Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
• Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
• Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Iresponsabilitatea partidelor de dreapta și lipsa unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament riscă să ne coste enorm în ceea ce înseamnă accesarea banilor europeni și implementarea PNRR, avertizează eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Negocierile privind noul ciclu de finanțare european 2021-2027 sunt puternic întârziate, deși alte state deja au început programarea sau sunt la finalul discuțiilor, iar avansul pentru PNRR riscă să nu mai ajungă anul acesta mai ales că nu există până astăzi un plan aprobat de folosire a sa. Mai mult, incompetența PNL-USR de a asuma prin PNRR reforme anti-sociale, care nu au fost cerute de nimeni și care nu au sprijinul societății și Parlamentului, riscă să ne coste enorm pe viitor”, afirmă eurodeputatul.

La cele menționate, Victor Negrescu adaugă și „slaba reprezentare a României la nivelul Consiliului”, unde guvernanții sunt „incapabili să prezinte opinii și poziții serioase în apărarea intereselor țării noastre”.

„Reprezentarea României la nivel european nu este despre premii, ci despre prezentarea cu profesionalism a unor puncte de vedere serioase susținute de argumente și mai ales de exemple puternice ce pot convinge celelalte state europene”, subliniază eurodeputatul social-democrat. 

În context, acesta precizează că oficialii de la Bruxelles se așteaptă la „un guvern stabil capabil să livreze angajamentele asumate de România în plan european”.

Șeful Delegației Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că, în urma solicitărilor mai multor state, printre care și România, Comisia Europeană a prezentat astăzi o recomandare de măsuri, care să permită tuturor țărilor afectate din cadrul UE să intervină rapid la nivel național pentru soluționarea crizei prețurilor la energie, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Am transmis recent o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula Von Der LEYEN, pentru a exprima cele mai profunde preocupări ale Grupului S&D în legătură cu explozia prețurilor la gaze și energie în tot mai multe state ale UE, solicitând CE să elaboreze un plan concret, cu măsuri coordonate, care să permită tuturor țărilor afectate să intervină rapid la nivel național. Acest lucru s-a întâmplat astăzi, iar o parte dintre măsuri includ și solicitările delegației noastre. În România situația este dramatică și trebuie intervenit rapid pentru a stopa această criză. Conform datelor Comisiei, 20% dintre români se află în imposibilitatea de a-și încălzi locuința. Deși Comisia nu a venit cu o măsura concretă finanțată la nivel European pentru a interveni urgent în situația de criză, propune un set de măsuri posibile ce pot fi aplicate de Guvernul României pentru a stopa criza uriașă a prețurilor. Nu mai avem nicio scuză, dimpotrivă, avem o direcție cât se poate de clară din partea Comisiei Europene, care spune ca pentru anumite masuri nici nu este nevoie de aprobarea Comisiei. Acum, numai cine nu vrea nu își ajută poporul”, a explicat eurodeputatul PSD.  

Printre solicitările avansate anterior de delegația S&D din Parlamentul European și care se regăsesc în propunerea de astăzi a Comisiei se numără propunerea de eliminare a taxelor nejustificate pe energie și adoptarea unor măsuri specifice pentru protejarea cetățenilor vulnerabili, dar și a IMM-urilor, o formulă comună pentru achiziționarea de gaze naturale la nivelul UE, precum și un plan de prevenire a speculațiilor pe piața europeană a carbonului. 

Citiți și Criza prețurilor la energie: Comisia Europeană propune statelor UE să sprijine plata parțială a facturilor consumatorilor afectați, să reducă taxele și să acorde ajutoare pentru companii

Astfel, Dan Nica reamintește că legislația Uniunii Europene permite statelor membre să intervină, în situații excepționale si cu condiții stricte, în stabilirea prețurilor pentru furnizarea de energie electrică pentru consumatorii vulnerabili. Printre alte măsuri, statele membre pot să ia în considerare și scoaterea schemelor de sprijin pentru regenerabile în afara facturii energiei electrice.  

Europarlamentarul social-democrat susține, totodată, că majorarea prețurilor la gaz și electricitate are repercusiuni grave și asupra industriei și a IMM-urilor, acestea riscând să intre în faliment, și duce, așa cum vedem cu toții, la o creștere insuportabilă a prețurilor la produsele alimentare și serviciile de transport. De aceea, printre recomandările Comisiei către state a fost și aceea de a-și îndrepta atenția către reduceri de taxe și impozite, precum și către un tarif redus la furnizarea de gaze naturale, energie electrică sau termoficare. Sprijinirea industriei și a IMM-urilor pentru a face față crizei, se poate realiza  în deplină conformitate cu legislația privind ajutorul de stat.