Connect with us

U.E.

Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova unde se va întâlni cu premierul Maia Sandu

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, va efectua joi, 5 septembrie, o vizită de lucru în Republica Moldova, anunță Radio Chișinău, potrivit Agerpres.

Acesta are programate întrevederi cu reprezentanții mai multor partide politice. Liderul PPE se va întâlni, de asemenea, și cu premierul Maia Snadu, după care vor susține o conferință de presă.

Joseph Daul va susţine un discurs şi la Universitatea de Stat din Moldova, în care va vorbi despre importanţa implicării tinerilor în reformele pe care Republica Moldova le întreprinde în drumul său spre integrarea europeană. Evenimentul va avea loc cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) şi al Institutului Republican Internaţional (IRI).

Vizita lui Joseph Daul are loc la o săptămână distanță de vizita întreprinsă de consilierul președintelui Statelor Unite pentru securitate națională, John Bolton.

Atunci, oficialul american a reconfirmat determinarea SUA de a continua colaborarea cu țara noastră în domenii, precum reforma justiției, lupta împotriva corupției și a spălării banilor, dialogul bilateral strategic.

„În numele Guvernului SUA, vă asigur că aveţi toată susţinerea noastră pentru a combate corupția, un obiectiv extrem de important pentru potențialii investitori și parteneri de afaceri din Statele Unite ale Americii. Succesul dumneavoastră în acest domeniu va avea implicații serioase pentru Moldova, dar și pentru parteneriatele cu alte țări ale lumii. SUA cred cu tărie în suveranitatea și independența Republicii Moldova și este decizia țării voastre ce viitor va alege, fără a fi influențată din exterior”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al președintelui american Donald Trump.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

U.E.

Autoritățile locale și regionale din Italia, apel la Germania și Olanda pentru a fi mai solidare în lupta cu efectele economice ale crizei de Covid-19

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Autoritățile locale și regionale din Italia au făcut un apel la Germania și Olanda pentru a fi mai solidare cu statele sudice din Uniunea Europeană în lupta cu efectele economice generate de criza de coronavirus, în condițiile în care cele două țări se opun emiterii în comun de obligațiuni, o măsură care ar presupune plata aceleiași dobânzi la împrumuturi, relatează Reuters, preluat de Agerpres

Primarii și oficialii italieni pentru linia sa durabilă asupra măsurilor UE pentru a sprijini țările afectate cu greu de coronacrisis și pentru demonstrarea lipsei de solidaritate față de țările sale membre ale UE.

Un grup de primari italieni, guvernatori regionali și un europarlamentar au cumpărat o pagină în publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung pentru a-și contura poziția și a critica lipsa de sprijin din partea Olandei și a Germaniei, în contextul în care pandemia de Covid-19 a început să afecteze economiile țărilor grav afectate de boală. În scrisoare, aceștia acuză Olanda de lipsa unui comportament etic sau de solidaritate cu restul Europei în eforturile sale față de criză și, totodată, au solicitat Germaniei să facă „pașii potriviți” pentru a sprijini țările din sudul Europei.

Semnatarii scrisorii amintesc Germaniei că statele europene și-au manifestat solidaritatea cu aceasta acceptând să-i reducă datoria după cel de-al Doilea Război Mondial. 

„Dragi prieteni germani, memoria ajută la luarea deciziilor corecte”, se afirmă în scrisoare, care evocă un acord din 1953 vizând reducerea datoriei Germaniei cu scopul de a o ajuta să-şi refacă economia după război, citează Agerpres. 

Scrisoarea este semnată de primari de stânga şi de dreapta reprezentând oraşe din nordul Italiei cele mai afectate de epidemia de coronavirus, inclusiv Bergamo şi Milano, şi de guvernatorul regiunii Emilia-Romagna.

Olanda și Germania, cărora li s-au alăturat Austria și Finlanda, au acționat împreună pentru a respinge apelurile venite din partea a 9 state din zona euro, între care Italia, Franța și Spania, pentru introducerea de obligațiuni în comun, așa-numitele „coronabonds”, pentru finanţarea redresării economice după epidemia virală care pare să împingă zona euro spre o profundă recesiune.

Cele patru state s-au opus așa-numitelor „coronabons” din cauza reticenţei lor de a împărţi datoria economiilor mai puţin competitive. În schimb, Germania și Olanda au propus utilizarea Mecanismului European de Solidaritate pentru a emite linii de credit care să finanțeze salvgardarea economiilor europene cele mai afectate de criza de coronavirus. 

Chiar și așa, unul dintre semnatarii scrisorii apărută în publicația germană, europarlamentarul Carlo Calenda, a încercat să asigure statele europene reticente că „obligaţiunile emise pentru a combate coronavirusul nu vor şterge sau mutualiza datoriile anterioare”. 

În ciuda unei videoconferințe care a durat aproximativ șase ore joia trecută, pe 26 martie, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de „obligaţiuni corona”, măsuri care rămân pe masa discuţiilor, urmând să fie reluate la nivelul Eurogrupului, căruia i s-a cerut să prezinte propuneri pentru gestionarea consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus. 

 

 

Continue Reading

U.E.

Premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis face apel la miniștri și parlamentari să-și doneze jumătate din salariu pentru combaterea pandemiei, urmând exemplul președintelui țării: Suntem cu toţii egali în faţa ameninţării sanitare

Published

on

©Kyriakos Mitsotakis/ Twitter

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la membrii guvernului său și la parlamentarii majorității să-și doneze jumătate din salariu pentru a combate pandemia de coronavirus, urmând astfel exemplul noului președinte al țării, Katerina Sakellaropoulou, care a promis că va face acest lucru, anunță AFP, citat de Agerpres.

Katerina Sakellaropoulou, care a devenit la 13 martie prima femeie președinte din istoria Greciei, a decis să doneze jumătate din salariul său pentru următoarele două luni ”din cauza circumstanţelor financiare dificile în care se află ţara” în contextul pandemiei de coronavirus, se arată într-un comunicat transmis luni.

”Suntem cu toţii egali în faţa ameninţării sanitare. Însă pentru a o combate, fiecare trebuie să participe, după forţele proprii”, a declarat tot luni Kyriakos Mitsotakis.

Acesta a făcut apel ”la lumea politică din țară să se poziționeze în prim-planul solidarității”, solicitându-le membrilor guvernului său și majorității parlamentare de dreapta, asigurată de Noua Democrație, să doneze jumătate din salariul lor în următoarele două luni pentru fondul special destinat combaterii pandemiei.

Premierul s-a declarat ”convins că şi celelalte partide” din eşichierul politic vor urma exemplul, Syriza, partidul fostului prim-ministru Alexis Tsipras, precizând, de altfel, că această contribuție ar trebui să fie ”obligatorie, nu opțională”.

Pandemia de coronavirus a provocat în Grecia până în prezent 43 de decese și 1.212 îmbolnăviri, la o populație de 11 milioane de locuitori.

La nivel global, SARS-CoV-2 a provocat până acum aproape 40.000 de decese, în vreme ce aproape 800.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending