Europarlamentarii din grupul PPE sunt deranjaţi de percepţia că rezoluţia care va fi votată marţi de Parlamentul European priveşte România, nu Guvernul PSD-ALDE, spune eurodeputatul PNL Theodor Stolojan, membru în grupul PPE. El precizează că se va abţine la vot.

Theodor Stolojan crede că rezoluţia PE este percepută în UE mai degrabă ca o critică la adresa României, în ansamblul ei.

„Acest proiect de rezoluţie atrage atenţia guvernării actuale, guvernării PSD-ALDE. Din păcate, însă, în opinia publică, nu cea din România, ci din celelalte state membre, această rezoluţie priveşte ce se întâmplă în România. Ne deranjează acest lucru, în special pe noi, europarlamentarii din grupul politic al PPE, ne deranjează această percepţie. În rest, ceea ce scrie în rezoluţie este ceea ce în România de doi ani de zile se află în dezbatere ca probleme, atacul la adresa statului de drept”, a declarat Stolojan, la RFI. 

Întrebat dacă va vota rezoluţia PE, deputatul european a răspuns că el se va abține la vot: 

„Încă discutăm acest lucru în cadrul delegaţiei noastre, vorbesc al europarlamentarilor din grupul PPE. Dacă mă întrebaţi pe mine, personal, intenţia mea cel puţin până la ora votului este de a mă abţine, pe următoarele argumentele: ceea ce se exprimă în rezoluţie este o realitate, noi nu putem contesta atacul la adresa statului de drept în România de către guvernarea Dragnea-Tăriceanu; doi: e foarte greu să susţii o rezoluţie la care percepţia nu în România, ci în afara României este că e o rezoluţie vizavi de România şi nu faţă de acţiunile guvernării actuale, ceea ce pe fond este această rezoluţie, dar percepţia sigur este alta. De aceea, cel puţin intenţia mea este de abţinere”, a spus Stolojan.

Theodor Stolojan, europarlamentar român din partea grupului PPE a declarat faptul că Brexitul reprezintă pentru Uniunea Europeană o adevărată provocare doarece „nimeni nu era pregătit pentru așa ceva, nu există precedente, de aceea Marii Britanii i-au trebuit șapte luni pentru a elabora o strategie și pentru a-și defini prioritățile”.

Totodată, și legislativul european va fi implicat în procesul de negociere, în sensul în care se va ține cont de doleanțele acestuia, chiar dacă formal Parlamentul European nu are niciun rol în negocieri. Eurodeputatul este de părere că aceste negocieri nu se vor termina în doi ani, ci vor dura mult mai mult.

„Fiecare stat are propiile interese pe care va căuta să le protejeze, iar coordonarea s-ar putea dovedi dificilă între state”, a mai precizat Theodor Stolojan. „Poziția României este împotriva reducerii drepturilor de care românii se bucură în prezent în Marea Britanie”, a transmis acesta.

„Este important ca pentru ca Marea Britanie să beneficieze de acces în cadrul pieței unice europene, aceasta să respecte cele 4 libertăți.”, a subliniat eurodeputatul.

Europarlamentarul a precizat și motivele care îi vor crea probleme în negocierilor cu Regatul Unit: angajamentele financiare asumate până în anul 2020, asigurarea drepturilor cetățenilor britanici sau a studenților stabiliți în celelalte state membre ale UE, cele aproximativ 5000 de companii britanice care folosesc  366000 de pașapoarte europene pentru a face afaceri în întreaga Uniune și de care nu vor mai putea beneficia după Brexit.

Biroul Parlamentului European a organizat pe 27 și 28 la Bruxelles un seminar de presă pentru jurnaliști, prilej cu care au fost abordate subiecte importante de pe agenda europarlamentarilor români și teme de interes deopotrivă european dar ale căror efecte se răsfrâng și asupra României.

Corespondență din Bruxelles- Violeta Dan

–

Delegația română din cadrul grupului Partidului Popular European din Parlamentul European critică celelalte familii tradiționale din legislativul european – S&D și ALDE – pentru încălcarea acordului privind sprijinul reciproc pentru alegerea președintelui PE și transmite că Antonio Tajani, candidatul PPE, este cel mai bun candidat pentru această poziție.

Într-un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro, europarlamentarii Theodor Stolojan (co-lider al delegației române în grupul PPE), Adina Vălean (co-lider al delegației și vicepreședinte al PE), Siegfried Mureșan (purtător de cuvânt al PPE) și Iuliu Winkler (vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional) și-au reafirmat sprijinul pentru Antonio Tajani.

“Am încredere că dl. Antonio Tajani este cel mai bun candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului European, având în vedere bogata sa experiență politică precum și solida cunoaștere a instituțiilor europene în cadrul cărora a acționat ca vicepreședinte al Comisiei Europene și apoi al Parlamentului European”, a declarat Theodor Stolojan.

Adina Vălean, vicepreședinte al PE, a adăugat că: “Antonio Tajani este un politician cu o viziune clară asupra viitorului Europei și asupra rolului Parlamentului European în democrație. Românii vor descoperi un aliat puternic care va sprijini România europeană și drepturile cetățenilor ei”.

În această săptămână, liderul grupului PPE din PE, Manfred Weber, a transmis tuturor eurodeputaților populari europeni o copie a acordului încheiat în 2014, mai întâi între PPE și S&D, la care a aderat și ALDE.

”Grupul PPE și Grupul S&D sunt de acord ca în perioada legislativă 2014-2019 să se sprijine reciproc în alegerea președintelui Parlamentului European. Cele două grupuri convin ca S&D să dețină președinția PE în prima jumătate a legislaturii, iar PPE în a doua jumătate”, se arată în textul documentului (copia acestuia e disponibilă aici). Ulterior, acordul a fost extins și prin afilierea grupului ALDE la această înțelegere (copia documentului aici).

Un alt membru al delegației române a grupului PPE, Siegfried Mureşan, vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a PE, și-a exprimat susținerea pentru Antonio Tajani.

“Este cel mai bine pregătit dintre toți candidații la funcția de Președinte al Parlamentului European. Experiența sa ca vicepreședinte al Parlamentului European și comisar pentru Industrie sunt atuuri pe care nici unul dintre contracandidații săi nu le au. Este candidatul care a spus clar că va avea printre priorități în mandatul său întărirea sprijinului pentru IMM-uri, pentru industrie și pentru agricultură. Acestea sunt sectoarele care generează locuri de muncă stabile și creștere economică în întreaga Europă. Sunt convins că va fi capabil să întărească rolul Parlamentului European și să aducă această instituție mai aproape de cetățeni”, a spus acesta.

La rândul său, Iuliu Winker, vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional a remarcat că: “În această perioadă marcată de turbulențe, cetățenii europeni au nevoie, mai mult ca niciodată, de instituții puternice la nivelul UE, care să le garanteze faptul că vocea lor este ascultată. Este esențial ca Parlamentul European, forul reprezentării legitime a celor 500 de milioane de cetățeni europeni, să fie forța care să impună readucerea oamenilor și valorilor democratice în centrul politicilor UE. Acesta este, de altfel, obiectivul esențial al PPE pe care Antonio Tajani și l-a asumat în cursa pentru președinția PE. Noi, parlamentarii europeni ai UDMR, susținem candidatura lui Antonio Tajani la președinția PE, având motive să sperăm că importanța protecției minorităților naționale, a comunităților etnice și lingvistice, în UE va fi înțeleasă pe deplin”.

Antonio Tajani a fost ales la finalul anului trecut drept candidatul grupului PPE pentru alegerile privind șefia Parlamentului European din 17 ianuarie 2017.

“Avem nevoie de un Parlament European puternic și de un președinte cu autoritate; un președinte imparțial, corect, care să respecte munca depusă de fiecare deputat ce îi reprezintă pe cei  500 de milioane de cetățeni europeni. Trebuie să punem oamenii în centrul politicilor noastre și să aducem instituțiile mai aproape de cetățeni”, a promis Tajani, care a participat recent la o dezbatere găzduită de Politico Europe cu toți candidații la președinția PE.

Alături de Antonio Tajani, pentru șefia PE mai candidează socialistul Gianni Pittella, Helga Stevens din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Guy Verhofstadt din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Eleonora Florenza din partea grupului Stânga Unită Europeană-Stânga Verde Nordică (GUE-NGL), Jean Lambert din partea Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Laurențiu Rebega, reprezentant al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și Piernicola Pedicini, candidatul grupului Europa Libertății și a Democrației Directe (EFDD, euroscepticii).

.