Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune în lupta cu COVID-19: România a putut realoca 1,8 mld. de euro din finanțarea în domeniu pentru a atenua efectele negative ale pandemiei asupra economiei

Published

on

România a realocat 1,8 miliarde de euro din finanțarea politicii de coeziune pentru a combate efectele socio-economice ale pandemiei de coronavirus, datorită flexibilității oferite de Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+), informează Comisia Europeană. 

Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale inițiativei de investiții privind răspunsul coronavirus plus (CRII+). Datorită celor două pachete legislative lansate de Comisie pentru a combate efectele pandemiei coronavirus, UE a mobilizat investiții în valoare de aproximativ 18 miliarde EUR de la începutul crizei pentru a sprijini sectorul sănătății și cel socio-economic.

„Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale UE care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei; și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme. 

Investițiile generate de flexibilitatea excepțională a pachetelor legislative CRII și CRII+ au fost facilitate de o strânsă cooperare între Comisie, statele membre și regiuni. Această cooperare a facilitat, printre altele, ajustarea a 82 % a programelor privind investițiile în politica de coeziune pentru creștere economică și locuri de muncă în 25 de state membre și Regatul Unit. În plus, posibilitatea de a utiliza rata de cofinanțare UE de 100 % a oferit statelor membre o sumă suplimentară de 3.2 miliarde EUR în bugetele lor pentru acest exercițiu contabil.

Potrivit evaluării Comisiei Europene, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au beneficiat de cea mai mare parte a finanțării disponibile, de peste 10 miliarde EUR, care a ajutat întreprinderile să rămână pe linia de plutire. 3 miliarde EUR au fost direcționate către oameni, inclusiv pentru serviciile sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru sistemele temporare de ocupare a forței de muncă pentru lucrători. În cele din urmă, 6.6 miliarde EUR au sprijinit sectorul sănătății, pe lângă cele 10.2 miliarde EUR din bugetul UE care au fost deja alocate acestui domeniu în perioada 2014-2020.

România a beneficiat în mod substanțial de flexibilitatea oferită de Inițiativa de investiții pentru răspuns coronavirus pentru a aborda impactul crizei coronavirus. Comisia a aprobat realocarea a aproape 1.8 miliarde EUR din finanțarea politicii de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei coronavirus asupra economiei țării, direcționând un sprijin financiar de 800 milioane EUR pentru mai mult de 121,000 de IMM-uri și micro întreprinder, din care 300 milioane EUR sunt sub formă de granturi.

În plus, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.

România a mobilizat, de asemenea, fonduri UE în valoare de 350 milioane EUR pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății în prima linie a luptei împotriva pandemiei prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.

În cele din urmă, două Programe Operaționale suplimentare au fost modificate, astfel încât România să poată beneficia de flexibilitatea CRII+ pentru a aplica o rată de cofinanțare UE de 100 % pentru exercițiul financiar 2020-2021.

La nivel european, finanțarea pusă la dispoziție în cadrul CRII și CRII+ a sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemiei. De exemplu:

  • Spania a înființat aproape 3,800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 1.8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și a achiziționat 2,170 ventilatoare.
  • Italia a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2.5 milioane de teste SARS-CoV-2
  • Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare
  • Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste
  • Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății
  • Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.
  • Franța a oferit granturi și instrumente financiare în valoare de 223 milioane EUR pentru peste 3,200 de IMM-uri
  • Portugalia a sprijinit producția de dispozitive medicale, teste și echipamente de protecție personală

Datorită celor două inițiative, CRII și CRII+, statele membre au putut aborda imediat trei priorități cheie în lupta împotriva situației de urgență actuale și a consecințelor sale economice: Cheltuielile pentru asistență medicală, sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și sprijinul pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.

Pentru a pune la dispoziție acești bani, Comisia a propus mobilizarea rapidă a rezervelor de numerar necheltuite din fondurile UE. Acest lucru a oferit lichidități imediate bugetelor statelor membre și a contribuit la concentrarea finanțării politicii de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR nealocate încă în cadrul programelor politicii de coeziune din 2014-2020, oferind astfel un impuls atât de necesar investițiilor economice.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2020, Comisia a făcut toate cheltuielile legate de criza coronavirusului eligibile în temeiul normelor politicii de coeziune. Normele privind cheltuielile de coeziune sunt aplicate cu o flexibilitate maximă, permițând astfel statelor membre să utilizeze fondurile pentru finanțarea acțiunilor legate de criză. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai mare flexibilitate pentru țări în ceea ce privește realocarea resurselor financiare, asigurându-se că banii sunt cheltuiți în domeniile de cea mai mare nevoie: Sectorul sănătății, sprijinul pentru IMM-uri și piața muncii.

Fondul de solidaritate al UE a oferit asistență suplimentară în valoare de până la 800 milioane EUR țărilor cele mai afectate, pentru a reduce sarcina financiară a măsurilor de răspuns imediat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pe lună vor fi disponibile în UE începând cu luna aprilie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se așteaptă ca un număr semnificativ de doze de vaccin anti-COVID-19 să devină disponibile în Uniunea Europeană începând de luna viitoare, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Din aprilie încolo, cantităţile s-ar putea dubla din nou conform planurilor producătorilor, aceasta şi pentru că noi vaccinuri urmează să fie aprobate”, a declarat von der Leyen ediţiilor de luni ale cotidianelor locale Stuttgarter Zeitung şi Stuttgarter Nachrichten, în comentarii văzute anticipat de DPA.

Președintele Comisiei Europene se așteaptă la ”o mediue de circa 100 de milioane de doze pe lună în cel de-al doilea trimestru, un total de 300 de milioane până la sfârșitul lunii iunie”.

Potrivit celor două publicaţii, aceasta ar însemna că numai Germaniei îi vor reveni 20 de milioane de doze lunar, ceea ce ar presupune capacităţi semnificativ mai mari de vaccinare.

Comisia Europeană a negociat intens pentru a le asigura cetățenilor UE un portofoliu diversificat de vaccinuri, la prețuri decente. A încheiat contracte cu 6 dezvoltatori de vaccinuri promițătoare, acoperind un portofoliu de peste 2,6 miliarde de doze. Livrările de vaccinuri către țările din UE au crescut constant, iar vaccinarea se accelerează.

Până în prezent, Comisia a acordat autorizații de introducere condiționată pe piață pentru 3 vaccinuri (cele dezvoltate de BioNTech și Pfizer, Moderna și AstraZeneca), după ce siguranța și eficacitatea lor au fost evaluate pozitiv de către EMA. Alte câteva vaccinuri se află în stadii diferite de evaluare de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat vineri, 5 martie, noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor pe piața unică, informează un comunicat

Libera circulație a mărfurilor este o piatră de temelie esențială a pieței unice, de care beneficiază cetățenii și întreprinderile europene. Asigurarea și facilitarea bunei sale funcționări este de o importanță capitală, în special în pandemia actuală și pentru redresarea economică a Europei.

Comisia Europeană a adoptat vineri trei documente orientative care urmăresc să ajute cetățenii europeni, întreprinderile, dar și administrațiile naționale să valorifice pe deplin piața unică pentru bunuri.

Facilitarea liberei circulații a mărfurilor și prevenirea barierelor naționale este și mai importantă în contextul pandemiei de coronavirus, în care anumite state membre au introdus măsuri restrictive care perturbă funcționarea pieței unice.

Piața noastră internă este adevăratul motor al recuperării și prosperității europene, iar pandemia de coronavirus ne-a învățat să-i prețuim valoarea și să nu-i subestimăm vulnerabilitățile. Documentele de orientare publicate levor contribui la asigurarea unei implementări mai uniforme a normelor privind libera circulație a mărfurilor și la îmbunătățirea modului în care funcționează piața unică”, a declarat comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

În mod specific, Ghidul privind punerea în aplicare a Regulamentului de recunoaștere reciprocă din 2019 oferă informații detaliate cu privire la diferite aspecte ale regulamentului, inclusiv cu privire la declarația de recunoaștere reciprocă pentru operatori, evaluarea mărfurilor pentru autoritățile naționale și serviciile de asistență furnizate de centrele SOLVIT și Punctele de contact pentru produse.

Orientările privind aplicarea dispozițiilor Tratatului privind libera circulație a mărfurilor oferă o imagine de ansamblu asupra jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a UE cu privire la obstacolele care pot afecta bunurile și operatorii de pe piața unică.

Orientările privind supravegherea pieței mărfurilor care clarifică articolul 4 din noul regulament de supraveghere a pieței vizează consolidarea supravegherii pieței în UE și contribuirea la asigurarea faptului că produsele care ajung pe piața UE, în special cele vândute online, respectă normele UE privind produsele.

Documentele furnizate cu privire la acțiunile prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei privind consolidare pieței unice, publicat în martie 2020, vor contribui la consolidarea punerii în aplicare a normelor pe piața unică pentru a sprijini calea Europei spre redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională a Femeii 2021: Pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitățile între femei și bărbați și a compromis realizări dobândite cu greu în ultimii ani

Published

on

© European Union 2011 - EP

Înaintea Zilei Internaționale a Femeii, Comisia și-a publicat raportul din 2021 privind egalitatea de gen în UE, care arată impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra femeilor. Pandemia a exacerbat inegalitățile existente între femei și bărbați în aproape toate domeniile vieții, atât în Europa, cât și în afara acesteia; ca urmare, au fost compromise realizări cu greu dobândite în ultimii ani.

În același timp, egalitatea de gen nu a ocupat niciodată un loc atât de important pe agenda politică a UE; Comisia a depus eforturi semnificative pentru a pune în aplicare Strategia privind egalitatea de gen, adoptată acum un an.

Pentru a monitoriza și a urmări mai bine progresele înregistrate în fiecare dintre cele 27 de state membre, Comisia lansează astăzi un portal de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen.

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra femeilor

Raportul de astăzi evidențiază modul în care pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi o provocare majoră pentru egalitatea de gen.

  • În statele membre s-a înregistrat o creștere a violenței domestice: de exemplu, numărul de rapoarte privind violența domestică în Franța a crescut cu 32 % în prima săptămână a măsurilor de izolare, iar în Lituania cu 20 % în primele trei săptămâni. În Irlanda, numărul ordinelor de protecție ca urmare a violenței domestice a crescut de cinci ori, iar autoritățile spaniole au raportat o creștere cu 18 % a apelurilor pe această temă în primele două săptămâni de izolare.
  • Femeile s-au aflat în prima linie în combaterea pandemiei: 76 % din personalul din domeniul sănătății și al asistenței sociale și 86 % din personalul de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății sunt femei. Din cauza pandemiei, femeile din aceste sectoare au asistat la o creștere fără precedent a volumului de muncă, a riscurilor pentru sănătate și a dificultății de a asigura un echilibru între viața profesională și cea privată.
  • Femeile de pe piața muncii au fost grav afectate de pandemie: femeile sunt suprareprezentate în sectoarele cele mai afectate de criză (comerțul cu amănuntul, ospitalitatea, îngrijirea și activitățile casnice prestate la domiciliul clienților) deoarece aceste activități nu pot fi desfășurate la distanță. De asemenea, femeile au întâmpinat mai multe dificultăți în a se reintegra pe piața forței de muncă în timpul redresării parțiale din vara anului 2020; ratele de ocupare a forței de muncă au crescut cu 1,4 % pentru bărbați, însă numai cu 0,8 % pentru femei între al doilea și al treilea trimestru ale anului 2020.
  • Măsurile de izolare au un impact semnificativ asupra îngrijirii neremunerate și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată: femeile au petrecut, în medie, 62 de ore pe săptămână îngrijind copiii (față de 36 ore pentru bărbați) și 23 de ore pe săptămână efectuând activități casnice (15 ore pentru bărbați).
  • O absență flagrantă a femeilor în organismele decizionale legate de COVID-19: un studiu din 2020 a constatat că numărul bărbaților din organismele create pentru a răspunde pandemiei este cu mult mai mare decât numărul femeilor. Din cele 115 grupuri operative naționale dedicate COVID-19 din 87 de țări, inclusiv din 17 state membre ale UE, 85,2 % au fost alcătuite în principal din bărbați, 11,4 % au cuprins în principal femei și doar 3,5 % au avut paritate de gen. La nivel politic, doar 30 % dintre miniștrii sănătății din UE sunt femei. Grupul operativ al Comisiei pentru criza provocată de pandemia de COVID-19 este condus de președinta von der Leyen și include alți cinci comisari, dintre care trei sunt femei.

În pofida provocărilor generate de pandemia de COVID-19, Comisia a depus eforturi semnificative pentru a avansa cu punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea de gen pe parcursul anului trecut. Pentru a urmări în mod mai eficace progresele înregistrate în întreaga UE, Comisia a lansat astăzi portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen. Portalul este un proiect comun elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE); grație acestuia, performanțele individuale ale statelor membre ale UE vor putea fi monitorizate și comparate între cele 27 de state membre.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL3 mins ago

Ambasadorul Ion Jinga a participat la reuniunea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU pe tema participării femeilor la procesele de pace desfăşurate sub egida ONU

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO15 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA17 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA18 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending