România a realocat 1,8 miliarde de euro din finanțarea politicii de coeziune pentru a combate efectele socio-economice ale pandemiei de coronavirus, datorită flexibilității oferite de Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+), informează Comisia Europeană.
Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale inițiativei de investiții privind răspunsul coronavirus plus (CRII+). Datorită celor două pachete legislative lansate de Comisie pentru a combate efectele pandemiei coronavirus, UE a mobilizat investiții în valoare de aproximativ 18 miliarde EUR de la începutul crizei pentru a sprijini sectorul sănătății și cel socio-economic.
„Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale UE care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei; și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme.
Investițiile generate de flexibilitatea excepțională a pachetelor legislative CRII și CRII+ au fost facilitate de o strânsă cooperare între Comisie, statele membre și regiuni. Această cooperare a facilitat, printre altele, ajustarea a 82 % a programelor privind investițiile în politica de coeziune pentru creștere economică și locuri de muncă în 25 de state membre și Regatul Unit. În plus, posibilitatea de a utiliza rata de cofinanțare UE de 100 % a oferit statelor membre o sumă suplimentară de 3.2 miliarde EUR în bugetele lor pentru acest exercițiu contabil.
Potrivit evaluării Comisiei Europene, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au beneficiat de cea mai mare parte a finanțării disponibile, de peste 10 miliarde EUR, care a ajutat întreprinderile să rămână pe linia de plutire. 3 miliarde EUR au fost direcționate către oameni, inclusiv pentru serviciile sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru sistemele temporare de ocupare a forței de muncă pentru lucrători. În cele din urmă, 6.6 miliarde EUR au sprijinit sectorul sănătății, pe lângă cele 10.2 miliarde EUR din bugetul UE care au fost deja alocate acestui domeniu în perioada 2014-2020.
România a beneficiat în mod substanțial de flexibilitatea oferită de Inițiativa de investiții pentru răspuns coronavirus pentru a aborda impactul crizei coronavirus. Comisia a aprobat realocarea a aproape 1.8 miliarde EUR din finanțarea politicii de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei coronavirus asupra economiei țării, direcționând un sprijin financiar de 800 milioane EUR pentru mai mult de 121,000 de IMM-uri și micro întreprinder, din care 300 milioane EUR sunt sub formă de granturi.
În plus, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.
România a mobilizat, de asemenea, fonduri UE în valoare de 350 milioane EUR pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății în prima linie a luptei împotriva pandemiei prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.
În cele din urmă, două Programe Operaționale suplimentare au fost modificate, astfel încât România să poată beneficia de flexibilitatea CRII+ pentru a aplica o rată de cofinanțare UE de 100 % pentru exercițiul financiar 2020-2021.
La nivel european, finanțarea pusă la dispoziție în cadrul CRII și CRII+ a sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemiei. De exemplu:
- Spania a înființat aproape 3,800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 1.8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și a achiziționat 2,170 ventilatoare.
- Italia a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2.5 milioane de teste SARS-CoV-2
- Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare
- Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste
- Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății
- Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.
- Franța a oferit granturi și instrumente financiare în valoare de 223 milioane EUR pentru peste 3,200 de IMM-uri
- Portugalia a sprijinit producția de dispozitive medicale, teste și echipamente de protecție personală
Datorită celor două inițiative, CRII și CRII+, statele membre au putut aborda imediat trei priorități cheie în lupta împotriva situației de urgență actuale și a consecințelor sale economice: Cheltuielile pentru asistență medicală, sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și sprijinul pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.
Pentru a pune la dispoziție acești bani, Comisia a propus mobilizarea rapidă a rezervelor de numerar necheltuite din fondurile UE. Acest lucru a oferit lichidități imediate bugetelor statelor membre și a contribuit la concentrarea finanțării politicii de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR nealocate încă în cadrul programelor politicii de coeziune din 2014-2020, oferind astfel un impuls atât de necesar investițiilor economice.
De asemenea, începând cu 1 februarie 2020, Comisia a făcut toate cheltuielile legate de criza coronavirusului eligibile în temeiul normelor politicii de coeziune. Normele privind cheltuielile de coeziune sunt aplicate cu o flexibilitate maximă, permițând astfel statelor membre să utilizeze fondurile pentru finanțarea acțiunilor legate de criză. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai mare flexibilitate pentru țări în ceea ce privește realocarea resurselor financiare, asigurându-se că banii sunt cheltuiți în domeniile de cea mai mare nevoie: Sectorul sănătății, sprijinul pentru IMM-uri și piața muncii.
Fondul de solidaritate al UE a oferit asistență suplimentară în valoare de până la 800 milioane EUR țărilor cele mai afectate, pentru a reduce sarcina financiară a măsurilor de răspuns imediat.
