Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Digi24, că decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale a fost una „extrem de neobișnuită” și „foarte curajoasă”.
„Evident că toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis, însă ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când Curtea Constituțională a luat decizia și președintele și instituțiile care au fost în CSAT și ulterior Curtea Constituțională au avut curajul să ia o decizie extrem de… să-i spunem neobișnuită. Ăla a fost un moment de slăbiciune și de eroare, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte, foarte curajoasă pe care trebuie să o salutăm”, a spus șeful statului.
„Un moment dintr-o imagine de ansamblu” – influența unui actor statal
Întrebat dacă va cere desecretizarea tuturor informațiilor din CSAT din 6 decembrie 2024, președintele a răspuns: „La momentul potrivit. Am intuiția. Mai am niște elemente care încă nu au fost făcute publice, dar am intuiția unei imagini de ansamblu și din nou amintesc de raportul acela al Marii Britanii. În câteva luni o să avem probe suplimentare. Desecretizarea la momentul oportun”. Nicușor Dan a subliniat că „ce s-a discutat în 6 decembrie este un element dintr-o imagine de ansamblu și nu este cel mai relevant. Atunci s-a vorbit, de exemplu, de influența unui actor statal și părea la momentul că-i ceva care cade din cer… În momentul ăsta noi avem TikTok care spune: A fost influența unui actor statal… care evident că nu poate să fie decât Rusia”.
Călin Georgescu și rețeaua din spatele candidaturii
Președintele a susținut că fostul candidat Călin Georgescu nu a fost un „călăreț singuratic”, ci „a avut în spate o rețea din care au făcut parte niște români cu bani”. „Călin Georgescu n-a fost așa un… cum să zic… un călăreț singuratic care a avut așa o viziune care și care această viziune a convins 2-3 milioane de oameni, ci a avut în spate o rețea din care au făcut parte niște români cu bani”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat dacă sursa acestui „proiect” a fost Moscova, președintele a răspuns: „Exact. Faptul că alegerile din România puteau să fie influențate de Rusia este deja foarte grav și asta e dovedit”.
Partidele suveraniste, „aliniate cu Moscova”
Șeful statului a acuzat partidele suveraniste că se aliniază direcției politice a Rusiei. „(Votul în ce privește legea referitoare la drone este, n.r.) încă un semn că ele sunt aliniate – voit, nevoit, influențate, nu sunt în măsură eu să spun asta – dar că direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova, asta e clar”, a precizat el. Potrivit președintelui, confirmarea existenței unor forțe politice românești care sprijină intenționat politica Moscovei „ar fi foarte grav și poate să ducă inclusiv la consecințe juridice”.
„România știe să se apere și are aliați puternici”
În final, Nicușor Dan a transmis și un mesaj de încredere.
„România știe să se apere și progresează și, pe de altă parte, are niște parteneri foarte puternici cu care avem relații foarte bune. Deci, oamenii trebuie să fie foarte liniștiți că România este, în momentul acesta, în perspectiva securității, într-o poziție foarte bună”, a conchis președintele.
Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Context
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Reacții internaționale de sprijin pentru România în fața ingerințelor Rusiei
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine. Și NATO a transmis prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”. Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Poziția exprimată de SUA anul trecut
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
Însă, noua administrație condusă de Donald Trump a avut o poziție mai degrabă critică, iar purtătorul de mesaj a fost vicepreședintele J.D. Vance.
Prima dată, J.D. Vance a lansat, pe 14 februarie, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult nu despre dinspre Rusia, China sau alt actor extern, ci ceea ce se întâmplă în interiorul Europei. (….) Situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie, România a anulat dintr-o lovitură rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România”, a declarat Vance într-un discurs susținut în cadrul Conferinței, pe care l-a întrebuințat pentru a critica ceea ce el a numit “regresul” libertății de exprimare în Europa.
Organizarea noilor alegeri prezidențiale și victoria lui Nicușor Dan în mai 2025 au fost salutate apoi de Statele Unite, respectiv de secretarul de stat Marco Rubio. Mai mult, președintele Donald Trump și noul său omolog român au avut la finalul lunii mai și prima lor convorbire telefonică, la o zi după instalarea lui Nicușor Dan în funcția de șef al statului român, context în care Nicușor Dan a afirmat că Statele Unite sunt cel mai apropiat aliat și partener strategic vital al României.
