CONSILIUL EUROPEAN
„Nu vom părăsi Consiliul fără o decizie finală care să asigure nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027”, dă asigurări António Costa
Published
1 month agoon
By
Andreea Radu
Cu puțin timp înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii europeni se pregătesc pentru negocieri tensionate privind utilizarea activelor înghețate ale Rusiei în sprijinul apărării Ucrainei, președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat că discuțiile vor continua atât timp cât va fi necesar pentru a se ajunge la un acord, relatează The Guardian.
„Vă pot asigura de un lucru: nu vom părăsi Consiliul fără o decizie finală care să asigure nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 și nu vom propune niciodată o soluție care să nu garanteze securitatea Belgiei și a belgienilor”, a declarat António Costa.
De asemenea, Antonio Costa a felicitat Belgia și pe prim-ministrul Bart De Wever pentru modul în care acesta a abordat, „în mod foarte sincer, aspecte critice, juridice și tehnice într-o manieră extrem de constructivă”.
Our goal for this #EUCO is clear: to decide on the form of the EU’s financial support for Ukraine in 2026 and 2027.
And we will deliver. ↓ https://t.co/TQhoQagXIV
— António Costa (@eucopresident) December 18, 2025
„În octombrie am luat decizia de a asigura nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027. Pentru a pune în aplicare această decizie, este esențial să creștem presiunea asupra Rusiei și să ne asigurăm că Ucraina se află în cea mai bună poziție pentru a negocia un acord de pace. Obiectivul nostru este să asigurăm cât mai curând posibil o pace justă și durabilă în Ucraina, pentru ucraineni și pentru securitatea Europei”, a continuat Costa.
Și premierul polonez Donald Tusk a lansat joi un avertisment dur înainte de summitul Consiliului European, subliniind că miza este uriașă: „Acum ne confruntăm cu o alegere simplă: fie bani astăzi, fie sânge mâine”, a spus el.
În ultimele zile, Italia, Bulgaria și Malta s-au poziționat împotriva acestui plan, după ce Ungaria și Slovacia își exprimaseră deja opoziția. De asemenea, în weekend, noul prim-ministru al Cehiei, Andrej Babiš, a anunțat că se opune împrumutului, precizând că Praga nu va oferi garanții financiare pentru a sprijini Belgia.
La Bruxelles există temeri că Moscova și Washingtonul ar putea exploata diviziunile dintre cele 27 de state membre pentru a bloca un acord privind continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".
You may like
-
OCDE: România, mult sub media statelor dezvoltate la educație superioară. Finanțarea educației este aproape la jumătate
-
UE alocă 10 milioane de euro pentru înființarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, în cadrul Consiliului Europei
-
Zelenski: Dialogul trilateral Ucraina-Rusia-SUA de la Abu Dhabi a fost „constructiv”. Kievul este pregătit pentru noi întâlniri chiar de săptămâna viitoare
-
UE și India pregătesc “mama tuturor acordurilor comerciale”, anunță Ursula von der Leyen, la New Delhi
-
Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă va deveni “depozit portuar” al Chinei: “Guvernatorul” Carney se înșală amarnic. China nu va prelua controlul Canadei
-
Nicușor Dan, către protestatari: Aveţi simpatia mea; şi eu am huiduit de mai multe ori politicienii. Vă rog să nu mai huiduiți pe imnul național
CONSILIUL EUROPEAN
Nicușor Dan nu exclude implicarea României în acțiuni NATO-SUA-UE în Arctica: Urgența noastră rămâne, evident, Flancul Estic. Aici este amenințarea imediată
Published
2 days agoon
January 23, 2026
Corespondență din Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, că, deși România ar putea analiza implicarea în acțiuni pentru securitatea Arcticii, prioritatea imediată rămâne Flancul Estic, ca răspuns la amenințările actuale.
Declarația șefului statului a fost făcută la finalul summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, în urma căruia președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase că UE va elabora o strategie de implicare în securitatea regiunii arctice, recunoscând totodată că Uniunea a investit insuficient în această privință.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă România va participa la acțiuni sub umbrela UE și NATO și în parteneriat cu Statele Unite pentru securitatea Arcticii și a Nordului Îndepărtat, președintele Nicușor Dan a răspuns: „Știți că, la schimb, noi participăm în misiuni de Poliție aeriană, după cum alte țări participă pe teritoriul nostru. În măsura în care ni se solicită sau agreăm, o să facem și asta, dar urgența noastră este, evident, Flancul Estic, pentru că aici este amenințarea imediată”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut joi noaptea deficiențele europene în legătură cu Groenlanda și Arctica, pe fondul tensiunilor politice cu Statele Unite, subliniind că a sosit momentul potrivit pentru a crește investițiile în regiune, inclusiv printr-un spărgător de gheață european. Pe lângă investiții, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea aprofundării cooperării cu Statele Unite și alți parteneri în domeniul securității Arcticii.
„În special, consider că ar trebui să folosim creșterea cheltuielilor noastre pentru apărare pentru echipamente pregătite pentru Arctica, cum ar fi un spărgător de gheață european. De asemenea, ar trebui să consolidăm aranjamentele noastre de securitate și apărare cu parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia, Islanda și alții. Aceasta a devenit o necesitate geopolitică reală”, a declarat ea.
Liderii celor 27 de state membre s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar cu scopul de a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, precum și cele cu tarife vamale împotriva a opt state europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica.
Situația a fost detensionată miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, după discursul președintelui american Donald Trump, în care acesta a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda, și după ce acesta a stabilit împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, premisele unui acord privind securitatea arctică. Drept urmare, Trump a decis să nu mai pună în aplicare tarifele vamale de 10% împotriva celor opt țări.
Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii, iar secretarul general al NATO i-a informat pe câțiva lideri europeni, ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO.
Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.
La summitul extraordinar desfășurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat angajamentul UE de a se apăra pe sine, statele membre, cetățenii și companiile de orice formă de coerciție, în contextul discuțiilor despre evoluțiile recente din relațiile transatlantice și implicațiile acestora pentru Europa. În același timp, liderii europeni au coordonat pașii următori și au subliniat că UE dispune de competențele și instrumentele necesare și că le va utiliza dacă și atunci când va fi necesar.
CONSILIUL EUROPEAN
UE se va apăra de orice formă de coerciție, au stabilit liderii la summitul privind relațiile cu SUA: Solidaritate de neclintit cu Danemarca și Groenlanda și dialog ferm, fără escaladare, cu SUA
Published
2 days agoon
January 23, 2026
Corespondență din Bruxelles
La summitul extraordinar desfășurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat angajamentul UE de a se apăra pe sine, statele membre, cetățenii și companiile de orice formă de coerciție, în contextul discuțiilor despre evoluțiile recente din relațiile transatlantice și implicațiile acestora pentru Europa. În același timp, liderii europeni au coordonat pașii următori și au subliniat că UE dispune de competențele și instrumentele necesare și că le va utiliza dacă și atunci când va fi necesar.
Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că „Uniunea Europeană și Statele Unite sunt de mult timp parteneri și aliați”.
„Am construit o comunitate transatlantică plămădită de istorie, ancorată în valori comune și dedicată prosperității și securității popoarelor noastre. Credem că relațiile dintre parteneri și aliați ar trebui gestionate într-un mod cordial și respectuos”, a adăugat el, într-o conferință de presă alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
We have just concluded our discussion on the latest developments in transatlantic relations.
Follow the live press conference after the informal meeting of the Members of the #EUCO. https://t.co/ZYptx0Bcvv— António Costa (@eucopresident) January 22, 2026
Liderii celor 27 de state membre s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar cu scopul de a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, precum și cele cu tarife vamale împotriva a opt state europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica. Situația a fost detensionată miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, după discursul președintelui american Donald Trump, în care acesta a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda, și după ce acesta a stabilit împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, premisele unui acord privind securitatea arctică. Drept urmare, Trump a decis să nu mai pună în aplicare tarifele vamale de 10% împotriva celor opt țări.
Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii, iar secretarul general al NATO i-a informat pe câțiva lideri europeni, ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO.
Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.
Cu toate acestea, Costa a prezentat concluziile discuțiilor liderilor, insistând asupra importanței stabilizării relațiilor comerciale dintre UE și SUA și asupra disponibilității Uniunii de a-și apăra interesele împotriva oricărei forme de constrângere.
„UE va continua să se apere și să își protejeze interesele împotriva oricărei forme de constrângere, și dispune de puterea și instrumentele necesare pentru a face acest lucru, dacă și atunci când va fi necesar”, a adăugat el, în vreme ce mai mulți lideri ai unor state europene importante — inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni, premierul danez Mette Frederiksen și premierul polonez Donald Tusk — au părăsit clădirea Consiliului fără a face declarații presei, un final destul de neobișnuit pentru un summit al liderilor UE, dar venit în contextul aparentului recul al președintelui american Donald Trump cu privire la tensiunile transatlantice.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat cele patru teme principale discutate la summit: „Solidaritate neechivocă cu Danemarca și Groenlanda; sprijin pentru cele șase state membre pe care Trump a amenințat că le va viza cu tarife; angajarea cu Statele Unite într-o manieră fermă, dar fără escaladare; și prezentarea contramăsurilor comerciale și a instrumentelor non-tarifare ale UE pentru a răspunde lui Trump, în cazul în care acesta va decide să impună tarife”.
Ursula von der Leyen a menționat, de asemenea, consolidarea securității în regiunea Arctică și sprijinul pentru Ucraina.
Referindu-se la regiunea Arctică, Costa a subliniat interesul comun al UE și SUA și rolul consolidat pe care Uniunea Europeană intenționează să-l joace în zonă, prin cooperarea cu NATO. „Danemarca și Groenlanda au sprijinul deplin al UE și doar ele pot decide asupra chestiunilor care le privesc. Principiile dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale sunt esențiale pentru Europa și comunitatea internațională și vor continua să ghideze acțiunea UE.”
Președintele Consiliului European a salutat decizia Washingtonului de a renunța la impunerea unor noi tarife împotriva Europei, precizând că acestea ar fi fost incompatibile cu acordul comercial UE–SUA.
Totodată, Costa a reiterat angajamentul UE de a colabora cu Statele Unite în vederea implementării planului cuprinzător de pace pentru Gaza, cu Consiliul pentru Pace îndeplinindu-și misiunea în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.
„Avem îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din statutul Consiliului pentru Pace, legate de domeniul său de aplicare, de guvernanța sa și de compatibilitatea sa cu Carta ONU”, a declarat el.
Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, joi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul. Mai multe țări ale UE au declin oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.
În final, Costa a reiterat importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, subliniind că „UE se concentrează pe consolidarea apărării și a competitivității sale, pentru a construi o Europă mai autonomă”. În acest context, el a făcut referire la retragerea informală a liderilor UE din 12 februarie, care va avea forma unui exercițiu de reflecție strategică privind consolidarea pieței unice a UE într-un nou context geoeconomic.
CONSILIUL EUROPEAN
UE are îndoieli privind Carta Consiliului de Pace, în timp ce Trump îi retrage invitația lui Carney. România se consultă cu statele UE mai apropiate, afirmă Nicușor Dan
Published
2 days agoon
January 23, 2026
Corespondență din Bruxelles
Uniunea Europeană are îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din statutul Consiliului pentru Pace, legate de domeniul său de aplicare, de guvernanță și de compatibilitatea sa cu Carta ONU, a declarat joi noaptea președintele Consiliului European, Antonio Costa, la finalul summitului european extraordinar consacrat detensionării relației transatlantice pe fondul intenției SUA de a prelua Groenlanda.
Vorbind într-o conferință de presă, Costa a precizat că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze “cu Statele Unite la implementarea Planului cuprinzător de Pace pentru Gaza, cu un Consiliu pentru Pace care să își îndeplinească misiunea ca administrație de tranziție, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU”.
We have just concluded our discussion on the latest developments in transatlantic relations.
Follow the live press conference after the informal meeting of the Members of the #EUCO. https://t.co/ZYptx0Bcvv— António Costa (@eucopresident) January 22, 2026
Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, joi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul. Mai multe țări ale UE au declin oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.
La finalul summitului de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a precizat că a existat o opinie majoritară către o negociere cu Statele Unite privind Carta acestui Consiliu
“Europa trebuie să fie implicată în procesul de pace din Gaza și că e nevoie, atât de la nivelul Uniunii Europene, cât și de la nivelul statelor care au fost invitate, de o negociere cu Statele Unite în ceea ce privește Carta acestei Coaliții, astfel încât ea să fie în concordanță cu angajamentele internaționale pe care fiecare din state și Uniunea Europeană și le-a luat, Carta ONU și toate celelalte”, a spus președintele.
La București, Nicușor Dan a demarat un aprofundat proces de analiză al conținutului și implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace în Gaza, unde România a fost invitată să se alăture de președintele american Donald Trump, șeful statului salutând inițiativa omologului american.
Întrebat suplimentar de CaleaEuropeană.ro despre dialogul cu partea americană în această privință, șeful statului a precizat că România a comunicat diplomatic că a început această analiză, punctând că țara noastră are consultări pe această temă cu statele europene.
“La nivelul Ministerului de Externe, au existat consultări cu țări europene cu care suntem mai apropiați legat de cum să tratăm această invitație, care sunt dificultățile lor. Deci există o analiză, și parte din această analiză este un dialog cu țări europene“, a explicat el.
Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat joi că îi retrage invitația adresată premierului canadian Mark Carney de a se alătura Consiliului pentru Pace.
“Vă rugăm să considerați această scrisoare ca o notificare a retragerii de către Consiliul pentru Pace a invitației sale de a participa la ceea ce va fi cel mai prestigios Consiliu al Liderilor reunit vreodată”, a scris președintele american pe rețeaua sa Truth Social.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
OCDE: România, mult sub media statelor dezvoltate la educație superioară. Finanțarea educației este aproape la jumătate
UE alocă 10 milioane de euro pentru înființarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, în cadrul Consiliului Europei
Zelenski: Dialogul trilateral Ucraina-Rusia-SUA de la Abu Dhabi a fost „constructiv”. Kievul este pregătit pentru noi întâlniri chiar de săptămâna viitoare
UE și India pregătesc “mama tuturor acordurilor comerciale”, anunță Ursula von der Leyen, la New Delhi
Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă va deveni “depozit portuar” al Chinei: “Guvernatorul” Carney se înșală amarnic. China nu va prelua controlul Canadei
Barometrul Edelman 2026: Nemulțumirea socială se transformă în izolare colectivă la nivel global; 7 din 10 persoane nu au încredere în oameni cu valori și opinii sociale diferite
Nicușor Dan, către protestatari: Aveţi simpatia mea; şi eu am huiduit de mai multe ori politicienii. Vă rog să nu mai huiduiți pe imnul național
Aliații NATO din Danemarca, Olanda și Marea Britanie, șocați de lipsa de respect a lui Trump față de rolul lor în Afganistan. Casa Albă insistă că „SUA au făcut pentru NATO mai mult decât orice altă țară”
Flancul Estic: NATO pregătește o nouă zonă defensivă bazată pe tehnologii robotizate și automatizate pentru a descuraja Rusia
Consiliul pentru Pace al lui Trump ridică „dubii serioase”: UE invocă puteri excesive și incompatibilitate cu Carta ONU
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Europol a destructurat o rețea de trafic de droguri sintetice care opera în UE. Rețeaua se angaja în activități de spălare de bani pentru a-și continua operațiunile ilicite
Ministerul Muncii și Banca Mondială facilitează dialogul regional privind reformele în serviciile sociale. Florin Manole: Dacă vrem servicii sociale care să conteze, trebuie să ieșim din zona de confort
Giorgia Meloni a discutat telefonic cu Donald Trump, căruia i-a transmis că amenințarea cu tarife vamale în chestiunea Groenlandei este „o eroare”
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene
Trending
-
ENGLISH2 days agoPPC Energie is the first energy supplier to introduce RoPay instant payments through the myPPC application
-
INTERNAȚIONAL3 days agoCarta fondatoare a Consiliului Păcii înființat de Trump, semnată la Davos: Bulgaria și Ungaria, singurele țări UE semnatare
-
ROMÂNIA7 days agoOficial: Nicușor Dan a primit o scrisoare de la Donald Trump prin care România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Gaza
-
SUA1 week agoUE continuă riposta la tarifele lui Trump: Acordul comercial UE-SUA va fi “pus pe pauză”/ “China și Rusia se bucură din plin, beneficiind de diviziunile dintre aliați”
-
INTERNAȚIONAL3 days agoZelenski, discurs dur la Davos la adresa Europei: “Un caleidoscop frumos, dar fragmentat, de puteri mici și mijlocii. NATO există datorită credinței că SUA vor acționa. Dar dacă nu?”

