Ilie Bolojan a fost ales sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PNL, președinte al Partidului Național Liberal, arătând că este gata să facă tot ceea ce ține de el pentru ca numele formațiunii să fie similar cu cel al modernizării României.

El a mulțumit delegaților PNL pentru încrederea acordată și a transmis un mesaj ferm de angajament față de România și electoratul liberal.

„Vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, cât și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului”, a spus Bolojan, la finalul Congresului.

Liderul liberal a subliniat că noua conducere va acționa nu doar în interesul partidului, ci în interesul național. „Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a subliniat el.

Conform statutului partidului, noul președinte are prerogativa de a propune secretarul general. În acest sens, Ilie Bolojan a anunțat că îl va nominaliza pe europarlamentarul Dan Motreanu pentru această funcție-cheie în echipa de conducere a PNL. Propunerea urmează să fie validată în prima ședință a Biroului Politic Național.

În discursul din cadrul lucrărilor Congresului, Ilie Bolojan și-a asumat mai multe angajamente.

 “Ținând seama de istoria partidului nostru și de ce a făcut el pentru construcția României moderne este o poziție foarte onorantă, dar în același timp de mare responsabilitate. Dacă îmi veți acorda susținerea sunt gata să fac tot ceea ce ține de mine pentru ca PNL să fie din nou cu numele lui similar cu modernizarea României”, a spus Bolojan, la Congresul extraordinar al PNL, citat de Agerpres.

El a adăugat că PNL se află “la sfârșitul unui ciclu istoric”, iar acest ciclu s-a încheiat odată cu alegerile parlamentare de anul trecut și cu cele prezidențiale de anul acesta.

“Știți cum am terminat alegerile. Nu am obținut rezultatele pe care ni le-am dorit, ca urmare a erodării de la guvernare și a greșelilor făcute în timp. Acesta este adevărul. Suntem astăzi într-unul din momentele importante ale PNL în existența sa de după 1989 și avem varianta să ne mulțumim cu supraviețuirea politică, pe care eu nu o susțin, sau ne vom reinventa pentru a răspunde așteptărilor românilor, în așa fel încât să fim un factor de modernizare pentru țara noastră. (…) Cu bune și cu mai puțin bune, PNL a demonstrat de-a lungul timpului că nu fuge de responsabilitate, că are aleși locali care performează, dar la centru mai e mult de îmbunătățit, în așa fel încât să ajungem la nivelul aleșilor noștri”, a afirmat Bolojan.

El a spus că liberalii au acumulat și “multe erori” și nu trebuie să se ferească să vorbească despre ele.

“Am uitat de valorile și principiile noastre, de identitatea noastră. Am neglijat electoratul tânăr și dinamic, marile orașe, alegătorii cu profesii liberale. PNL a pierdut legăturile organice pe care le avea cu societatea civilă, cu zonele de expertiză profesională, dar și cu românii din străinătate. Aduceți-vă aminte cum votau în urmă cu câțiva ani de zile. Am renunțat să mai fim un partid de viziune și ne-am mulțumit să fim un partid de structuri. Sigur, întotdeauna ai nevoie de structuri puternice, dar ele dau rezultate atunci când operează în numele unor valori și au o direcție care să motiveze. Știți cum ne-am bazat pe primarii noștri, că vor face și vor drege, dar trebuie să aibă combustibil pentru a putea convinge electorii noștri. Pe acest fond nu am mai fost atractivi ca în trecut și ne-am pierdut atractivitatea în rândul oamenilor cu expertiză, în rândul noilor generații de lideri”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a susținut că liberalii trebuie să își asume aceste neajunsuri și “să dea răspunsuri la aceste neajunsuri”.

“Suntem la început de drum și din punctul meu de vedere avem două obiective politice majore. O bună guvernare, pentru că asta este prima noastră responsabilitate astăzi, destinul țării noastre, cu respect pentru cetățeni, care să urmărească două lucruri – pe termen scurt să reechilibreze țara din punct de vedere bugetar-economic, iar pe termen mediu să creeze condiții pentru dezvoltare și pentru prosperitate. În plan intern și politic, obiectivul principal este reconstruirea dreptei democratice românești în jurul PNL”, a conchis acesta. 

Ilie Bolojan este membru al Partidului Național Liberal (PNL). Între 2005 și 2007 a fost prefect al județului Bihor, iar în perioada 2007-2008 a fost secretar general al Guvernului.

A fost primar al municipiului Oradea (2008-2020) și președinte al Consiliului Județean Bihor (19 oct. 2020 – 1 ian. 2025). Din 25 noiembrie 2024, este președinte interimar al PNL.

În urma alegerilor parlamentare din 2024, a obținut un mandat de senator, iar la 23 decembrie 2024, a fost ales în funcția de președinte al Senatului.

Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar la 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. Și-a reluat mandatul de președinte al Senatului la 26 mai 2025, după ce a predat mandatul de șef al statului lui Nicușor Dan, iar ulterior a vacantat funcția după ce a fost desemnat și ales prim-ministru, la 23 iunie 2025.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, și Înaltul Reprezentant al României pentru reconstrucția Ucrainei, Mihai Jurca, au avut joi, 10 iulie 2025, o întrevedere cu comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, în marja Conferinței privind Reconstrucția Ucrainei, care are loc la Roma, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile s-au axat pe rolul strategic al României în regiune și pe contribuția pe care industria românească de apărare o poate avea la consolidarea securității europene, inclusiv prin dezvoltarea de capacități de producție și livrare pentru achizițiile comune de înzestrare ale statelor UE.

Ministrul Oana Țoiu a prezentat nevoile și prioritățile României în contextul viitoarei legislații Omnibus, subliniind angajamentul comun pentru continuarea dialogului tehnic, simplificarea procedurilor comune de achiziții și facilitarea accesului la fondurile europene dedicate dezvoltării industriei de apărare.

În cadrul întrevederii a fost menționat de Înalt Reprezentantul Mihai Jurca și rolul esențial al instrumentului european SAFE, în valoare de 150 de miliarde EUR, pentru consolidarea cooperării industriale europene în domeniul apărării.

Oficialii români au reiterat sprijinul pentru inițiative de producție comună, achiziții integrate și dezvoltarea unei capacități sustenabile de răspuns la nivel european, în strânsă colaborare cu partenerii.

Ministrul afacerilor externe a reafirmat angajamentul României de a contribui activ la întărirea securității europene, precum și la dezvoltarea unei industrii de apărare inovatoare, interconectate și reziliente, capabilă să sprijine apărarea națională și a aliaților. Totodată, a subliniat interesul României pentru aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării, precum și cu alți parteneri like-minded, și a salutat cele mai recente Parteneriate de Securitate și Apărare semnate cu parteneri valoroși ai UE – cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, convenit la 19 mai 2025, și cu Canada, convenit la 23 iunie 2025.

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale a României (CCR), joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, relatează Agerpres.

Șeful statului arată că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 21 iunie.

Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv art. 1 alin. (3) și (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituție.

Nicușor Dan subliniază că “orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

“Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, spune el.

Șeful statului invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii.

El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.

“Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă șeful statului.

Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.