Președintele rus Vladimir Putin cere ca liderii occidentali să promită în scris că vor opri extinderea NATO către est și să ridice o parte dintre sancțiunile impuse Rusiei, ca parte a condițiilor sale pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei surse rusești cu cunoștință directă despre negocieri care au exprimat aceste poziții și nuanțe pentru Reuters, agenție care a dedicat un material pe larg acestui subiect.
Președintele american Donald Trump, care a declarat în repetate rânduri că își dorește să încheie cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, și-a exprimat în ultimele zile tot mai des frustrările față de Putin, avertizând marți că liderul rus “se joacă cu focul” refuzând să participe la discuții privind o încetare a focului, în timp ce trupele ruse obțin câștiguri pe front.
După o convorbire telefonică de peste două ore cu Trump săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să lucreze cu Ucraina la un memorandum care să stabilească liniile unui acord de pace, inclusiv momentul în care ar putea avea loc o încetare a focului. Rusia susține că în prezent elaborează propria versiune a acestui memorandum, fără a putea estima cât va dura redactarea. Ucraina și mai multe guverne europene acuză Moscova că tergiversează negocierile pentru a câștiga timp în care trupele sale avansează în estul Ucrainei.
Potrivit celor trei surse, Rusia dorește ca Ucraina să rămână un stat neutru, să fie ridicate unele sancțiuni occidentale, să se rezolve problema activelor suverane rusești înghețate în Occident și să fie oferite garanții de protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina.
Una dintre surse a afirmat că, dacă Putin va realiza că nu poate obține un acord de pace în termenii săi, va încerca să demonstreze prin victorii militare că “pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Atât Putin, cât și oficialii ruși au declarat în mod repetat că orice acord de pace trebuie să abordeze “cauzele fundamentale” ale conflictului – termen prin care Moscova desemnează extinderea NATO și sprijinul occidental acordat Ucrainei.
Potrivit celor trei surse rusești, Putin dorește “o garanție scrisă” din partea marilor puteri occidentale că NATO nu se va mai extinde spre est – o formulare care, în practică, ar exclude aderarea Ucrainei, Georgiei, Moldovei și a altor foste republici sovietice.
Kievul a afirmat constant că Rusia nu trebuie să aibă un drept de veto asupra aspirațiilor Ucrainei de a adera la NATO. Autoritățile ucrainene spun că au nevoie de garanții de securitate solide din partea Occidentului pentru a descuraja orice viitoare agresiune rusă.
Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între separatiști susținuți de Rusia și trupele ucrainene. În prezent, Rusia controlează puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei. Deși ofensiva rusă s-a accelerat în ultimul an, războiul implică pierderi uriașe de vieți și cheltuieli militare pentru ambele părți.
În iunie anul trecut, Putin și-a prezentat condițiile inițiale pentru încheierea imediată a războiului: Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO și să-și retragă trupele din toate cele patru regiuni ucrainene revendicate și controlate în mare parte de Rusia.
Pe lângă Crimeea, anexată în 2014, Rusia controlează aproape toată regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson, precum și o fâșie din regiunile Harkov și Sumî, amenințând totodată regiunea Dnipropetrovsk.
Fostul președinte american Joe Biden, liderii europeni și Ucraina au descris invazia drept o acaparare de teritorii în stil imperial, promițând să înfrângă trupele ruse. Putin, în schimb, consideră conflictul un moment de cotitură în relațiile Rusiei cu Occidentul, care, spune el, a umilit Rusia prin extinderea NATO după căderea URSS în 1991.
La summitul NATO de la București din 2008, liderii Alianței au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, la un moment dat, membre. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția pentru a consfinți obiectivul de aderare la NATO și UE.
Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru candidatura Ucrainei la NATO a fost una dintre cauzele conflictului și a sugerat că Ucraina nu va primi statutul de membru. Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii.
Putin, aflat la conducerea Kremlinului din 1999, a revenit constant asupra problemei extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate declarații despre pace, din 2024.
În 2021, cu doar două luni înaintea invaziei, Moscova a propus un proiect de acord cu membrii NATO care, la articolul 6, cerea Alianței “să se abțină de la orice extindere ulterioară, inclusiv aderarea Ucrainei și a altor state”. Diplomații americani și ai NATO au respins atunci ideea că Rusia poate avea un drept de veto asupra extinderii.
Rusia dorește garanții scrise privind NATO deoarece Putin consideră că Moscova a fost înșelată de SUA după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-ar fi promis verbal liderului sovietic Mihail Gorbaciov, în 1990, că NATO nu se va extinde spre est, spun două dintre sursele Reuters. Fostul director al CIA, William J. Burns, a recunoscut în memoriile sale că a existat o astfel de promisiune verbală, dar ea nu a fost formalizată – și a fost făcută într-un moment în care URSS încă exista.
NATO, fondată în 1949 pentru a contracara amenințarea sovietică, susține că nu reprezintă o amenințare pentru Rusia – deși evaluarea sa din 2022 privind pacea și securitatea în zona euro-atlantică a identificat Rusia drept cea mai “semnificativă și directă amenințare”.
Invazia rusă în Ucraina a determinat aderarea Finlandei la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024. Liderii occidentali au avertizat în repetate rânduri că, dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, într-o zi ar putea ataca chiar NATO – ceea ce ar declanșa un război mondial. Rusia respinge aceste afirmații drept alarmism lipsit de temei, dar a avertizat totodată că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai larg.
