Connect with us

NEWS

Președintele Rusiei Vladimir Putin și omologul american Donald Trump s-ar putea întâlni, în mai puțin de o lună, la Paris

Published

on

Președintele rus, Vladimir Putin și omologul său american, Donald Trump, s-ar putea întâlni pe 11 noiembrie, la Paris, capitala Franței.

Sursă foto: Donald Trump/Instagram

Întâlnirea dintre cei doi șefi de stat ar putea avea loc dacă aceștia vor participa la evenimentul de comemorare a sfârșitului Primului Război Mondial, a anunțat ministerul de Externe al Federației Ruse, citat de RIA Novosti, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

Rusia este deschisă la dialog și ar fi pregătită să ia în considerare date și locații pentru o posibilă întrevedere între cei doi lideri dacă și Washingtonul este deschis acestei propuneri, a anunțat diplomația de la Moscova.

De altfel, agenția RIA Novosti, citată de Reuters, a anunțat că secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrushev, plănuiește să se întâlnească cu consilierul președintelui Trump pentru probleme de securitate națională, John Bolton. Acesta din urmă va călători la Moscova în perioada 22-23 octombrie.

Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut în luna iulie o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, găzduită de Helsinki, loc cu încărcătură istorică, având în vedere că la data de 1 august 1975 în capitala Finlandei a fost semant Actul Final, o încercare de a îmbunătăți relațiile dintre statele europene care făceau carte din blocul comunist și Occident.

Citiți și:

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Reacția Rusiei, după ce Trump a dat vina pentru relațiile proaste cu Rusia pe „stupiditatea” SUA din ultimii ani: Suntem de acord

Donald Trump, înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin: Relaţiile noastre cu Rusia, mai proaste ca niciodată din cauza anilor de stupiditate din partea SUA 

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

A doua întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin se amână pentru anul 2019

Summitul bilateral americano-rus, negociat încă de anul trecut, s-a desfășurat la doar câteva zile distanță după ce John Bolton, consilierul pentru securitate națională al liderului SUA, a fost primit la Moscova de Donald Trump.

Donald Trump și Vladimir Putin au mai avut scurte discuții bilaterale în contextul participării lor la summitul G20 de la Hamburg, din iulie 2017, și la summitul Asia-Pacific din Vietnam.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Vladimir Putin le transmite americanilor că este pregătit pentru o nouă criză precum cea a rachetelor din Cuba: Calculele ”nu ar fi în favoarea lor. Asta e sigur”

Published

on

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că țara sa este pregătită din punct de vedere militar pentru o nouă criză de tipul celei a rachetelor din Cuba, dacă Statele Unite sunt atât de nesocotite încât să o dorească. El afirmă că Moscova are un avantaj în privința unei prime lovituri nucleare, anunță Reuters, care citează declarații făcute miercuri seara presei ruse, informează Agerpres.

Vladimir Putin a afirmat că rachetele hipersonice de care dispune țara sa pot fi instalate pe nave și submarine trimise în apropierea apelor teritoriale ale SUA.

”Putem să le plasăm, dată fiind viteza şi raza lor de acţiune, în ape neutre. Mai mult, ele nu sunt staţionare, se deplasează, iar ei vor fi nevoiţi să le găsească”, a spus preşedintele, conform transcrierii de la Kremlin. ”Calculaţi. Mach 9 şi peste 1000 de kilometri”” a menţionat el viteza şi raza de acţiune a rachetelor.

Putin a susţinut că nu doreşte o cursă a înarmărilor împotriva SUA, dar nu va avea de ales dacă americanii instalează noi rachete în Europa; unele dintre acestea ar putea lovi Moscova în 10-12 minute. Contramăsurile navale ruse ar permite lovirea Statelor Unite înainte ca rachetele americane să lovească Moscova. Calculele ”nu ar fi în favoarea lor, cel puţin aşa stau lucrurile acum. Asta e sigur”, a insistat preşedintele rus.

Totuşi, a adăugat el, tensiunile între Moscova şi Washington nu sunt comparabile cu cele din timpul crizei rachetelor din Cuba. ”Oricum, nu asta dorim. (…) Dacă cineva vrea asta, atunci e binevenit. Am explicat azi ce ar însemna asta. Să socotească ei”, a spus Vladimir Putin, referindu-se la durata zborului rachetelor.

Criza rachetelor din Cuba din 1962, la care s-a referit liderul de la Kremlin, a izbucnit când Moscova a reacţionat la desfăşurarea unor rachete americane în Turcia, trimiţând rachete balistice în Cuba, ceea ce a dus la o confruntare care ar fi putut declanşa un război nuclear.

După mai mult de o jumătate de secol, tensiunile sunt din nou în creştere între Rusia şi SUA. Ruşii se tem că americanii ar putea instala în Europa rachete nucleare cu rază medie de acţiune, odată ce tratatul INF (privind forţele nucleare intermediare) îşi încetează valabilitatea.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri în cadrul unui discurs susținut în fața camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei, că Rusia ia în calcul desfășurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în eventualitatea în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa

Continue Reading

NEWS

Vladimir Putin trimite avertismente Statelor Unite și aliaților: Rusia va desfăşura rachete capabile să lovească nu doar Statele Unite, ci și țările unde se află centrele de decizie

Published

on

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfășurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în eventualitatea în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa, informează AFP, citat de Agerpres.

”Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Avertismentul liderului de la Kremlin vine în contextul în care Statele Unite au anunțat la finalul lunii ianuarie că își suspendă participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care interzice rachetele sol-sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987. Moscova a răspuns într-un mod similar şi, dacă între timp părţile nu se vor răzgândi, tratatul va deveni caduc în luna august.

Pe 13 februarie, ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, cel care în 1987 cosemna, alături de președintele Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, Ronald Reagan, Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), lansa un apel Statelor Unite să reia ”un dialog serios” cu Rusia în problema armelor nucleare și avertiza împotriva ”tendințelor distructive periculoase” din politica mondială.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending