uzate, iar alte trei vor fi extinse; în același timp, se vor instala 761 km de noi rețele de canalizare și se va reabilita infrastructura existentă.

Aceste investiții fac parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie.