Premierul Nicolae Ciucă salută “călduros” anunţul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea țării sale de a contribui cu prezență militară pe teritoriul României pentru a întări flancul estic al NATO şi apreciază că acest lucru reprezintă o dovadă de fraternitate în contextul parteneriatului strategic dintre cele două state.
“Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ne anunţă deschiderea ţării sale pentru consolidarea flancului estic al NATO în România. Salut călduros această dovadă de fraternitate în contextul parteneriatului nostru strategic“, a scris Ciucă, joi, pe pagina de Twitter a Guvernului, într-un mesaj publicat în limba franceză.
Actualmente, prezența NATO pe flancul estic cuprinde o prezență înaintată avansată pe dimensiunea sa de nord, cu patru batalioane aliate instalate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania conduse de SUA, Marea Britanie, Canada și Germania, și o prezență înaintată adaptată pe dimensiunea sa de sud, cu brigada multinațională de la Craiova, unitățile NATO de integrare a forțelor din România și Bulgaria sau prin Comandamentul Multinațional de Sud-Est de la București și Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu. Pe de altă parte, prezența solidă aliată în România este reprezentată de prezența militară americană la bazele Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și cea a misiunilor de poliție aeriană de la Marea Neagră.
Le Premier ministre @NicolaeCiuca: Le Président de France @EmmanuelMacron nous annonce l’ouverture de son pays pour renforcer le flanc oriental de l’OTAN en Roumanie. Je salue chaleureusement cette preuve de fraternité dans le contexte de notre Partenariat stratégique.🇷🇴🇫🇷
— GuvernulRomâniei (@GuvernulRo) January 20, 2022
Anunțul din partea Franței a fost salutat și de președintele Klaus Iohannis, precum și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.
“Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România”, a scris șeful statului, în franceză, pe Twitter.
El a subliniat că “Parteneriatul strategic România – Franța va fi astfel consolidat pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”.
Je salue chaleureusement l’annonce du Président @EmmanuelMacron sur la disponibilité de la France de participer à la présence militaire avancée de l’OTAN en Roumanie. Le partenariat stratégique ROU🇷🇴– FR🇨🇵 sera ainsi renforcé sur le flanc oriental, dans la région de la Mer Noire.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) January 20, 2022
Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, “anunțul important al președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară NATO în România pe flancul estic este rezultatul notabil al eforturilor constante ale președintelui Klaus Iohannis”.
Anunțul important al Președintelui @EmmanuelMacron privind disponibilitatea🇫🇷 de a participa la prezența militară NATO în🇷🇴 pe Fl. Estic e rezultatul notabil al eforturilor constante ale Președintelui @KlausIohannis.Mulțumesc,@JY_LeDrian,pt dialogul nostru fructuos pe ac.subiect! https://t.co/wNsYqsjEmZ
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 20, 2022
Președintele francez Emanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, informația fiind făcută publică de eurodeputatul francez Nathalie Loiseau, șefa Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, și confirmată ulterior de ministrul francez al apărării Florence Parly.
“Emmanuel Macron anunță disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este în solidaritate cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris ea, pe Twitter.
Macron a făcut aceste afirmații în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin, conform agendei publicate de Palatul Elysee. Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
“Forțele armate franceze contribuie la securitatea aliaților noștri europeni, în special prin intermediul sistemului prezenței înaintate avansate al NATO. Așa cum a indicat Emmanuel Macron, suntem pregătiți să mergem mai departe cu noi misiuni în România, în funcție de deciziile luate în mod colectiv“, a scris și Florence Parly.
Les Armées françaises contribuent à la sécurité de nos alliés européens, notamment au titre du dispositif eFP de l’OTAN. Comme indiqué par @EmmanuelMacron, nous sommes prêts à aller plus loin avec de nouvelles missions en Roumanie en fonction des décisions prises collectivement.
— Florence Parly (@florence_parly) January 19, 2022
Ce soir @EmmanuelMacron annonce la disponibilité de la 🇫🇷 à participer à une présence militaire avancée de l’OTAN en Roumanie. La France, solidaire des États européens inquiets pour leur sécurité. pic.twitter.com/3C2VDXlTim
— Nathalie Loiseau (@NathalieLoiseau) January 19, 2022
Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.
“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a precizat acesta.
În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.
O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.
Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut săptămâna trecută, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral. De altfel, sub aspect militar și de înzestrare, România și Franța mai au un dosar de soluționat, cel al contractului pentru corvetele multirol pe care Naval Group, al cărei acționar majoritar este statul francez, ar trebui să le construiască pentru Forțele Navale Române.
Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.
Situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene – și anume acumulările de forțe rusești la granița cu Ucraina – relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.
După discuțiile de săptămâna trecută dintre diplomații Statelor Unite și Rusiei, la Geneva, în cadrul Consiliului NATO-Rusia și la nivelul OSCE, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.
Discuțiile diplomatice au loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
