Secretarul general al NATO Mark Rutte a dat vineri exemplul sprijinului furnizat de România după ce a fost întrebat ce fac aliații pentru a sprijini Statele Unite în contextul războiului cu Iran și al situației din zona Strâmtorii Hormuz.
„Am menționat deja exemplul aeroportului din București și al aeronavelor de realimentare ale Statelor Unite, care sunt foarte vizibile acolo”, a afirmat Rutte, după ce a fost întrebat despre ccontribuția concretă a aliaților NATO la sprijinirea SUA.
El a făcut aceste precizări în cadrul unor declarații de presă susținute la reuniunea miniștrilor de externe din NATO ce are loc la Helsingborg, în Suedia, cu rolul de a pregăti summitul aliat de la Ankara.
Secretarul de stat american Marco Rubio participă la reuniune. În drum spre ministerială, el și-a reînnoit criticile la adresa NATO pentru lipsa de sprijin față de războiul dus de SUA împotriva Iranului.
Președintele Donald Trump „nu le cere să își trimită avioanele de luptă. Dar refuză să facă orice”, le-a declarat Rubio reporterilor. „Am fost foarte dezamăgiți de asta”, a insistat Rubio.
Secretarul general al NATO s-a referit la sprijinul acordat de România și săptămâna trecută, în cadrul summitului B9 găzduit de președintele Nicușor Dan la București.
„Observăm pe scară largă în întreaga Europă, în cadrul NATO, că țările își respectă angajamentele asumate anterior în cadrul acestor acorduri bilaterale. Iar dovada se află chiar aici, în România. Adică, când am aterizat ieri aici, am putut vedea la aeroportul din București un avion de realimentare provenit din Statele Unite, ceea ce reprezintă în mod clar un semn că și România își face partea în ceea ce privește respectarea acestor angajamente”, a spus Rutte.
Atunci când l-a vizitat pe președintele american la Casa Albă în cursul lunii aprilie, Mark Rutte a declarat că Trump a fost „clar dezamăgit” de faptul că aliații Statelor Unite au refuzat să se alăture războiului împotriva Iranului.
El a precizat, în urma unei întâlniri cu ușile închise, a putut să sublinieze „faptul că marea majoritate a țărilor europene s-au arătat cooperante în ceea ce privește bazele militare, logistica, survolul teritoriului și respectarea angajamentelor asumate”.
Ina dintre țările care au furnizat un astfel de sprijin a fost România.
La București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Nicușor Dan și Parlamentul au parcurs în aceeași zi, 11 martie, solicitarea Statelor Unite de dislocare temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. După analiza din CSAT, Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan pentru dislocarea acestor echipamente și forțe.
Aproximativ 400–500 de militari americani, împreună cu sisteme de monitorizare și comunicații satelitare, drone și aeronave de realimentare în aer, au fost dislocați temporar în România, la Baza Aeriană Câmpia Turzii și Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, în cadrul cooperării militare dintre București și Washington, în contextul tensiunilor de securitate generate de criza din Orientul Mijlociu.
