Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a invitat marți pe șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană la summitul din 18–19 decembrie, de la Bruxelles, unde vor avea loc discuții decisive privind sprijinul european pentru Ucraina și viitorul cadru financiar multianual al UE (MFF) pentru 2028–2034.

Reuniunea va fi precedată, pe 17 decembrie, de Summitul UE – Balcanii de Vest.

Potrivit scrisorii adresate liderilor europeni, întâlnirea Consiliului European va debuta cu o analiză a situației din Ucraina. Antonio Costa subliniază că evoluțiile recente „evidențiază necesitatea unei acțiuni urgente din partea UE”, reamintind angajamentul luat în octombrie de a acoperi nevoile financiare ale Kievului pentru perioada 2026–2027, inclusiv cele legate de apărare. La summit, statele membre trebuie să decidă modul concret în care acest angajament va fi pus în aplicare.

Șeful Consiliului European evidențiază că negocierile diplomatice pentru o pace „justă și durabilă” sunt în desfășurare și că discutarea sprijinului european trebuie să aibă în vedere „apărarea intereselor Europei” și consolidarea poziției de negociere a Ucrainei. Costa atrage atenția și asupra necesității de a intensifica presiunea asupra Rusiei.

Un alt punct major pe agendă îl reprezintă negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual. Costa amintește că președinția daneză a Consiliului UE a avansat substanțial lucrările tehnice, iar summitul va permite „evaluarea progreselor și stabilirea direcțiilor” pentru etapa următoare. Obiectivul este atingerea unui acord până la finalul lui 2026, pentru ca noile programe bugetare să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028. Costa mai subliniază că respectarea calendarului va demonstra capacitatea Uniunii de a lua decizii „în mod prudent și într-un timp util” într-un context global marcat de instabilitate.

Scrisoarea abordează și procesul de extindere, prezentat ca „cea mai importantă investiție geostrategică a UE în pace, securitate, stabilitate și prosperitate”. Costa afirmă că unele state candidate „ar putea îndeplini condițiile necesare aderării într-un viitor nu foarte îndepărtat”, iar summitul din decembrie va constitui „ocazia potrivită” pentru o discuție strategică asupra pașilor următori.

Liderii europeni vor analiza și situația geoeconomică globală și implicațiile acesteia pentru competitivitatea UE, într-un context definit de rivalități economice în creștere și de fragilizarea regulilor multilaterale. Șeful Consiliului European ridică, în acest caz, o serie de întrebări esențiale: cum poate UE să se protejeze de presiunile externe, cum poate accelera diversificarea comercială și cum poate dobândi gradul necesar de autonomie strategică pentru a rămâne competitivă.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Costa subliniază că rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU oferă „o oportunitate de avansare spre pace” și evidențiază rolul UE în sprijinirea implementării armistițiului din Gaza și a relansării unui proces politic bazat pe soluția celor două state.

De asemenea, șefii de stat și de guvern vor evalua stadiul implementării deciziilor anterioare privind apărarea și securitatea europeană, inclusiv obiectivul de a crește capacitatea de reacție militară a UE până în 2030. Costa avertizează că Rusia și Belarus „au intensificat campania hibridă în Europa”, ceea ce impune accelerarea tuturor liniilor de acțiune.

La fel ca la reuniunile precedente, liderii UE vor analiza și progresul înregistrat în domeniul migrației, în baza scrisorii președintei Comisiei Europene.

Costa precizează că va încerca să limiteze durata reuniunii la o singură zi, dar prioritatea rămâne luarea deciziilor necesare privind finanțarea Ucrainei. Summitul se deschide joi, 18 decembrie, la ora 10:00, cu schimbul de opinii cu președinta Parlamentului European, urmat de intervenția președintelui Volodimir Zelenski.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a respins luni orice încercare a Statelor Unite de a se amesteca în politica europeană, după ce Washingtonul a publicat o nouă strategie de securitate în care critica dur politicile continentului, informează AFP, citat de The Guardian.

„Ceea ce nu putem accepta este amenințarea de interferență în viața politică a Europei”, a declarat Costa într-o conferință la Bruxelles.

„Statele Unite nu pot substitui cetățenii europeni în alegerea partidelor bune și a celor rele”, a afirmat Costa.

„Statele Unite nu pot substitui Europa în ceea ce privește viziunea sa asupra libertății de exprimare”, a adăugat el.

Costa a afirmat că faptul că Rusia a salutat noua perspectivă a Washingtonului ca fiind „în mare măsură în concordanță” cu propria sa viziune este un semn îngrijorător.

„Această strategie continuă să vorbească despre Europa ca despre un aliat”, a remarcat în continuare președintele Consiliului European, subliniind: „Dar dacă suntem aliați, trebuie să acționăm ca aliați. Să ne respectăm suveranitatea unul altuia”, informează AFP, citat de Agerpres. 

Statele Unite au prezentat joi spre vineri noua strategie de securitate națională, document care reliefează unul dintre cele mai bruște viraje ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

Citiți și: Strategia de securitate națională a SUA: Europa – actor “strategic vital” sub riscul “dispariției civilizaționale”, stabilitate strategică cu Rusia și prevenirea unei “NATO într-o perpetuă expansiune”

Europa a reacționat pe mai multe voci.

„Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră”, i-a transmis premierul polonez Donald Tusk Washingtonului.

La rândul său, Germania a respins ferm „sfaturile externe” din strategia de securitate a SUA, în vreme ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a evidențiat că SUA rămân „cel mai mare aliat” al Europei.

O reacție a venit și din partea Rusiei.

Duminică, secretarul de presă al lui Vladimir Putin a lăudat controversata nouă strategie de securitate națională a președintelui american Donald Trump, afirmând că aceasta este în mare măsură în concordanță cu viziunea Rusiei asupra lumii, informează Politico Europe.

Recunoașterea publică de către Moscova a alinierii dintre foștii inamici din Războiul Rece subliniază cât de mult s-a îmbunătățit relația dintre cei doi de când Trump a revenit la putere la începutul acestui an.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că liderii europeni participanți la o reuniune informală în Angola, în marja summitului Uniunea Europeană – Uniunea Africană, au avut o discuție „serioasă” despre negocierile de pace privind Ucraina, convenind că cele 28 de puncte propuse de SUA și Rusia „au nevoie de revizuiri”, întrucât unele dintre propuneri sunt „inacceptabile”.

Vorbind din Luanda, capitala Angoilei, Tusk a spus că este deosebit de important ca niciun acord să nu slăbească securitatea Poloniei și a Europei în ansamblu.

El a adăugat că reglementarea păcii nu trebuie „să favorizeze agresorul” și a precizat că liderii sunt înclinați să avanseze în privința deciziei legate de activele rusești înghețate.

„Nu se poate ca Europa să ajungă să plătească pentru acțiunile Rusiei”, a spus el, conform The Guardian.

Tusk a recunoscut că unele țări rămân neconvinse, dar a considerat că liderii sunt „mult, mult mai aproape” de un acord privind utilizarea acestor active înghețate pentru a „ajuta Ucraina acum și în perioada reconstrucției”.

El a mai spus că UE a fost fermă în poziția că nu va fi de acord cu limitarea numărului de soldați din forțele armate ucrainene.

Premierul polonez a subliniat că discuțiile rămân „delicate”, întrucât liderii europeni doresc să mențină sprijinul SUA.

Tusk a accentuat și faptul că sancțiunile impuse Rusiei funcționează și trebuie menținute pentru a forța Rusia să accepte o reglementare a păcii.

„Europa trebuie să fie unită. Vom face tot ce putem pentru ca SUA să fie de aceeași parte. Trebuie să acționăm față de Rusia ca NATO, împreună, și nu ca state individuale”, a adăugat el.

„Orice reglementare a păcii pentru Ucraina trebuie să întărească, nu să slăbească securitatea noastră”, a concluzionat Tusk.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au salutat, după reuniunea specială a șefilor de stat sa de guvern din UE, „noul impuls” în negocierile privind Ucraina, ca urmare a discuțiilor declanșate de planul american și de contra-propunerea europenilor, subliniind însă că rămân probleme de rezolvat.

Duminică, în Elveția, Ucraina și SUA au convenit o versiune revizuită a acordului-cadru propus inițial de Washington, care include acum unele dintre cererile Kievului.

Propunerea americană inițială cerea Ucrainei să cedeze teritorii mai extinse decât cele aflate în prezent sub ocupație rusă, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la aderarea la NATO — cereri formulate de Rusia și respinse constant de Kiev.

Aliații europeni, care nu au fost implicați în elaborarea propunerii inițiale, au transmis o contrapropunere menită să reducă din concesiile teritoriale cerute Ucrainei și să includă garanții de securitate din partea NATO — în special a SUA — în cazul unei noi agresiuni ruse.