Connect with us

ROMÂNIA

Radu Bălănescu – Un român în Cupola lumii

Published

on

Ales în cea mai înaltă funcţie executivă a Masoneriei Mondiale, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Radu Bălănescu, a vorbit într-un interviu pentru Q Magazine despre secretele masonice şi despre rolul masonilor în politică şi în democratizarea societăţii.

Radu Balanescu

 Masoneria nu pune oamenii în funcţii

În evoluția sa istorică, Marea Lojă Națională din România și-a dovedit atașamentul pentru tradițiile și valorile masonice. Putem considera că păstrarea tradițiilor, chiar formale, reprezintă un element de bază al perenității sale. Totuși, Masoneria a evoluat pentru a se adapta la viața socială modernă de acum. Care este raportul între tradiţie şi modernitate?

Este obligatoriu să se păstreze tradițiile, așa cum s-au format. Ele au menținut Masoneria în viață și au legat Marile Loji din diversele colțuri ale lumii. Odată cu evoluția societății, și Masoneria, fiind compusă din membrii societăților
respective, a trebuit să se adapteze. Și atunci, este firesc că trebuie să fie în pas cu vremurile. Nu a mai luptat în ultimii ani pentru schimbarea unui guvern, pentru schimbarea unui regim, ceea ce nu s-a întâmplat de fapt niciodată. Ca instituție, Masoneria nu a luptat pentru așa ceva. Au fost oameni care erau și masoni și care au fost implicați în anumite mişcări politice, dar fără să implice instituția. S-au implicat ca persoane fizice.

Poate că, într-adevăr, Masoneria nu a pus guverne, dar a făcut revoluții care au instaurat regimuri politice.

Corect, dar niciodată ca instituție. Niciodată o Mare Lojă nu a apărut ca fiind generatorul unei schimbări. Oamenii dintr-o Mare Lojă, o parte din ei, au fost implicați, într-adevăr, ca personalități ale vieții publice la momentul respectiv. Masoneria trebuie să fie în pas cu societatea, nu poate să rămână deoparte, pentru că întotdeauna s-a implicat pentru valorile democratice, pentru evoluție în toate domeniile de activitate.

Și Marea Lojă Națională?

Marea Lojă Națională din România a schimbat această strategie de patru ani încoace, de la primul meu mandat, când s-a ajuns la concluzia că trebuie să aibă o mai mare transparență față de societatea civilă pentru a demonta niște acuzații nedrepte la momentul respectiv, dar a pornit de la o reorganizare. După aceea, s-au putut implementa diferite programe și proiecte în trei domenii clare pentru noi – cultură, educație și sistem medical – pe care le considerăm deficitare în acest moment. Cred că trăim o perioadă foarte bună de consolidare a Masoneriei, o perioadă în care Masoneria regulară din România, reprezentată de Marea Lojă Națională din România, este un model de unitate, de armonie, de înțelegere, un model pentru întreaga societate în acest moment. Faptul că putem să construim în liniște, faptul că avem un program foarte clar la care au achiesat toți membrii este o garanție a succesului și acest lucru nu îl spun doar eu, ca Mare Maestru, ci şi conducătorii tuturor Marilor Loji regulare din lume. Şi, spre marea mea mulțumire, este un fapt vizibil și la nivelul societății civile din România.

Sprijinul reciproc între cei care împărtășesc aceleași idealuri a devenit aproape o legendă în Masonerie. Speranța unora de a primi acest sprijin a degradat oarecum legenda. Adică, sunt mulți care intră în Masonerie pentru a fi sprijiniți să acceadă la diferite funcții, să aibă acces la diferite resurse ș.a.m.d. Cum funcționează, de fapt, acest sprijin în lumea modernă și care este scopul său?

Sprijinul înseamnă, de fapt, o relație de prietenie între cei care sunt în interiorul organizației și se poate acorda doar în condiții strict legale așa cum este prevăzut și în Constituție, și în Regulament, și în Codul de Conduită ale Marii Loji Naționale. Când se încalcă aceste reguli, cei care cer un astfel de sprijin sunt pedepsiți, din punct de vedere moral în primul rând, în cadrul Marii Loji. În consecință, tot în acești ultimi ani au existat foarte puține cazuri de încercare de a obține sprijin pentru alte situaţii decât cele legale. Și ca să mai clarificăm un aspect, Masoneria nu a numit niciodată oameni în funcții publice. Masonii care ajung în acele funcții o fac datorită propriilor calități, pentru că sunt apreciați de cei cu care lucrează, de segmentul respectiv, de societate, şi au, probabil, în plus, o aură specială care se datorează practicării principiilor morale pe care se întemeiază Masoneria regulară.

Despre idealurile masonice

Simțiți o mai bună receptare a instituției în cadrul societății civile, sau din partea factorului politic, sau din partea factorului religios? S-au îmbunătățit relațiile cu celelalte puteri?

Cred că suntem într-un moment de normalitate. Eu așa l-aș defini, având în vedere ce înseamnă Marea Lojă Națională din România, ce face pentru țară… lucrurile acestea au devenit evidente pentru toată lumea. Așa cum este evident că nu ne implicăm politic, că nu discutăm probleme legate de religie. Când toate acestea au devenit clare, respectul și atitudinea față de Marea Lojă Națională din România au cunoscut un salt calitativ deosebit.

Care sunt idealurile masonice?

Dreptate, libertate, toleranță, înțelegere, armonie, sentiment național, o luptă permanentă pentru promovarea imaginii țării din care membrii Mari Loji respective fac parte.

Dacă despre Bilderberg se spune că decide soarta lumii, ce decide Masoneria?

Masoneria nu decide nimic, în principiu. Masoneria îi ajută pe cei care fac parte din organizație să se auto-perfecționeze, să devină niște oameni mai buni decât erau în momentul în care au intrat. Devenind oameni mai buni, reușesc să aducă plusvaloare și celor din jurul lor.

Ce înseamnă mai buni? Din ce punct de vedere?

Mai bun din punct de vedere al propriului ego, al eului. Devenind mai bun din acest punct de vedere, poate deveni mai bun și profesional, poate deveni un cetățean mai bun, un prieten mai bun pentru cei din jur.

Adică este mai mult crearea unei mentalități filosofice de iubire de sine?

Nu este vorba despre iubire de sine, este vorba despre crearea unei mentalități în care să nu mai fie propria persoană pe primul plan, ci cei din jur.

Atunci vorbim despre altruism!

Exact.

Deci nu despre ego personal…

Nu, este o transformare a egoului personal care, de multe ori, este exacerbat.

Au fost situații în care orgoliile personale au fost puse mai presus de idealurile masonice?

Toată lumea a înțeles că nu este bine să aibă orgolii exacerbate, ci o personalitate puternică, iar cei din Marea Lojă Națională din România aşa sunt. Majoritatea reprezintă vârfuri profesionale în domeniul lor de activitate. 95% din oameni au studii postuniversitare, au un nivel calitativ superior al instrucţiei. Astfel, au reușit să înțeleagă, prin prisma unui program coerent și printr-o transparență și o comunicare mult mai bune decât în anii precedenți, că este mai important grupul, este mai importantă o idee, este mai importantă o inițiativă decât propriul ego. Echipa contează. De altfel, întotdeauna am spus că, în acest moment, avem în Marea Lojă Națională o echipă formată din peste 11.500 de oameni și sunt foarte mândru de faptul că am reușit să o formez.

Și Marele Maestru este coechipier?

Marele Maestru este coechipier și decident prin prisma Constituției, dar aceste decizii sunt sprijinite de o majoritate covârșitoare de fiecare dată.

masoni-celebri

Nu există nimic satanic în ritualurile masonice

Nu vă cer să ne descrieți un ritual, întrucât înțeleg natura secretă a acestuia, însă tocmai misterul, întunericul din jurul acestora alimentează legende cu nuanțe satanice, imorale, tenebroase. Puteți face puțină lumină?

Nu a existat niciodată un întuneric voit, doar de o discreție absolut necesară, pentru că aceste ritualuri s-au transmis de sute de ani și, dacă vreți, ele reprezintă forma de continuitate a Masoneriei de-a lungul veacurilor. Ritualurile se bazează pe o simbolistică extrem de importantă și ele se înțeleg în timp, nu de prima dată sau doar după un an, indiferent cât de bine pregătit este omul respectiv. În timp, când începi să te autoperfecționezi, începi să și înțelegi mai mult din aceste ritualuri. Nu au absolut nimic satanic, nimic diabolic, nimic nelalocul lui față de preceptele morale care există.

Deci a deveni mason cu adevărat e un drum lung…

Da, este un drum lung, plecând de la momentul inițierii – pentru că este un ordin inițiatic –, trecând prin toate acele filtre de început care înseamnă o verificare a principiilor morale pe care în mod firesc trebuie să le ai, prin verificarea credinței într-o ființă supremă, indiferent de religia pe care o are persoana respectivă… Noi nu acceptăm atei în Marea Lojă Națională din România și nicăieri în Masoneria regulară nu sunt primiţi. Acești oameni au cu toții o credință, este un fapt definitoriu. Rămâne să vedem cât de mult cred ei în valorile familiei, cât de mult înseamnă pentru ei noțiunea de interes național, cât de mult înseamnă noțiunea de patriotism și cât de mult îi interesează grija față de aproapele lor.

11.765 de membri sunt în Marea Lojă Națională  din România

Așadar, prima condiție ca să fii mason este să crezi într-un Dumnezeu?

Absolut!

În Dumnezeul religiei tale. Și aveți mai multe religii în cadrul Marii Loji Naționale?

Sigur că da. Asta înseamnă o libertate a individului să creadă în propriul lui Dumnezeu, în funcție de religia din care face parte sau la care a aderat, nu are nimeni nimic împotrivă, pentru că la noi nu se discută probleme legate de religie.

Care este implicarea Masoneriei în diplomația publică?

Diplomația publică este un concept care în România a apărut relativ de puțină vreme, însă, dacă analizăm principiile după care funcționează Masoneria regulară, ne putem da seama că cei care fac parte din Ordin au făcut diplomație publică cu mult înainte de a se discuta despre acest concept. Și există aici două zone. Una internă, în interiorul țării, unde promovarea unor idei democratice, crearea unor programe în zone deficitare în societatea civilă înseamnă o implicare. Şi, desigur, există şi o zonă externă, care înseamnă o reprezentare a țării peste hotare.

După cum știți, noi avem foarte multe întâlniri peste hotare cu Marile Loji de pe toate continentele. Făcând o paranteză, avem, ca Mare Lojă, 194 de recunoașteri cu alte Mari Loji din toată lumea. Asta înseamnă extraordinar de mult, înseamnă, practic, niște relații diplomatice între atâtea societăţi.

Sunteți ca niște ambasade…

Ca niște ambasadori, exact asta voiam să punctez în continuare. Eu le spun tuturor celor care pleacă peste hotare să se considere niște ambasadori ai României. Le fac în mod clar recomandarea ca niciodată să nu discute de rău țara sau poporul român. Cred că nici nu este nevoie să le dau eu acest sfat. Ei, prin modul în care au crescut, prin modul în care simt, fac acest lucru de la sine.

Ați avut proiecte, situații, în care împreună cu decidenții politici ați promovat și dumneavoastră în Marile Loji din alte țări interesele, proiectele României?

Nu a fost o rezultantă a unei discuții cu decidenții politici. Am făcut lobby pentru România de la bun început, fără a cere vreun mandat, pentru că mi se pare firesc ca orice român să facă acest lucru. Sigur că promovăm imaginea României, pentru că iarăși este o zonă deficitară. Însăși Conferința Mondială, care a avut loc la București în zilele de 14-18 mai, a adus conducătorii a 106 Mari Loji din toată lumea. Asta însemnând în jur de 360 de persoane care au văzut ce înseamnă România, cum este poporul român. Au plecat cu toții cu o imagine excelentă despre noi. Sunt oameni care în țările lor, cu siguranță, vor transmite un mesaj pozitiv. Fără ca cineva să discute politică, pur și simplu au văzut calitățile acestui popor și un potențial extraordinar. Asta nu poate decât să ne bucure. În același timp ne și creează datoria de a continua să lucrăm pe aceste paliere. Iarăși făcând o paranteză, noi niciodată nu ne-am substituit unei politici a Ministerului de Externe, interesul național este însă același. Suntem complementari, oriunde mergem știm ce să spunem despre țara noastră. O să mai înființăm niște Loji de limba română în alte țări, cum ar fi Germania, Franța, Statele Unite, Belgia și probabil că o să mă întrebați de ce? Din punctul meu de vedere, sunt niște insule de românism. Românii care sunt acolo și care fac parte din Ordin vor să lucreze în continuare, în contextul în care acolo există niște Mari Loji regulare, în obediența respectivă, sub Marile Loji respective, dar își vor desfășura lucrările în limba română. Cu atât mai mult cu cât ei vor fi vizitați şi vor vizita alte Loji formate din cetățenii țărilor respective și, inevitabil, ajung să discute în mod pozitiv despre țară. Este un alt proiect care va fi gata în această toamnă. Am avut discuții cu omologii mei şi cu toții sunt de acord, așa cum și noi îi lăsăm să lucreze aici în limba lor maternă. Înseamnă o dovadă de multiculturalism, deci iată că punem în aplicare niște idei la nivelul Uniunii Europene.

Marea Lojă promovează Excelenţa

Apropo de proiecte. Putem să identificăm câteva obiective ale Marii Loji Naționale pornind de la proiectele pe care le dezvoltați deja, de la premii, de la bursele pe care le-ați acordat. Haideți să facem o trecere a lor în revistă și care e continuarea lor, sau dacă mai sunt și altele. Știu că intenționați să construiți Marele Templu.

Da, va fi un obiectiv socio-cultural. Sigur, sunt niște proiecte masonice și niște proiecte de implicare în societate. Sunt două zone care nu se exclud una pe cealaltă, dimpotrivă, se potențează reciproc, dar
într-un context general și de program la nivel de Mare Lojă, sunt două segmente diferite. Din punct de vedere masonic, noi ținem în continuare la păstrarea acestei unităţi care s-a creat, la această armonie, la posibilitatea de a continua să lucrăm în liniște. Când spun liniște, mă refer la ce se întâmplă în interiorul organizației. Acest lucru s-a realizat, este adevărat, după niște ani – destul de mulți –, dar iată că acum am reușit. De asemenea, rigoarea, disciplina care caracterizează activitatea în această instituție trebuie păstrate. Vom accentua în viitorul foarte apropiat ceea ce numim studiu ezoteric. Sunt lucruri pe care oamenii și le doresc mai mult și am conceput câteva programe în acest sens. Dacă vreți, niște zone de îndrumare a lor spre anumite teme pe care să le poată discuta în Loji. Cred că este un lucru important pentru că nimeni nu încearcă să intre într-o autonomie a unei Loji, fiecare are propria ei autonomie. Dar a realiza niște note de îndrumare înseamnă că mergem cu toții pe același drum.

V-ați gândit să deschideți acest tip de studiu și pentru non-masoni?

Față de ceea ce înseamnă implicarea în societatea civilă, sunt cele trei domenii despre care am vorbit și la care nu renunțăm, de la care nu ne abatem. Vom dezvolta, însă, această deschidere. Avem Gala Premiilor Marii Loji. Promovarea excelenței este lucrul de maximă importanță în acest moment pentru țară, deoarece au fost perioade destul de lungi în care s-a produs o oarecare inversare a valorilor și trebuie să o aducem la normalitate. Nu putem să facem asta decât promovând în mod real tot ceea ce înseamnă valoare. Și ceea ce înseamnă excelență.

Promovarea valorilor este un obiectiv principal al Marii Loji Naționale?

Fără îndoială. Avem câteva evenimente care demonstrează clar acest fapt. Ne gândim la tinerii români, la generația care vine, care trebuie să ridice țara și atunci îi ajutăm și pe cei care studiază în țară și pe cei care studiază în străinătate. Celor care studiază în străinătate eu le-am recomandat întotdeauna să încerce să se întoarcă în România și să facă tot ce pot pentru țară. Sigur, aici este o situație mai complexă, trebuie să aibă și locuri de muncă corespunzătoare, remunerate corespunzător. Eu cred că lucrurile acestea se vor întâmpla, pentru că am constatat că în jurul unor proiecte importante pentru țară, lumea se adună, societatea civilă le promovează.

Şi în privinţa sistemului medical dăm un exemplu, este adevărat, în interiorul Marii Loji. Dar se adresează și familiilor celor care sunt aici, deși nu fac parte din Masonerie neapărat – și care ar putea fi urmat poate, la început, de niște organizații nonguvernamentale –, care beneficiază de posibilitatea financiară de a se trata și investiga în străinătate dacă sunt cazuri care nu pot fi tratate în România.

Putem spune că Masoneria salvează și vieți.

Cu siguranță, și avem niște exemple concrete, destul de multe, din păcate. Cât despre non-masoni, la nivel de Mare Lojă avem în jur de 50-60 de conferințe și simpozioane anual din care mai mult de jumătate sunt deschise societății civile. Practic, cele care se adresează numai masonilor sunt cele legate strict de specificul masonic.

… şi de ritualurile masonice.

Exact. Legat de simbolistică, de numerologie și așa mai departe… de istorie masonică strictă. Însă avem simpozioane și conferințe cu tematică generală de interes social, în cadrul cărora invităm personalități din societatea civilă – membri ai Academiei Române, profesori universitari de la diverse universități, reprezentanți mass-media ș.a.m.d.

Cum devii mason

Putem să vorbim puțin despre procesul acesta prin care un om poate deveni un membru al Masoneriei?

În general, cei care vor să intre în Masonerie se adresează, într-o formă sau alta, acestei instituții. Fie cunosc pe cineva care face parte din Ordin, fie există un site al Marii Loji și se adresează acolo și fac niște cereri care sunt luate în considerare și sunt chemați la discuții ulterioare. Urmează apoi niște filtre care, așa cum v-am spus, înseamnă de fapt niște discuții cu oameni din interiorul Ordinului.

Să le facă o evaluare.

Exact. Încearcă să îi cunoască mai bine pe cei care vor să intre. Nu stă în picioare legenda potrivit căreia aici intră numai cei care au bani foarte mulți. De altfel, la noi, acea cotizație, donațiile care se fac nu sunt deloc mari, sunt accesibile, dar nu vreau să vă spun mai multe în acest sens pentru că noi nu avem voie să facem prozelitism.

Este de ordinul câtorva mii de euro, câtorva zeci de mii?

Nu, nici vorbă. Este de ordinul câtorva sute de lei, ca să fim mai clari.

Deci este simbolic.

Absolut, într-un fel sau altul spus, da, este simbolic. Membrii cunosc toate programele existente pentru care fac donații, pentru că altfel nu le-am putea întreține. Până la urmă, toate aceste programe sunt făcute tot pentru membrii Ordinului și pentru membrii societății românești. Nu sunt niște bani care merg la cineva anume, într-un buzunar anume. Nu! Sunt niște lucruri foarte clare, sunt niște conturi separate unde se duc acești bani și apoi se întorc la cei care donează banii respectivi când au nevoie – copiii lor, ei, sau, repet, membrii societății civile din România, chiar non-masoni.

Dacă v-ar întreba un om de pe stradă ce este un mason, ce i-ați răspunde?

Un om extrem de valoros. Un om care are niște idealuri, un om care ține foarte mult la țara lui și un om care știe să își ajute aproapele atunci când acesta are nevoie.

M-aș întoarce un pic la Conferința Mondială care a avut loc la București, să vă felicit pentru cea mai importantă calitate pe care un român a dobândit-o vreodată în cadrul Masoneriei la nivel mondial, Secretar Executiv. Puteți să îmi detaliați un pic care este rolul dumneavoastră, de acum încolo, prin această poziție?

Este, într-adevăr, cea mai înaltă poziție. Mai există Președintele de Onoare, dar acesta nu are funcție executivă. În perioada mandatului meu, mă voi ocupa de organizarea Conferințelor Mondiale, indiferent unde au loc acestea. Secretarul Executiv este cel care încearcă să creeze și să mențină conexiunile existente și să le întărească pe tot mapamondul, cel care, de multe ori, este chemat să medieze atunci când apar neînțelegeri. Este o responsabilitate extraordinar de mare și, în același timp, o mare onoare. A apărut un element de noutate aici, la București. După ce am fost ales, a apărut un board al Conferinței Mondiale. În acest board sunt reprezentanți de pe toate continentele, oameni de mare prestigiu, cu un cuvânt greu la nivelul Masoneriei mondiale și care vor avea rolul de a culege informații de la toate evenimentele la care participă. Le prezintă în cadrul boardului, le discutăm și apoi toate aceste informații sau proiecte pleacă spre toate Marile Loji regulare din lume. Dobândirea acestei funcţii este importantă pentru România pentru că se discută despre țară, despre Masoneria noastră regulară, abia apoi despre mine, ca persoană. Dar a însemnat un vot de mare încredere pe care mi l-au acordat cei care au fost prezenți aici și au fost patru candidați. Majoritatea a fost covârșitoare.

Apropo de români la nivel internaţional – sunt mulți, sunt puțini, ar putea fi mai mulți? Masoneria sprijină astfel de candidaturi?

Masoneria sprijină orice fel de candidatură a unui român, pe căi legale. Accentuez căi legale, pentru că vreau să înlăturăm această definiție de ocultism, senzaţia că se întâmplă sau se decid niște lucruri undeva în spatele ușilor închise.

Care, admiteți, planează de multe ori ca o etichetă din ignoranță, dar şi din secretizarea pe care o practicați!

Asta s-a întâmplat din cauza unor membri ai Masoneriei cărora le plăcea să arunce în jurul lor o perdea de fum ca să arate cât sunt ei de puternici, că au diverse posibilități, variante absolut lipsite de suport real, dar așa îi țineau foarte aproape pe cei din jurul lor, de fapt. Lucrurile s-au schimbat complet în acest moment. Acești pseudo-guru au dispărut, nu mai au niciun fel de relevanță în ceea ce privește Marea Lojă Națională din România și lucrurile decurg acum într-un mod extrem de clar, de corect, de transparent. Revenind la ce m-ați întrebat mai devreme – da, noi sprijinim astfel de români, dar îi sprijinim discutând cu cei de acolo, cu cei din jur. Dacă suntem consultaţi, întrebaţi, este corect să spunem că sunt niște oameni valoroși. Nu ajunge nimeni întâmplător să lucreze într-o instituție europeană sau mondială. Cu toții sunt supuși mai mult sau mai puțin unor evaluări prealabile și atunci este firesc să îi ajuți, ba mai mult, să încerci să ai niște contacte cu cei aflați în jurul lor ca să poți să aduci un suport real la numirea lor. Pe noi ne interesează foarte mult lucrurile acestea. Este un fel de lobby pentru țară.

Care este relația dumneavoastră cu politicul – cu decidenții, cu Guvernul, cu Președinția?

Nu am făcut, nu facem și nu vom face niciodată politică. În momentul în care o Mare Lojă se amestecă în politică este dezaprobată de toate celelalte Loji și riscă să piardă acele relații diplomatice, recunoașteri, cum le spunem noi, și nimeni nu dorește asta. Masoneria stă departe de ceea ce înseamnă luptă politică. Avem alte principii, dorim altceva pentru societatea civilă.
În Marea Lojă Națională din România există reprezentanți ai tuturor partidelor, însă nimeni nu le va spune vreodată cum să voteze, ce să facă, ce proiect legislativ să adopte sau nu. Ba mai mult, eu le recomand tuturor ca în perioade electorale, când viața este mai agitată, să nu cumva să implice în vreun fel Marele Maestru sau instituția în aceste jocuri, nici măcar declarative. Relațiile noastre sunt absolut corecte cu toate partidele şi la fel de bune. Iar instituțional avem un dialog firesc, de normalitate, cu toate instituțiile statului român, în cel mai deplin respect posibil.

Văd pe masa dumneavoastră o Biblie. Credeți în Dumnezeu mai mult decât în Masonerie?

Cred în Dumnezeu, dar nu se pune problema unei comparații. Sunt foarte diferite. Cred în Dumnezeu şi sunt creștin-ortodox. De câte ori am ocazia în țară, în străinătate, mă duc la biserică, mă închin, mă rog ca orice român credincios. În Masonerie cred ca instituție, ca principii, în ceea ce înseamnă ea pentru dezvoltarea societății.

 

 

Gala Premiilor Marii Loji Naţionale din România, „vârful de lance” al interacţiunii M.L.N.R. cu societatea civilă, este organizată anual, începând din 2011, în data de 21 iunie, la Ateneul Român, în parteneriat cu Academia Română şi cu 14 universităţi prestigioase de stat din România. Gala are ca obiectiv promovarea cercetărilor originale și creșterea capacitații de cercetare, cu implicații favorabile asupra competitivității internaționale a cercetării românești. În cadrul fiecărei ediții, Marea Lojă Națională din România decernează șapte premii, a câte 10.000 de euro fiecare.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Cum arată România văzută din spațiu de satelitul european Sentinel2, din cadrul programului european Copernicus

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România a fost surpinsă în imagini de sateliții misiunii europene Sentinel2, din cadrul programului european, Copernicus, coordonat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), informează Agerpres.

Primul satelit din cadrul programului Copernicus Earth, Sentinel-1A, a fost lansat la 3 aprilie 2014, urmat de alte astfel de instrumente spaţiale incluse în programul Copernicus, o constelaţie de sateliţi din gama ”Sentinel” cu rol de observare şi monitorizare a Terrei, lansaţi progresiv de Uniunea Europeană şi ESA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Șeful diplomației slovace, la București: Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD

Published

on

© Administrația Prezidențială

Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe şi Europene, Miroslav Lajcak, aflat în vizită la Bucureşti.

Șeful diplomației slovace, aflat marți în vizită la București, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Discuţiile dintre Klaus Iohannis și ministrul slovac au vizat consolidarea cooperării bilaterale dintre cele două țări, precum și agenda europeană și regională, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful statului a evocat excelența relației dintre cele două țări, clădită pe afinități de ordin istoric și cultural și pe interese convergente în plan politic, economic și securitar. În context, cei doi înalți demnitari și-au exprimat angajamentul pentru continuarea consolidării relației bilaterale, inclusiv a dialogului politic.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Miroslav Lajčák au apreciat modul în care cele două minorități naționale sunt integrate în societatea română, respectiv cea slovacă, acestea contribuind substanțial la dezvoltarea legăturilor dintre cele două țări.

De asemenea, au mai fost abordate subiecte de actualitate aflate pe agenda europeană și regională, cu accent pe situația din Balcanii de Vest. În context, cei doi interlocutori și-au exprimat speranța că propunerea Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind politica de extindere va contribui la eficientizarea procesului de aderare. Totodată, șeful statului și ministrul slovac au reiterat sprijinul pentru deschiderea cât mai rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Macedonia de Nord și Albania.

În cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Bogdan Aurescu, el a evidenţiat politica română privind minorităţile, relatează Agerpres.

“Politica română privind minorităţile ar putea fi luată drept model”, a punctat Lajcak.

La rândul său, ministrul Aurescu a remarcat viziunea comună a celor două ţări privind extinderea UE.

“Amândouă statele sunt puternici susţinători ai extinderii Uniunii Europene şi avem o convergenţă remarcabilă între poziţiile şi abordările noastre pe acest subiect. Am subliniat importanţa pe care procesul de extindere o are pentru statele din regiune, proces care trebuie să continue fără obstacole suplimentare. Sprijinim adoptarea unei decizii cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Macedonia de Nord cât mai curând posibil”, a afirmat el.

Bogdan Aurescu a menţionat şi Iniţiativa celor Trei Mări, în care sunt implicate România şi Slovacia. “Am salutat anunţul recent al SUA la Conferinţa de securitate de la Munchen – alocarea unei sume de până la un miliard de dolari pentru proiecte de interconectare în cadrul acestei iniţiative”, a precizat şeful diplomaţiei române.

În ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual al UE, Aurescu a evidenţiat “interesul României pentru un buget ambiţios care să menţină finanţările necesare pentru Politica de coeziune, pentru Politica agricolă comună”.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending