Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunțat că există un câștigător desemnat pentru A0 Nord lot 1, un sector de 17,5 km din autostrada de centură a Bucureștiului, de la Dragomirești până la Corbeanca.
Oficialul român și-a exprimat speranța că ”nu vor fi depuse iarăși contestații” astfel încât să poate fi semnat curând contractul de proiectare și execuție.
De asemenea, Cătălin Drulă a prezentat o hartă cu proiecte majore din zona București-Ilfov, detaliind fiecare proiect:
”1. Pe A0 Sud lot 1 și 2, constructorul a crescut mobilizarea în ultimele săptămâni pe cei 33 de km ai sectorului (între A2 și Bragadiru), executând lucrări consistente la fundațiile și elevațiile podurilor, dar și la terasamente sau relocări de utilități;
2. Pe A0 Sud lot 3 (Bragadiru – A1), antreprenorul a depus proiectul pentru obținerea autorizației de construire. Ne așteptăm ca ordinul de începere a lucrărilor să fie emis la începutul verii;
3. Pentru lotul 2 al A0 Nord (19 km, Corbeanca-Afumați), săptămâna viitoare așteptăm pronunțarea Curții de Apel pentru soluționarea contestațiilor. Dacă contestațiile se resping și la Curte, așa cum au fost deja respinse la Consiliul Național, putem semna contractul cu antreprenorul român desemnat câștigător;
4. Pe lotul 3 A0 Nord (8,6 km, între Afumați-Pantelimon), CNAIR este într-un proces de re-evaluare a ofertelor ca urmare a deciziei instanțelor, iar câștigătorul licitației va fi anunțat în săptămânile următoare;
5. Pe lotul 4 A0 Nord (5 km, între Pantelimon și A2), constructorul avansează bine cu proiectarea drumului, iar în toamna acestui an va începe execuția lucrărilor. Termenul de execuție a lucrărilor: 18 luni;
6. A0, al doilea inel de centură al Capitalei, construit la profil de autostradă, va avea o lungime de circa 101 km și va degreva traficul infernal de pe Drumul Național de Centură București (DNCB) – vechea centură a Capitalei, unde avem ca priorități finalizarea pasajelor și modernizarea drumului prin lărgirea la patru benzi;
7. Pe actuala centură București pasajele denivelate de la Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia avansează într-un ritm bun, iar constructorii sunt bine mobilizați pe toate tipurile de lucrări. Pasajul Mogoșoaia se va finaliza în această toamnă, iar celelalte intersecții, în cursul anului viitor;
8. Licitațiile pentru finalizarea sectorului dublat la patru benzi dintre Chitila și Militari, respectiv dublarea sectorului dintre Militari și Jilava (de la A1 la DN5, arcul sud-vestic al centurii actuale) cu denivelarea intersecțiilor avansează. Ofertele vor fi depuse în a doua parte a lunii mai;
9. Pe tronsonul nord-estic dintre DN2 și A2, avem un contract al cărui ritm de derulare nu este deloc mulțumitor. Motivele vin din trecut și din felul cum a fost licitată această investiție. Nu mai contează acum. Important e să o punem pe roate. Pentru asta, am cerut un calendar accelerat proiectantului și constructorului, astfel încât în următoarele săptămâni să fie finalizate proiectele de relocare a utilităților și să fie deblocare lucrările pe întregul sector;
10. Nu în ultimul rând, CNAIR pregătește licitația pentru proiectarea sectorului sud-estic dintre Jilava (DN5) și A2. Și aici ne dorim intersecții civilizate, denivelate care să elimine ambuteiajele din prezent”, a detaliat Cătălin Drulă.
Acesta a anunțat că, ”față de proiectele de pe centurile capitalei”, la minister se lucrează la ”o serie de drumuri radiale care să conecteze mult mai eficient șoselele orbitale cu arterele rutiere din interiorul Capitalei”.
”Cel mai avansat proiect este reprezentat de continuarea Bulevardului Timișoara spre Centura București și, mai departe, spre A0 – o legătură rapidă extrem de importantă pentru locuitorii din sectorul 6 (Drumul Taberei/Militari)”, a completat Drulă.
Aceste proiecte vin să crească numărul kilometrilor de drumuri din România.
Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 54 de kilometri, la sfârşitul anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate aflate în exploatare la nivel naţional.
Astfel, la 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene, respectiv 33.793 km (39%) drumuri comunale.
Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 39.189 km drumuri modernizate (45,2%), în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, peste o treime (33,4%) din lungimea drumurilor modernizate, precum şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
De asemenea, din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu patru benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu trei benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La nivel general, lungimea autostrăzilor a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, la finele anului trecut, faţă de intervalul similar din 2019.
Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.
