Parlamentul Coreei de Sud a votat sâmbătă pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială, relatează CNN.

Decizia marchează o premieră politică tensionată, fiind pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu când un lider sud-coreean este supus procedurii de destituire.

Suspendarea lui Yoon, adoptată cu 204 voturi pentru și 85 împotrivă, a fost primită cu entuziasm de protestatarii adunați în fața parlamentului din Seul. Până la o decizie finală a Curții Constituționale, care poate dura până la șase luni, premierul Han Duck-soo va prelua atribuțiile prezidențiale.

Tentativa de impunere a legii marțiale a declanșat criza

Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia într-un discurs de joi, acuzând opoziția de activități „anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.

Totuși, opoziția și o parte din propriii aliați ai lui Yoon l-au acuzat de abuz de putere. Înainte de votul de sâmbătă, liderul partidului său a cerut public demiterea președintelui, afirmând că aceasta este „singura cale de a apăra democrația”.

Investigații multiple și incertitudine politică

Yoon Suk Yeol se confruntă acum cu o serie de investigații, inclusiv acuzații de trădare și abuz de putere. Poliția a percheziționat biroul prezidențial, iar fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, a fost reținut pentru presupusul său rol în decretarea legii marțiale.

Coreea de Sud, una dintre cele mai importante economii din Asia și un partener strategic al SUA și al UE, intră într-o perioadă de incertitudine politică, comparabilă cu criza din 2016-2017, când președinta Park Geun-hye a fost destituită pentru corupție.

Curtea Constituțională urmează să decidă dacă Yoon va fi definitiv demis, iar între timp, țara rămâne marcată de tensiuni politice și sociale.

Între timp, UE a transmis că a luat act de decizia Parlamentului de la Seul și a subliniat importanța unei „soluționări rapide și ordonate a actualei crize politice, în conformitate cu Constituția coreeană”. De asemenea, a reiterat faptul că „Republica Coreea este un partener strategic important pentru UE”.

Miniștrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene urmează să decidă luni aplicarea unor noi sancțiuni împotriva agenților de informații ruși, acuzați de organizarea unor atacuri hibride în Europa. Decizia vine pe fondul acuzațiilor UE și NATO privind sabotajul, dezinformarea și alte acte ostile orchestrate de Moscova pentru a destabiliza Occidentul și a descuraja sprijinul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, transmite AFP, preluat de Agerpres. 

Diplomați europeni au confirmat existența unei liste care include 16 persoane și trei entități din Rusia. Noile sancțiuni presupun înghețarea activelor acestora în UE și interzicerea accesului pe teritoriul Uniunii Europene. Moscova este acuzată, printre altele, de atacuri cibernetice și operațiuni de dezinformare în timpul alegerilor din statele membre UE.

Într-un caz recent menționat de AFP, România a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, invocând fraude și manipulări atribuite Rusiei.

Miniștrii europeni vor adopta, de asemenea, cel de-al 15-lea set de sancțiuni legat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest pachet, convenit deja de ambasadorii statelor membre, include sancționarea a aproape 30 de entități, peste 50 de persoane și 45 de nave petroliere.

Printre măsurile luate se numără interzicerea transportului de țiței și produse petroliere rusești de către nave din țări terțe care sprijină războiul Rusiei, precum și blocarea utilizării serviciilor oferite de companiile europene.

De-a lungul timpului, Rusia a utilizat nave non-occidentale sau neasigurate de companii europene pentru a ocoli plafonul de preț impus de Occident asupra petrolului exportat. În iunie, Uniunea Europeană a sancționat deja 25 de nave implicate în transportul de țiței rusesc.

Noua serie de sancțiuni subliniază angajamentul Uniunii Europene de a combate tacticile Rusiei și de a menține presiunea economică și diplomatică asupra regimului de la Moscova.

François Bayrou, politician centrist, fost ministru al justiției și lider al Mișcării Democrate (MoDem), a devenit noul premier al Franței după demisia lui Michel Barnier, care a pierdut un vot de neîncredere istoric în parlament. Bayrou a fost primit de președintele Emmanuel Macron la Palatul Elysee vineri dimineața, moment care a marcat preluarea oficială a mandatului său, relatează BBC și Politico.

„Țara noastră are nevoie de majorități stabile și de un guvern capabil să acționeze”, a subliniat președintele Emmanuel Macron, în sprijinul numirii lui François Bayrou.

Cine este François Bayrou?
Bayrou, în vârstă de 73 de ani, este o figură cunoscută pe scena politică franceză. De-a lungul carierei sale, a candidat de trei ori pentru funcția de președinte al Franței (2002, 2007 și 2012) și a fost ministru al justiției în primul guvern condus de Emmanuel Macron. Cu toate acestea, a fost forțat să demisioneze în urma unor acuzații de fraudă, de care a fost, însă, achitat la începutul acestui an.

Fondator al Mișcării Democrate (MoDem) în 2007, Bayrou este cunoscut ca un aliat apropiat al lui Macron, deși cei doi fac parte din formațiuni politice diferite. Noul premier va trebui să gestioneze o situație politică extrem de complexă, într-un parlament divizat între partidele de stânga, dreapta și centru, multe dintre ele fiind critice la adresa președintelui Macron.

Contextul schimbării de guvern
Criza guvernamentală a izbucnit săptămâna trecută, când fostul premier Michel Barnier a pierdut un vot de neîncredere — primul de acest fel în Franța din 1962. Barnier, care a ocupat funcția timp de doar 90 de zile, devine astfel premierul cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a Cincea Republici Franceze.

Decizia sa de a folosi o procedură specială pentru a forța adoptarea bugetului de securitate socială în Adunarea Națională, fără un vot final, a provocat o criză politică majoră. Mișcarea nu a fost susținută de partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), iar guvernul nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru a supraviețui votului de neîncredere.

Provocările lui Bayrou
Misiunea lui François Bayrou se anunță dificilă, având în vedere contextul politic complicat. Va trebui să medieze între partidele de stânga, dreapta și centru, care au puține puncte de consens, dar și să asigure sprijin pentru bugetul public al Franței, într-un moment în care finanțele statului sunt sub presiune.

Numirea lui Bayrou vine după ce Michel Barnier, desemnat de Macron în urma unor alegeri neprevăzute, nu a reușit să unească parlamentul în jurul său. Bayrou se va confrunta cu aceeași provocare — dar, având în vedere istoria recentă, puțini analiști se așteaptă la o guvernare de lungă durată.

Următoarele săptămâni vor arăta dacă noul premier va reuși să depășească provocările politice care au dus la căderea lui Michel Barnier sau dacă Franța va fi nevoită să se pregătească pentru noi schimbări de guvern.