Eurodeputații împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului UE au dezbătut miercuri cele mai recente evoluții ale negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE. Deputații europeni doresc un buget al UE puternic și realist, orientat spre viitor, care să corespundă nivelului de ambiție al UE și să introducă noi fluxuri de venituri.
Siegfried Mureșan (PPE, România), coraportor al Parlamentului pentru CFM, a avertizat că „orice reducere a bugetului, care ar slăbi Europa în anii următori, nu va aduce aprobarea Parlamentului. Nu vom aproba un buget care nu ne-ar permite să ne atingem obiectivele sau care ne-ar afecta capacitatea de a reacționa în cazul unor crize sau evoluții neașteptate”.
„Comisia a propus un buget pentru perioada 2028-2034 la același nivel cu bugetul actual pentru perioada 2021-2027, în pofida provocărilor tot mai mari”, a declarat Mureșan.
Propunerea Comisiei reprezintă 1,15% din venitul național brut (VNB) al statelor membre, în timp ce actualul CFM, atunci când a fost prezentat, reprezenta 1,14 % din VNB-ul statelor membre.
„Orice reducere suplimentară față de propunerea Comisiei ar slăbi Europa”, a insistat el. Mureșan a subliniat că, deși bugetele naționale au crescut cu 68% în ultimii șapte ani, bugetul UE nu a ținut pasul; percepția unui buget al UE în continuă creștere pur și simplu nu este corectă.
Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare a Parlamentului pentru CFM, a declarat: „Nu ne mai confruntăm cu crize temporare, ci cu provocări structurale” și „răspunsul nostru trebuie să fie la fel de structural și ambițios”. Referindu-se la poziția Parlamentului, ea a afirmat: „Nu cerem «mai mulți bani». Solicităm resurse care să corespundă responsabilităților atribuite UE”.
Toată lumea este de acord, a remarcat Tavares, că Europa are nevoie de un buget mai puternic pentru a îndeplini priorități precum competitivitatea, independența energetică, securitatea, clima, educația și sănătatea, în timp ce unii membri ai Consiliului solicită un buget mai mic și resping noile resurse proprii.
„Acest lucru înseamnă o Europă de clasa întâi, cu un buget de clasa a doua! Nu este ambiție, este contradicție! Și va ajunge să dăuneze europenilor”, a avertizat ea. „Alegerea nu este între o Europă ieftină și o Europă costisitoare”, ci „între o Europă subfinanțată, care trece de la o criză la alta, și o Europă finanțată în mod corespunzător, capabilă să anticipeze provocările, să investească în oameni și în întreprinderi și să își modeleze propriul viitor”, a concluzionat ea.
Vorbitori din partea unei majorități a grupurilor politice au reafirmat poziția Parlamentului, care a fost adoptată în aprilie 2026.
Deputații europeni au insistat asupra unui buget care să aducă beneficii cetățenilor, să reducă inegalitățile și să garanteze resurse adecvate pentru politicile-cheie, inclusiv pentru agricultură, regiuni, coeziune și finanțare socială. Deputații și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la modul în care este cheltuit bugetul UE și au subliniat necesitatea creșterii transparenței și a responsabilității.
Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a confirmat că președinția irlandeză a UE va prezenta sâmbătă proiectul poziției de negociere a Consiliului. „Scopul nostru este să ducem negocierile cu un pas mai aproape de un acord”, a afirmat el, adăugând că „găsirea unui echilibru implică decizii dificile”.
Piotr Serafin, comisarul pentru buget, antifraudă și administrație publică, a subliniat că „unele capitale continuă să analizeze bugetul UE în modul în care contabilii privesc bilanțurile: cu cât am contribuit, și cu cât mă aleg la final. Această abordare a fost greșită în trecut, iar pentru un buget modern, este complet defectuoasă”, a spus Serafin. Bugetul UE abordează provocări comune care nu pot fi abordate de un singur stat membru sau care ar fi probabil mult mai costisitoare dacă fiecare ar încerca pe cont propriu, a menționat el.
În poziția sa, Parlamentul a solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini priorități-cheie precum apărarea și securitatea, competitivitatea, coeziunea și agricultura. Deputații au propus, de asemenea, noi surse de venituri pentru bugetul comun, pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor statelor membre ale UE, inclusiv o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, o extindere a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive.
Deși Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la următorul buget pe șapte ani, statele membre își negociază în prezent poziția comună. Proiectul de poziție de negociere al președinției cipriote a Consiliului a propus o reducere de 2% în comparație cu propunerea Comisiei.
„Cadrul de negociere” al președinției irlandeze a Consiliului va fi prezentat sâmbătă, 10 octombrie. Pentru ca bugetul pe termen lung al UE să fie adoptat, sunt necesare o decizie unanimă a Consiliului și aprobarea Parlamentului, cu majoritatea absolută a eurodeputaților. Peste 93% din bugetul UE este direcționat către programele UE care sprijină oameni și proiecte din toate statele membre, iar mai puțin de 7% este cheltuit pentru administrație.
