Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților: Conferința privind viitorul Europei ar trebui lansată cât mai repede, în contextul în care criza COVID-19 a evidențiat nevoia imperativă a unei acțiuni mai ferme a UE

Published

on

Conferința privind viitorul Europei ar trebui să fie lansată cât mai repede, în contextul în care actuala criză COVID-19 a scos în evidență nevoia imperativă a unei acțiuni mai ferme a UE, a transmis Angel Tâlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților în cadrul reuniunii extraordinare a președinților Conferițnei Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC), organizate în regim de videoconferință în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției croate a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile s-au centrat pe răspunsul european comun la focarul COVID-19, pe impactul acestuia asupra Cadrului financiar multianual 2021-2027 și al Conferinței privind viitorul Europei.

”O Europă mai puternică este o Europă în care parlamentele naționale să fie direct și activ implicate, în spiritul solidarității europene. În acest sens, consider că instituțiile UE ar putea interacționa mai activ cu parlamentele naționale, sistematic și direct conectate cu nevoile cetățenilor săi, la nivel local și regional”, a precizat Angel Tîlvăr.

”Trebuie luate în considerare diferențele dintre statele membre din punct de vedere social și administrativ, și, prin urmare, ar trebui făcută cât mai curând o analiză a gradului lor de pregătire. De asemenea, dacă vorbim despre primele rezultate ale conferinței, anul 2022 este un termen prea îndepărtat; cetățenii trebuie să rămână concentrați pe acest lung proces, motiv pentru care trebuie să fie prezentate rezultate concrete, cât mai des posibil, precum și impactul conferinței asupra legislației și politicilor actuale ale UE”, a mai spus președintele Comisiei pentru afaceri europene.

În ceea ce privește problemele posibile de dezbătut, acesta a subliniat că „un sector educațional puternic reprezintă o condiție esențială pentru o piață unică stabilă și puternică; prin urmare, transformarea ecologică și digitală ar trebui să sprijine educația în ansamblu, ținând cont de evoluțiile tehnice și științifice”.

În cadrul reuniunii a fost prezentat și cel de-al 33-lea raport semestrial al COSAC, care include contribuții din 36 de parlamente/camere ale statelor membre ale UE și ale Parlamentului European privind cele mai bune practici de cooperare între parlamentele naționale și instituțiile, organele și agențiile UE, precum și mecanismele legale de supraveghere parlamentară.

Conferinţa privind viitorul Europei, organizată de principalele trei instituţii ale UE, urma să fie lansată în mai 2020 şi să se desfăşoare pe parcursul a doi ani, dar procesul a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19.

Potrivit unei rezoluții adoptate de Parlamentul European în luna ianuarie a acestui an, cetățenii ar trebui să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

În rezoluția în cauză, Parlamentul European propunea ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Prin rezoluția adoptată în luna aprilie, Legislativul european sublinia necesitatea convocării, ”cât mai curând posibil”, a Conferinței privind viitorul Europei, pentru a produce ”propuneri clare, inclusiv prin implicarea directă a cetățenilor, pentru a realiza o reformă profundă a Uniunii, astfel încât să devină mai eficientă, solidară, democratică, suverană și rezistentă”.

La finalul lunii trecute, membrii Comisiei pentru afaceri constituţionale a Parlamentului European (AFCO) din cadrul Parlamentului European au punctat că o declaraţie comună a Parlamentului European (PE), a Consiliului şi a Comisiei Europene referitoare la Conferinţa privind viitorul Europei trebuie să fie încheiată până la finalul verii, astfel încât această iniţiativă să fie lansată în septembrie și să atingă viteza de croazieră până la finalul anului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Româncele de peste 50 ani au fost în ultimii doi ani printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar, arată datele publicate pe 25 octombrie de Eurostat. 

În 2019, două treimi (66%) dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din UE au declarat că au beneficiat de o mamografie (examinare a sânilor cu raze X) în ultimii doi ani, potrivit sondajului European Health Interview Survey (EHIS).

La nivel național, Suedia (95%), Finlanda (92%), Danemarca (82%), Portugalia (81%), Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 78%) au înregistrat cea mai mare pondere de femei din această grupă de vârstă care au beneficiat de o mamografie în perioada respectivă.

În schimb, mai puțin de jumătate dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au beneficiat de un astfel de examen în acest interval de timp în România (9%), Bulgaria (36%), Estonia (44%) și Letonia (49%).

Organiațiza Europeană a Cancerului (ECO) a tras un semnal de alarmă într-un raport din luna mai care a arătat că un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate în Europa din cauza pandemiei de COVID-19.

Studiul precizează că aproximativ 100 de milioane de teste de screening pentru cancer nu au fost efectuate în Europa în timpul pandemiei, ceea ce a dus la diagnosticarea în stadii mai avansate și la scăderea supraviețuirii. Testul de screening fiind primul pas și unul dintre cele mai importante instrumente în prevenirea cancerului.

De asemenea, una din două persoane cu simptome potențiale de cancer nu a fost direcționată de urgență pentru diagnosticare, iar 1 din 5 pacienți cu cancer din Europa nu primește încă tratamentul chirurgical sau chimioterapeutic de care are nevoie.

După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul de eliberare la cerere din funcția de consilier prezidențial a domnului Leonard Orban, la data de 1 noiembrie 2021, în vederea pensionării, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru excepționala carieră profesională, pentru contribuţia avută la susținerea proiectului european al României şi pentru implicarea în modernizarea şi eficientizarea Administrației Prezidențiale, președintele României a decis conferirea Ordinului Național „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Leonard Orban.

Leonard Orban (n. 1961) este absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii din Braşov şi al Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. În prezent, este profesor asociat în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti.

Între mai 2001 şi aprilie 2005, Leonard Orban a fost negociator adjunct şi, ulterior, negociator şef cu Uniunea Europeană. Este semnatar al Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană (25 aprilie 2005, Luxemburg). A fost secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene, în perioada decembrie 2004 – decembrie 2006.

În ianuarie 2007, Leonard Orban a devenit primul comisar român. Între ianuarie 2007 şi februarie 2010 a îndeplinit funcţia de membru al Comisiei Europene, responsabil pentru domeniul multilingvismului. În perioada 2010 – septembrie 2011, Leonard Orban a fost consilier prezidenţial pentru Afaceri europene în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Între septembrie 2011 şi decembrie 2012, a fost ministrul Afacerilor europene, responsabil cu domeniul afacerilor europene şi al fondurilor europene. Este autor a numeroase articole şi studii publicate atât în presa românească, cât şi în cea internaţională, privind afacerile europene şi domeniul multilingvismului. În 2002 a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru contribuţia adusă la aderarea României la NATO.

Leonard Orban a fost numit consilier prezidențial pentru afaceri europene al președintelui Klaus Iohannis la data de 14 ianuarie 2015.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GENERAL6 mins ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda16 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL3 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

GENERAL3 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA23 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA24 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending