Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune în lupta cu COVID-19: România a putut realoca 1,8 mld. de euro din finanțarea în domeniu pentru a atenua efectele negative ale pandemiei asupra economiei

Published

on

România a realocat 1,8 miliarde de euro din finanțarea politicii de coeziune pentru a combate efectele socio-economice ale pandemiei de coronavirus, datorită flexibilității oferite de Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+), informează Comisia Europeană. 

Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale inițiativei de investiții privind răspunsul coronavirus plus (CRII+). Datorită celor două pachete legislative lansate de Comisie pentru a combate efectele pandemiei coronavirus, UE a mobilizat investiții în valoare de aproximativ 18 miliarde EUR de la începutul crizei pentru a sprijini sectorul sănătății și cel socio-economic.

„Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale UE care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei; și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme. 

Investițiile generate de flexibilitatea excepțională a pachetelor legislative CRII și CRII+ au fost facilitate de o strânsă cooperare între Comisie, statele membre și regiuni. Această cooperare a facilitat, printre altele, ajustarea a 82 % a programelor privind investițiile în politica de coeziune pentru creștere economică și locuri de muncă în 25 de state membre și Regatul Unit. În plus, posibilitatea de a utiliza rata de cofinanțare UE de 100 % a oferit statelor membre o sumă suplimentară de 3.2 miliarde EUR în bugetele lor pentru acest exercițiu contabil.

Potrivit evaluării Comisiei Europene, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au beneficiat de cea mai mare parte a finanțării disponibile, de peste 10 miliarde EUR, care a ajutat întreprinderile să rămână pe linia de plutire. 3 miliarde EUR au fost direcționate către oameni, inclusiv pentru serviciile sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru sistemele temporare de ocupare a forței de muncă pentru lucrători. În cele din urmă, 6.6 miliarde EUR au sprijinit sectorul sănătății, pe lângă cele 10.2 miliarde EUR din bugetul UE care au fost deja alocate acestui domeniu în perioada 2014-2020.

România a beneficiat în mod substanțial de flexibilitatea oferită de Inițiativa de investiții pentru răspuns coronavirus pentru a aborda impactul crizei coronavirus. Comisia a aprobat realocarea a aproape 1.8 miliarde EUR din finanțarea politicii de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei coronavirus asupra economiei țării, direcționând un sprijin financiar de 800 milioane EUR pentru mai mult de 121,000 de IMM-uri și micro întreprinder, din care 300 milioane EUR sunt sub formă de granturi.

În plus, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.

România a mobilizat, de asemenea, fonduri UE în valoare de 350 milioane EUR pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății în prima linie a luptei împotriva pandemiei prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.

În cele din urmă, două Programe Operaționale suplimentare au fost modificate, astfel încât România să poată beneficia de flexibilitatea CRII+ pentru a aplica o rată de cofinanțare UE de 100 % pentru exercițiul financiar 2020-2021.

La nivel european, finanțarea pusă la dispoziție în cadrul CRII și CRII+ a sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemiei. De exemplu:

  • Spania a înființat aproape 3,800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 1.8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și a achiziționat 2,170 ventilatoare.
  • Italia a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2.5 milioane de teste SARS-CoV-2
  • Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare
  • Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste
  • Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății
  • Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.
  • Franța a oferit granturi și instrumente financiare în valoare de 223 milioane EUR pentru peste 3,200 de IMM-uri
  • Portugalia a sprijinit producția de dispozitive medicale, teste și echipamente de protecție personală

Datorită celor două inițiative, CRII și CRII+, statele membre au putut aborda imediat trei priorități cheie în lupta împotriva situației de urgență actuale și a consecințelor sale economice: Cheltuielile pentru asistență medicală, sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și sprijinul pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.

Pentru a pune la dispoziție acești bani, Comisia a propus mobilizarea rapidă a rezervelor de numerar necheltuite din fondurile UE. Acest lucru a oferit lichidități imediate bugetelor statelor membre și a contribuit la concentrarea finanțării politicii de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR nealocate încă în cadrul programelor politicii de coeziune din 2014-2020, oferind astfel un impuls atât de necesar investițiilor economice.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2020, Comisia a făcut toate cheltuielile legate de criza coronavirusului eligibile în temeiul normelor politicii de coeziune. Normele privind cheltuielile de coeziune sunt aplicate cu o flexibilitate maximă, permițând astfel statelor membre să utilizeze fondurile pentru finanțarea acțiunilor legate de criză. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai mare flexibilitate pentru țări în ceea ce privește realocarea resurselor financiare, asigurându-se că banii sunt cheltuiți în domeniile de cea mai mare nevoie: Sectorul sănătății, sprijinul pentru IMM-uri și piața muncii.

Fondul de solidaritate al UE a oferit asistență suplimentară în valoare de până la 800 milioane EUR țărilor cele mai afectate, pentru a reduce sarcina financiară a măsurilor de răspuns imediat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

Published

on

© European Union, 2020

Sâmbătă, 31 iulie, Comisia Europeană a publicat decizia de lansare a Sistemului de Informații privind Studiile Clinice (CTIS), un instrument informatic de bază destinat aplicării Regulamentului privind studiile clinice (CTR), începând cu 31 ianuarie 2022. Această aplicație va aduce schimbări substanțiale în ceea ce privește autorizarea și supravegherea cercetării pe oameni în domeniul medicamentelor, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Pandemia a arătat în mod clar importanța unor studii clinice eficiente care nu fac compromisuri în ceea ce privește standardele riguroase de siguranță și eficacitate. Cu ajutorul Regulamentului privind studiile clinice, vom putea garanta o protecție mai mare a siguranței participanților la studiile clinice, vom putea sprijini studiile clinice la nivelul UE și vom oferi cetățenilor un acces mai rapid la cele mai promițătoare produse medicale sigure și eficiente, pentru criza COVID-19 și nu numai”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Obiectivul Regulamentului privind studiile clinice este de a crea un mediu care să stimuleze realizarea și desfășurarea de studii clinice în UE. În același timp, acesta urmărește să garanteze cele mai înalte standarde de siguranță pentru participanții la studiile clinice, precum și o transparență sporită a informațiilor privind studiile clinice.

Regulamentul face obligatorie utilizarea CTIS pentru studiile clinice nou-aplicate. Cu toate acestea, până la 31 ianuarie 2023, solicitanții pot alege în continuare dacă să își depună cererea de începere a unui studiu clinic în conformitate cu sistemul actual (Directiva privind studiile clinice) sau în conformitate cu Regulamentul privind studiile clinice.

Începând cu 31 ianuarie 2023, depunerea în conformitate cu CTR devine obligatorie, iar până la 31 ianuarie 2025, toate studiile în curs de desfășurare aprobate în conformitate cu actuala Directiva privind studiile clinice vor trebui să treacă la noul regulament.

Sistemul de informații privind studiile clinice va sprijini, de asemenea, împreună cu alte instrumente IT ale EMA, evaluarea coordonată a raportărilor privind siguranța în contextul studiilor clinice și, prin urmare, va contribui la înțelegerea beneficiilor și a riscurilor medicamentelor care sunt planificate să intre sau se află deja pe piața Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH10 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.10 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda13 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA13 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending