Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune în lupta cu COVID-19: România a putut realoca 1,8 mld. de euro din finanțarea în domeniu pentru a atenua efectele negative ale pandemiei asupra economiei

Published

on

România a realocat 1,8 miliarde de euro din finanțarea politicii de coeziune pentru a combate efectele socio-economice ale pandemiei de coronavirus, datorită flexibilității oferite de Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+), informează Comisia Europeană. 

Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale inițiativei de investiții privind răspunsul coronavirus plus (CRII+). Datorită celor două pachete legislative lansate de Comisie pentru a combate efectele pandemiei coronavirus, UE a mobilizat investiții în valoare de aproximativ 18 miliarde EUR de la începutul crizei pentru a sprijini sectorul sănătății și cel socio-economic.

„Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale UE care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei; și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme. 

Investițiile generate de flexibilitatea excepțională a pachetelor legislative CRII și CRII+ au fost facilitate de o strânsă cooperare între Comisie, statele membre și regiuni. Această cooperare a facilitat, printre altele, ajustarea a 82 % a programelor privind investițiile în politica de coeziune pentru creștere economică și locuri de muncă în 25 de state membre și Regatul Unit. În plus, posibilitatea de a utiliza rata de cofinanțare UE de 100 % a oferit statelor membre o sumă suplimentară de 3.2 miliarde EUR în bugetele lor pentru acest exercițiu contabil.

Potrivit evaluării Comisiei Europene, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au beneficiat de cea mai mare parte a finanțării disponibile, de peste 10 miliarde EUR, care a ajutat întreprinderile să rămână pe linia de plutire. 3 miliarde EUR au fost direcționate către oameni, inclusiv pentru serviciile sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru sistemele temporare de ocupare a forței de muncă pentru lucrători. În cele din urmă, 6.6 miliarde EUR au sprijinit sectorul sănătății, pe lângă cele 10.2 miliarde EUR din bugetul UE care au fost deja alocate acestui domeniu în perioada 2014-2020.

România a beneficiat în mod substanțial de flexibilitatea oferită de Inițiativa de investiții pentru răspuns coronavirus pentru a aborda impactul crizei coronavirus. Comisia a aprobat realocarea a aproape 1.8 miliarde EUR din finanțarea politicii de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei coronavirus asupra economiei țării, direcționând un sprijin financiar de 800 milioane EUR pentru mai mult de 121,000 de IMM-uri și micro întreprinder, din care 300 milioane EUR sunt sub formă de granturi.

În plus, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.

România a mobilizat, de asemenea, fonduri UE în valoare de 350 milioane EUR pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății în prima linie a luptei împotriva pandemiei prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.

În cele din urmă, două Programe Operaționale suplimentare au fost modificate, astfel încât România să poată beneficia de flexibilitatea CRII+ pentru a aplica o rată de cofinanțare UE de 100 % pentru exercițiul financiar 2020-2021.

La nivel european, finanțarea pusă la dispoziție în cadrul CRII și CRII+ a sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemiei. De exemplu:

  • Spania a înființat aproape 3,800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 1.8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și a achiziționat 2,170 ventilatoare.
  • Italia a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2.5 milioane de teste SARS-CoV-2
  • Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare
  • Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste
  • Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății
  • Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.
  • Franța a oferit granturi și instrumente financiare în valoare de 223 milioane EUR pentru peste 3,200 de IMM-uri
  • Portugalia a sprijinit producția de dispozitive medicale, teste și echipamente de protecție personală

Datorită celor două inițiative, CRII și CRII+, statele membre au putut aborda imediat trei priorități cheie în lupta împotriva situației de urgență actuale și a consecințelor sale economice: Cheltuielile pentru asistență medicală, sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și sprijinul pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.

Pentru a pune la dispoziție acești bani, Comisia a propus mobilizarea rapidă a rezervelor de numerar necheltuite din fondurile UE. Acest lucru a oferit lichidități imediate bugetelor statelor membre și a contribuit la concentrarea finanțării politicii de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR nealocate încă în cadrul programelor politicii de coeziune din 2014-2020, oferind astfel un impuls atât de necesar investițiilor economice.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2020, Comisia a făcut toate cheltuielile legate de criza coronavirusului eligibile în temeiul normelor politicii de coeziune. Normele privind cheltuielile de coeziune sunt aplicate cu o flexibilitate maximă, permițând astfel statelor membre să utilizeze fondurile pentru finanțarea acțiunilor legate de criză. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai mare flexibilitate pentru țări în ceea ce privește realocarea resurselor financiare, asigurându-se că banii sunt cheltuiți în domeniile de cea mai mare nevoie: Sectorul sănătății, sprijinul pentru IMM-uri și piața muncii.

Fondul de solidaritate al UE a oferit asistență suplimentară în valoare de până la 800 milioane EUR țărilor cele mai afectate, pentru a reduce sarcina financiară a măsurilor de răspuns imediat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

Published

on

© European External Action Service

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, au prezentat o analiză a lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării și au propus măsuri și acțiuni suplimentare necesare pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării, informează comunicatul oficial.

Agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei are implicații semnificative pentru apărarea europeană, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre. Prin comunicarea comună de miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant urmăresc să ajute statele membre să investească împreună, mai bine și într-un mod european. De asemenea, comunicarea răspunde apelului lansat în contextul Conferinței privind viitorul Europei pentru o acțiune mai puternică a UE în domeniul apărării.

Prezenta comunicare comună prezintă un nou nivel de ambiție pentru a construi o Europă mai puternică în domeniul apărării. Aceasta se concentrează în special pe achiziționarea în comun de echipamente militare, pe programarea strategică în domeniul apărării pentru a stabili priorități mai clare și pe sprijinul acordat bazei industriale europene, inclusiv pe consolidarea cadrului european de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, Fondul european de apărare. Inițiativele UE de promovare a cooperării în domeniul apărării contribuie, de asemenea, la consolidarea unei repartizări mai echitabile a sarcinilor transatlantice și la o contribuție europeană mai eficientă în cadrul NATO.

Lacunele investițiilor în domeniul apărării

Luând în considerare analiza decalajelor de investiții efectuată de Agenția Europeană de Apărare, Comisia și Înaltul Reprezentant examinează trei tipuri principale de decalaje: cheltuielile de apărare, decalajele industriale de apărare și decalajele de capacitate de apărare.

  • Cheltuieli pentru apărare: ca urmare directă a invaziei rusești în Ucraina, statele membre au anunțat deja creșteri ale bugetelor lor de apărare de aproape 200 de miliarde de euro în plus în următorii ani. Deși aceste creșteri sunt esențiale, ele vin după ani de reduceri substanțiale și subinvestiții severe. Din 1999 până în 2021, cheltuielile combinate ale UE în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 66% pentru SUA, 292% pentru Rusia și 592% pentru China. Fără o abordare coordonată, creșterea cheltuielilor riscă să ducă la o mai mare fragmentare și să anuleze progresele înregistrate până acum.
  • Lacunele industriale în domeniul apărării: în ciuda competitivității generale a sectorului, există dificultăți și lacune. Deoarece cererea este fragmentată, industria rămâne, de asemenea, structurată în funcție de frontierele naționale, în special în afara sectoarelor aeronautic și de rachete. Există, de asemenea, dependențe pentru anumite echipamente-cheie de apărare pentru care baza industrială și tehnologică europeană de apărare nu oferă soluții autohtone.
  • Lacunele de capacitate: au fost evidențiate trei priorități urgente: refacerea stocurilor, înlocuirea sistemelor moștenite din epoca sovietică și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Dincolo de aceste lacune urgente în materie de capacități, comunicarea comună propune să se lucreze la o serie de capacități strategice specifice pe termen mediu și lung în domeniile apărării aeriene, terestre, maritime, spațiale și cibernetice.
Măsuri de remediere a acestor lacune

Pentru a sprijini eliminarea decalajelor, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au stabilit un set de măsuri foarte concrete menite să consolideze cererea europeană în domeniul apărării prin achiziții publice comune și să consolideze oferta prin măsuri care vizează sprijinirea capacităților de producție industrială.

Pe termen imediat, Comisia și Înaltul Reprezentant vor înființa rapid un grup operativ comun pentru achiziții publice în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a sprijini coordonarea și pentru a elimina conflictele legate de necesitățile lor de achiziții publice pe termen foarte scurt pentru a face față noii situații de securitate. Grupul operativ se va coordona, de asemenea, cu celula de schimb de informații înființată în cadrul SEAE/Statul Major al UE pentru a facilita coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.

De asemenea, se va propune un instrument al UE pe termen scurt pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul apărării prin achiziții publice comune, în vederea adoptării rapide, pentru a sprijini statele membre în vederea acoperirii celor mai urgente și mai critice lacune în mod colaborativ, pe baza activității grupului operativ. Comisia este pregătită să aloce 500 de milioane EUR din bugetul UE pe o perioadă de doi ani pentru a stimula statele membre să abordeze aceste nevoi într-un mod colaborativ.

Acest instrument pe termen scurt va deschide calea către un cadru al UE pentru achizițiile comune în domeniul apărării. În acest scop, în al treilea trimestru al anului 2022, Comisia va propune un regulament privind Programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP). Acesta va stabili condițiile pentru ca statele membre să formeze Consorții europene de capacități de apărare (EDCC). În cadrul unui EDCC, statele membre vor achiziționa în comun, pentru uzul statelor membre participante, capacități de apărare care sunt dezvoltate în mod colaborativ în cadrul UE și vor beneficia de o scutire de TVA. 

Sprijinul acordat achizițiilor publice comune completează și completează eforturile depuse până acum în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării prin intermediul FED.

În plus, Comisia și Înaltul Reprezentant propun să se treacă treptat la o funcție comună de programare și achiziții publice în domeniul apărării la nivelul UE, care să permită o mai bună definire a priorităților în materie de capacități asupra cărora să se concentreze.

În cele din urmă, o cooperare europeană consolidată în domeniul apărării necesită, de asemenea, un plan de acțiune solid pentru consolidarea capacității industriale europene de apărare. În acest scop, Comisia Europeană va:

  • realiza, în cooperare cu Agenția Europeană de Apărare, o cartografiere aprofundată a capacităților de producție industrială actuale și suplimentare necesare în UE
  • propune o inițiativă privind materiile prime critice, inclusiv măsuri legislative, pentru a facilita, printre altele, accesul industriei de apărare la materiile prime critice (MCC), consolidând astfel rezistența și securitatea aprovizionării UE;
  • elabora măsuri suplimentare pentru a asigura disponibilitatea competențelor specifice în domeniul apărării pentru creșterea capacității industriale;
  • lua în considerare posibile modificări ale cadrului pentru cercetarea și inovarea cu dublă utilizare pentru a îmbunătăți sinergiile dintre instrumentele civile și cele de apărare;
  • elabora măsuri suplimentare (cum ar fi apeluri coordonate între instrumentele UE existente și împrumuturile BEI) pentru a sprijini tehnologiile și capacitățile industriale critice prin dezvoltarea de proiecte strategice.

Potrivit comunicatului citat, BEI ar trebui, de asemenea, să evalueze dacă trebuie să își consolideze sprijinul acordat industriei europene de apărare și achizițiilor publice comune, dincolo de sprijinul pe care îl acordă în prezent pentru dubla utilizare.

Măsurile propuse vor face din Uniunea Europeană un partener internațional mai puternic, inclusiv în cadrul NATO, care rămâne fundamentul apărării colective a membrilor săi.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, recomandă Consiliului European să aprobe această analiză, subliniind necesitatea de a aborda de urgență și în mod colectiv deficitul de investiții în domeniul apărării pe termen scurt și mediu al UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) ar putea suferi modificări pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU, planul Comisiei Europene privind reducerea dependenței energetice de Rusia și accelerarea tranziției ecologice, în planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre, a anunțat, miercuri, Executivul european.

MRR este instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU. Acesta va pune la dispoziție până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE, iar în ceea ce privește Planul REPowerEU, poate sprijini planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei.

În acest sens, Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în PNRR-urile existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în acestea. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Din cele 29,2 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție prin PNRR, 41% sau 15,9 miliarde de euro sunt alocate măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, iar 1,6 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în domeniul energiei. 

Planul REPowerEU, prezentat astăzi de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea europeană. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU.

În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața.

Această sumă va fi pusă la dispoziția statelor membre sub formă de sprijin financiar nerambursabil (granturi) în cadrul gestiunii directe, pentru a sprijini exclusiv reformele și investițiile incluse în noile capitole REPowerEU din planurile de redresare și de reziliență ale statelor membre. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.

De asemenea, Comisia va oferi o mai mare flexibilitate pentru ca statele membre să transfere resurse către MRR din alte fonduri. Statele membre pot crește transferul voluntar către MRR până la 12,5 % din alocarea națională în cadrul fondurilor politicii de coeziune. Această opțiune s-ar baza pe posibilitatea de transfer de 5% deja disponibilă pentru statele membre, adăugând o posibilitate de transfer care să fie cheltuită numai pentru obiectivele REPowerEU. De asemenea, se autorizează un nou transfer voluntar către MRR de până la 7,5% din alocarea națională în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru a sprijini măsurile incluse în capitolul REPowerEU.

În cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2017, politica de coeziune sprijină deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRRAlte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial

Această decizie survine în urma evenimentului  din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.

Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.

Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.

Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.

Citiți și: Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 mins ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.3 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.5 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA5 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO8 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending