Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost decorat marţi cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”, în semn de recunoaştere a “excepţionalei activităţi în slujba Alianţei Nord-Atlantice” la finalul celor cinci ani de mandat.

Ceremonia de decorare a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles şi a fost găzduită de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Secretarul general i-a mulțumit lui Geoană pentru că este “un susținător fruntaș al NATO, care se implică – și se conectează – cu publicul din toate categoriile sociale, promovând valorile noastre comune și explicând cum le apărăm în fiecare zi”.

În timpul mandatului său ca prim secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a adus numeroase contribuții la NATO, arată Alianța într-un comunicat.

În calitate de “campion al inovației” al Alianței și președinte al Consiliului de inovare al NATO, el a contribuit la crearea Acceleratorului de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și a Fondului de inovare al NATO (NIF). El a jucat, de asemenea, un rol esențial în aprofundarea parteneriatelor NATO, “ajutând să ducem cooperarea noastră cu UE la niveluri fără precedent și îmbunătățind activitatea noastră cu alți parteneri din întreaga lume”, a spus secretarul general Stoltenberg la ceremonia de decorare.

Mircea Geoană a declarat în discursul din cadrul evenimentului de decorare că a fost un privilegiu să lucreze alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să îşi reprezinte ţara, România şi să fie la cârma NATO alături de cel mai influent lider din ultimele decenii, într-o reverență la adresa lui Stoltenberg.

”Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. (..) Într-un fel, bunul Dumnezeu, unii îi zic şi destin, m-a chemat pe mine şi familia mea, şi mă bucur să este aici alături de mine, să participăm la o călătorie prin care Europa fostă comunistă să se întoarcă acolo unde merita să fie, în familia democraţiei, libertăţii” a mai spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană l-a notificat la 3 septembrie pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie.

Secretarul general adjunct al NATO este numit de către secretarul general al organizației. În ultimii cinci ani, această poziție a fost ocupată de fostul ministru de externe român, Mircea Geoană, numit de Jens Stoltenberg în 2019. 

În istoria de 75 de ani a NATO, poziția de secretar general al Alianței a revenit de cele mai multe ori Italiei, care a deținut această funcție de 10 ori, Olandei de două ori, Statelor Unite de două ori, precum și Turciei și Canadei, câte o singură dată.

Geoană este deopotrivă primul român care ocupă această funcție și primul secretar general adjunct dintr-o țară care a aderat la Alianță după încheierea Războiului Rece.

Boris Ruge, asistent al secretarului general pentru afaceri politice și politica de securitate, va îndeplini funcția de secretar general adjunct interimar până la numirea unui succesor.

Potrivit informațiile apărute în mass-media, Mircea Geoană urmează să își anunțe candidatura la alegerile prezidențiale, intrând în cursa pentru Palatul Cotroceni la un deceniu și jumătate distanță de când a pierdut finala prezidențială din 2009 în fața președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a subliniat, marți, la reuniunea de la Budapesta cu omologii din UE, necesitatea urgentării distribuirii fondurilor europene destinate despăgubirilor, în contextul în care seceta severă a afectat puternic fermierii din majoritatea statelor membre.

„Știu că aceste fonduri le sunt necesare fermierilor români și mă voi lupta ca aceștia să primească sprijinul pe care l-am promis”, a declarat Barbu, angajându-se să susțină fermierii români în fața provocărilor climatice.

Miniștrii agriculturii din toate statele membre ale Uniunii Europene participă în perioada 08-10 septembrie la reuniunea informală a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), pentru a discuta măsurile de sprijin care vor fi implementate pentru fermieri în perioada următoare. 

În contextul schimbărilor climatice tot mai evidente, ministrul a atras atenția asupra necesității regândirii derogărilor pentru neonicotinoide și extinderii eligibilității cheltuielilor pentru animalele de reproducție. De asemenea, a reafirmat că fermierii români au nevoie de sprijin real și nu de piedici suplimentare pentru a continua să producă suficient.

„Noi suntem vocea lor în forurile internaționale, le reprezentăm interesele și îi asigurăm de tot sprijinul nostru”, a concluzionat Barbu.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul reuniunii informale va fi lansată dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027, cu scopul de a contura așteptările miniștrilor agriculturii și de a ghida noua Comisie, care urmează să preia mandatul în toamnă, să pregătească propuneri legislative pentru PAC post-2027.

În conformitate cu prioritățile Președinției maghiare a UE, tema reuniunii va fi: „Către o viitoare politică agricolă comună competitivă, rezistentă la criză, durabilă, favorabilă agricultorilor și bazată pe cunoaștere”.

Schimbul de puncte de vedere ale oficialilor europeni se va concentra pe trei teme cheie. În primul rând, va fi inițiată o dezbatere privind simplificarea schemelor de sprijin pentru agricultură și revizuirea principalelor tipuri de sprijin. În al doilea rând, va fi analizat modul în care poate fi sporită contribuția sectorului agricol la obiectivele Geen Deal fără a pune în pericol competitivitatea fermierilor. În cele din urmă, se va realiza revizuirea instrumentelor sistemului de management al crizelor pentru a asigura un sprijin eficient pentru fermierii aflați în situații de criză din ce în ce mai frecvente.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a subliniat marți, cu ocazia inaugurării primului campus de învățământ dual din Oradea, că acesta reprezintă un model de urmat, anunță Agerpres.

”Ceea ce s-a întâmplat aici la Oradea este un model de urmat, este un model în ceea ce urmează integrarea pe orizontală, pentru că oferă şi altor instituţii similare şi din oraş şi din judeţ posibilitatea să vină să desfăşoară anumite pregătiri aici. (…) Eu însumi sunt absolvent al unei instituţii de învăţământ vocaţionale şi nu îmi pare rău de decizia pe care am luat-o la 14 ani”, a spus Ciucă.

Acesta a salutat cooperarea excelentă dintre autoritățile locale, cele centrale și mediul de afaceri care a făcut posibilă implementarea proiectului.

”Am venit aici nu pentru a ni se mulţumi, ci am venit aici pentru a mulţumi. (…) Nu reuşeam acest proiect dacă nu credeam în tot ceea ce înseamnă această colaborare pe orizontală la nivelul autorităţilor locale, pe verticală cu tot ceea ce înseamnă operatori economici, mediu de afaceri şi, desigur, sprijinul pe care a putut să îl acorde Ministerul Educaţiei şi celelalte instituţii guvernamentale, pornind de la oportunităţile care au fost oferite de disponibilitatea fondurilor europene şi, bineînţeles, contribuţia de la bugetul naţional”, a precizat președintele Senatului.

Nicolae Ciucă și-a exprimat convingerea că ”valoare adăugată mai mare se realizează printr-o forţă de muncă mai bine calificată”.

”Cred foarte mult în învăţământul vocaţional, sunt acei copii care au optat şi este pentru prima dată când prima opţiune pentru parte din copii a fost această formă de învăţământ, această instituţie şi anume campusul dual de la Oradea. Este pentru mine, de asemenea, un prilej să subliniez că ieri, la începerea anului şcolar am participat la inaugurarea unei instituţii de învăţământ similară cu cea de aici, şi anume Liceul tehnic dual de la Sebeş, deci iată, această formă de învăţământ şi infrastructură se multiplică şi în alte judeţe şi este, de asemenea, rodul priceperii şi înţelegerii autorităţilor locale care colaborează foarte bine cu mediul de afaceri, cu operatorii economici care au atât de multă nevoie de forţă de muncă foarte bine pregătită”, a conchis președintele Senatului.