Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde, a afirmat președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, marți, la evenimentul „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”, organizat de Ziua Mondială a Organizațiilor Neguvernamentale, care recunoaște eforturile societății civile și organizațiilor românești de mediu.
„Suntem într-un moment în care trebuie să cerem mai mult de la noi înşine şi de la români în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde. Extinderea transportului nepoluant, eficientizarea energetică pe scară largă, implementarea cât mai bună a sistemului garanţie-returnare, investiţii importante în generarea energiei verzi. În acelaşi timp, PNRR ne oferă şansa de a realiza cel mai mare program naţional de împădurire din România, cu o ţintă de 27.000 de hectare împădurite. Contăm şi pe ONG-urile de mediu, pentru ca aceste obiective ale României să fie îndeplinite”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit Adevărul.
Președintele Senatului a subliniat importanța ONG-urilor în rezolvarea unor provocări de la nivel național în mai multe domenii, precum justiție, educație sau mediu, unde au acționat în colaborare cu autoritățile sau, adesea, mai bine decât acestea.
„Organizațiile non-guvernamentale au atras, în mod constant, atenția asupra problemelor existente în țară, au acționat și au ajutat acolo unde statul nu a reușit să se implice suficient. Acestea au sprijinit autoritățile publice să îmbunătățească legislația în multiple domenii. Cele mai importante colaborări au fost pe Legile Justiției și pe Legile Educației. ”, a explicat Nicolae Ciucă.
Șeful Senatului a mai arătat că „ONG-urile cu activitate în protecția mediului au avut de rezolvat, de multe ori fără ajutor din partea instituțiilor publice, situații-limită din domeniul lor de activitate”, având „un rol esenţial în stabilirea unor politici publice mai eficiente pentru mediul înconjurător”, iar „cazul pădurilor din România ilustrează foarte bine munca esențială” a acestor organizații.
„Reţeaua de arii protejate din România a crescut de la circa 6% din suprafaţa ţării, înainte de aderarea la UE, la 23% în prezent. 5,5 milioane de hectare de arii protejate înseamnă că România europeană demonstrează un interes autentic faţă de mediu”, a mai spus șeful Senatului.
