”Istoria Evreilor. Holocaustul” va crea ”anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii și a intoleranței față de cei din alt neam sau altă religie”, a evidențiat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, în cadrul evenimentului de marcare a introducerii acestei noi discipline la nivel național.

”Marcăm atât un act de educație, cât și un act de dreptate morală. Istoria evreilor se confundă cu istoria lumii și elevii noștri trebuie să aibă un acces neîngrădit încă din școală la această tematică. Este istoria supraviețuirii și a dezvoltării neîntrerupte a unui popor care nu poate lipsi din conștiința unui bun și educat cetățean al unei societăți democratice”, a spus Ciucă la începutul discursului său.

Acesta a explicat că prin această nouă disciplină, ”generațiile actuale și viitoare vor afla despre contribuția semnificativă a minorității evreiești la istoria românească, despre mari oameni de cultură și știință de origine evreiască, dar și despre complicatele și cumplitele realități trăite aici, în special în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Elevii vor afla, de asemenea, că în trecutul țării noastre au fost și momente întunecate, generate de mișcări și grupuri politice cu impulsuri genocidare și antisemite iar minoritatea evreiască a fost dramatic zdruncinată prin crime în masă, deportări colective și discriminare fățișă”, a completat președintele Senatului.

Din punctul său de vedere, avem nevoie ”să înțelegem, să acceptăm, să promovăm și să garantăm nu doar drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean, ci și drepturile colective ale minorităților naționale” dacă vrem ”să devenim o societate incluzivă și puternică, bazată pe valorile democrației și ale pluralismului”.

Pentru a deveni o astfel de societate, avem nevoie de recunoașterea adevărului istoric și de asumarea acestuia. Educația ne ajută să îndeplinim ambele deziderate. Prezentând trecutul aşa cum a fost, mai ales cu umbrele sale, creăm anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii și a intoleranţei faţă de cei de alt neam sau de altă religie. Văd deci această disciplină şcolară, nou introdusă la nivel naţional, drept o disciplină civică, de importanţă reală în formarea unei atitudini sociale sănătoase și echilibrate. Această disciplină de studiu denotă, de fapt, că mesajul pluralist şi gradul de toleranţă din România de azi sunt o dovadă de maturitate democratică, de asumare a istoriei noastre, aşa cum a fost ea”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Acesta speră că ”Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti, cu diverse organisme publice şi ale societăţii civile, să facă tot ceea ce e tehnic necesar pentru ca predarea acestei discipline să se poată face la cele mai înalte standarde didactice”.

”Acesta e un nou test pentru capacitatea generală a României de a creşte calitatea actului educaţional, de a forma generaţii de elevi pregătiţi, care să poată gândi liber, lucid, nuanţat şi foarte important, tolerant”, a conchis președintele Senatului.

Președintele Klaus Iohannis va participa joi și vineri, în orașul spaniol Granada, la cel de-al treilea Summit al Comunității Politice Europene și la reuniunea informală a Consiliului European, unde atenția specială va fi îndreptată către reuniunea de vineri a liderilor europeni al cărei obiectiv principal va fi lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, iar o temă esențială de dezbatere va fi aceea a viziunii privind extinderea Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, programul Summitului CPE cuprinde o sesiune plenară și mese rotunde în cadrul cărora se vor discuta teme de actualitate care vizează tranziția digitală, inteligența artificială, energia, schimbările climatice, securitatea, multilateralismul și aspecte geostrategice.

Șeful statului va coprezida, alături de premierul Regatului Norvegiei, masa rotundă din cadrul Summitului CPE care va dezbate aspecte legate de energie, mediu şi combaterea schimbărilor climatice. La acest grup de lucru vor mai participa lideri din Islanda, Monaco, Slovenia, Olanda, Cehia, Polonia, Serbia, Malta şi Ungaria.

“În cadrul dezbaterilor, președintele Klaus Iohannis va exprima sprijinul României pentru acțiuni decisive în abordarea provocărilor strategice discutate în cadrul mesei rotunde, în vederea combaterii eficiente a schimbărilor climatice și a consolidării rezilienţei colective prin asigurarea unei aprovizionări previzibile cu energie, inclusiv prin limitarea dependenței de actori terţi care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi prin asigurarea sustenabilității resurselor energetice”, arată sursa citată.

La Summitul Comunității Politice Europene și-au anunțat prezența 51 de delegații. Comunitatea Politică Europeană reprezintă un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securității şi stabilității pe continentul european. Prima reuniune a Comunității Politice Europene a avut loc la Praga, în luna octombrie 2022, iar cea de-a doua lângă Chișinău, în iunie 2023.

În ceea ce privește reuniunea informală a Consiliului European din 6 octombrie 2023, găzduită la Granada de președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, aceasta are ca obiectiv principal lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, precum şi dezbaterea, în acest cadru, a unor teme majore precum apărarea, reziliența și competitivitatea, angajamentul global al UE, migrația, precum și extinderea.

Noua Agendă Strategică reprezintă un document esențial pentru definirea liniilor de acțiune vizând consolidarea Uniunii, creșterea rezilienței sale și reducerea dependențelor strategice, mai ales în actualul context complex la nivel european și internațional.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va arăta că Agenda Strategică trebuie să fie concepută în mod pragmatic și să se concentreze pe obținerea de rezultate concrete.

În acest cadru, o temă esențială de dezbatere este cea a viziunii asupra extinderii, inclusiv capacitatea Uniunii de a primi noi membri și procesul intern de adaptare și reformă în acest sens.

“Președintele României va accentua caracterul strategic al extinderii, ca una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii, și va pleda pentru o decizie pozitivă până la finalul acestui an pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Va puncta, totodată, că avansarea procesului de extindere și reformele interne trebuie tratate ca procese complementare, care au loc simultan, în paralel”, a transmis Palatul Cotroceni.

Citiți și

Țările UE au discutat despre implicațiile unei posibile extinderi a Uniunii: România susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor

Liderii celor mai mari zece țări UE, între care Macron, Scholz și Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE

Pe componenta de apărare, discuţiile liderilor UE se vor pe axa pe consolidarea bazei tehnologice și industriale din sectorul apărării prin investiții, pe stimularea mobilității militare și a achizițiilor comune. Consiliul European va aborda şi tema rezilienței și a competitivității Uniunii Europene, cu accent pe realizarea dublei tranziții, verde și digitală, şi reducerea vulnerabilităților generate de schimbările climatice și tensiunile geopolitice, precum și la obiectivul unei Piețe Unice mai coezive, inovative și interconectate.

“Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că reziliența internă depinde în mare măsură de aprofundarea integrării, solidarității și a coeziunii, prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre și evitarea fragmentării”, precizează sursa citată.

De asemenea, liderii UE vor avea un schimb de opinii cu privire la fenomenul migraţiei, cu accent pe necesitatea implementării măsurilor deja agreate, abordarea cuprinzătoare a migrației pe ambele componente – internă și externă – în conformitate cu principiile și valorile UE și drepturile omului şi necesitatea identificării unui răspuns european la această provocare.

“Președintele Klaus Iohannis va evidenția că Uniunea trebuie să continue să caute, pe acest palier, mixul potrivit de măsuri – pe termen scurt, mediu și lung – în cooperarea cu țările de origine și de tranzit, care să fie reflectate în parteneriate personalizate și reciproc avantajoase”, conchide Administrația Prezidențială.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a participat marți, 3 octombrie, la ceremonia dedicată introducerii la nivel național a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”, eveniment organizat de Guvernul României în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic.

Premierul a amintit că, prin Legea nr.276 din 25 noiembrie 2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024. De asemenea,  șeful Executivului a subliniat importanța studierii acestei discipline pentru societatea românească, având în vedere contribuția istorică substanțială a minorității evreiești la dezvoltarea sa, dar și necesitatea cunoașterii și asumării trecutului, a rolului și a responsabilității României în ceea ce privește Holocaustul.

„La fel ca acum doi ani, când am susținut introducerea acestei propuneri legislative, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, culturii și tradițiilor evreilor din România și a memoriei Holocaustului și, prin acestea, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplin respect față de drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Totodată, șeful Executivului a adresat mulțumiri partenerilor europeni și internaționali ai României care au sprijinit și sprijină lupta împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și a asigurat că România va rămâne un partener de încredere în acest sens.

În egală măsură, prim-ministrul României a asigurat că educația va rămâne un pilon central și în cadrul viitoarei strategii naționale în domeniu, coordonate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului.