Connect with us

ROMÂNIA

Radu Bălănescu – Un român în Cupola lumii

Published

on

Ales în cea mai înaltă funcţie executivă a Masoneriei Mondiale, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Radu Bălănescu, a vorbit într-un interviu pentru Q Magazine despre secretele masonice şi despre rolul masonilor în politică şi în democratizarea societăţii.

Radu Balanescu

 Masoneria nu pune oamenii în funcţii

În evoluția sa istorică, Marea Lojă Națională din România și-a dovedit atașamentul pentru tradițiile și valorile masonice. Putem considera că păstrarea tradițiilor, chiar formale, reprezintă un element de bază al perenității sale. Totuși, Masoneria a evoluat pentru a se adapta la viața socială modernă de acum. Care este raportul între tradiţie şi modernitate?

Este obligatoriu să se păstreze tradițiile, așa cum s-au format. Ele au menținut Masoneria în viață și au legat Marile Loji din diversele colțuri ale lumii. Odată cu evoluția societății, și Masoneria, fiind compusă din membrii societăților
respective, a trebuit să se adapteze. Și atunci, este firesc că trebuie să fie în pas cu vremurile. Nu a mai luptat în ultimii ani pentru schimbarea unui guvern, pentru schimbarea unui regim, ceea ce nu s-a întâmplat de fapt niciodată. Ca instituție, Masoneria nu a luptat pentru așa ceva. Au fost oameni care erau și masoni și care au fost implicați în anumite mişcări politice, dar fără să implice instituția. S-au implicat ca persoane fizice.

Poate că, într-adevăr, Masoneria nu a pus guverne, dar a făcut revoluții care au instaurat regimuri politice.

Corect, dar niciodată ca instituție. Niciodată o Mare Lojă nu a apărut ca fiind generatorul unei schimbări. Oamenii dintr-o Mare Lojă, o parte din ei, au fost implicați, într-adevăr, ca personalități ale vieții publice la momentul respectiv. Masoneria trebuie să fie în pas cu societatea, nu poate să rămână deoparte, pentru că întotdeauna s-a implicat pentru valorile democratice, pentru evoluție în toate domeniile de activitate.

Și Marea Lojă Națională?

Marea Lojă Națională din România a schimbat această strategie de patru ani încoace, de la primul meu mandat, când s-a ajuns la concluzia că trebuie să aibă o mai mare transparență față de societatea civilă pentru a demonta niște acuzații nedrepte la momentul respectiv, dar a pornit de la o reorganizare. După aceea, s-au putut implementa diferite programe și proiecte în trei domenii clare pentru noi – cultură, educație și sistem medical – pe care le considerăm deficitare în acest moment. Cred că trăim o perioadă foarte bună de consolidare a Masoneriei, o perioadă în care Masoneria regulară din România, reprezentată de Marea Lojă Națională din România, este un model de unitate, de armonie, de înțelegere, un model pentru întreaga societate în acest moment. Faptul că putem să construim în liniște, faptul că avem un program foarte clar la care au achiesat toți membrii este o garanție a succesului și acest lucru nu îl spun doar eu, ca Mare Maestru, ci şi conducătorii tuturor Marilor Loji regulare din lume. Şi, spre marea mea mulțumire, este un fapt vizibil și la nivelul societății civile din România.

Sprijinul reciproc între cei care împărtășesc aceleași idealuri a devenit aproape o legendă în Masonerie. Speranța unora de a primi acest sprijin a degradat oarecum legenda. Adică, sunt mulți care intră în Masonerie pentru a fi sprijiniți să acceadă la diferite funcții, să aibă acces la diferite resurse ș.a.m.d. Cum funcționează, de fapt, acest sprijin în lumea modernă și care este scopul său?

Sprijinul înseamnă, de fapt, o relație de prietenie între cei care sunt în interiorul organizației și se poate acorda doar în condiții strict legale așa cum este prevăzut și în Constituție, și în Regulament, și în Codul de Conduită ale Marii Loji Naționale. Când se încalcă aceste reguli, cei care cer un astfel de sprijin sunt pedepsiți, din punct de vedere moral în primul rând, în cadrul Marii Loji. În consecință, tot în acești ultimi ani au existat foarte puține cazuri de încercare de a obține sprijin pentru alte situaţii decât cele legale. Și ca să mai clarificăm un aspect, Masoneria nu a numit niciodată oameni în funcții publice. Masonii care ajung în acele funcții o fac datorită propriilor calități, pentru că sunt apreciați de cei cu care lucrează, de segmentul respectiv, de societate, şi au, probabil, în plus, o aură specială care se datorează practicării principiilor morale pe care se întemeiază Masoneria regulară.

Despre idealurile masonice

Simțiți o mai bună receptare a instituției în cadrul societății civile, sau din partea factorului politic, sau din partea factorului religios? S-au îmbunătățit relațiile cu celelalte puteri?

Cred că suntem într-un moment de normalitate. Eu așa l-aș defini, având în vedere ce înseamnă Marea Lojă Națională din România, ce face pentru țară… lucrurile acestea au devenit evidente pentru toată lumea. Așa cum este evident că nu ne implicăm politic, că nu discutăm probleme legate de religie. Când toate acestea au devenit clare, respectul și atitudinea față de Marea Lojă Națională din România au cunoscut un salt calitativ deosebit.

Care sunt idealurile masonice?

Dreptate, libertate, toleranță, înțelegere, armonie, sentiment național, o luptă permanentă pentru promovarea imaginii țării din care membrii Mari Loji respective fac parte.

Dacă despre Bilderberg se spune că decide soarta lumii, ce decide Masoneria?

Masoneria nu decide nimic, în principiu. Masoneria îi ajută pe cei care fac parte din organizație să se auto-perfecționeze, să devină niște oameni mai buni decât erau în momentul în care au intrat. Devenind oameni mai buni, reușesc să aducă plusvaloare și celor din jurul lor.

Ce înseamnă mai buni? Din ce punct de vedere?

Mai bun din punct de vedere al propriului ego, al eului. Devenind mai bun din acest punct de vedere, poate deveni mai bun și profesional, poate deveni un cetățean mai bun, un prieten mai bun pentru cei din jur.

Adică este mai mult crearea unei mentalități filosofice de iubire de sine?

Nu este vorba despre iubire de sine, este vorba despre crearea unei mentalități în care să nu mai fie propria persoană pe primul plan, ci cei din jur.

Atunci vorbim despre altruism!

Exact.

Deci nu despre ego personal…

Nu, este o transformare a egoului personal care, de multe ori, este exacerbat.

Au fost situații în care orgoliile personale au fost puse mai presus de idealurile masonice?

Toată lumea a înțeles că nu este bine să aibă orgolii exacerbate, ci o personalitate puternică, iar cei din Marea Lojă Națională din România aşa sunt. Majoritatea reprezintă vârfuri profesionale în domeniul lor de activitate. 95% din oameni au studii postuniversitare, au un nivel calitativ superior al instrucţiei. Astfel, au reușit să înțeleagă, prin prisma unui program coerent și printr-o transparență și o comunicare mult mai bune decât în anii precedenți, că este mai important grupul, este mai importantă o idee, este mai importantă o inițiativă decât propriul ego. Echipa contează. De altfel, întotdeauna am spus că, în acest moment, avem în Marea Lojă Națională o echipă formată din peste 11.500 de oameni și sunt foarte mândru de faptul că am reușit să o formez.

Și Marele Maestru este coechipier?

Marele Maestru este coechipier și decident prin prisma Constituției, dar aceste decizii sunt sprijinite de o majoritate covârșitoare de fiecare dată.

masoni-celebri

Nu există nimic satanic în ritualurile masonice

Nu vă cer să ne descrieți un ritual, întrucât înțeleg natura secretă a acestuia, însă tocmai misterul, întunericul din jurul acestora alimentează legende cu nuanțe satanice, imorale, tenebroase. Puteți face puțină lumină?

Nu a existat niciodată un întuneric voit, doar de o discreție absolut necesară, pentru că aceste ritualuri s-au transmis de sute de ani și, dacă vreți, ele reprezintă forma de continuitate a Masoneriei de-a lungul veacurilor. Ritualurile se bazează pe o simbolistică extrem de importantă și ele se înțeleg în timp, nu de prima dată sau doar după un an, indiferent cât de bine pregătit este omul respectiv. În timp, când începi să te autoperfecționezi, începi să și înțelegi mai mult din aceste ritualuri. Nu au absolut nimic satanic, nimic diabolic, nimic nelalocul lui față de preceptele morale care există.

Deci a deveni mason cu adevărat e un drum lung…

Da, este un drum lung, plecând de la momentul inițierii – pentru că este un ordin inițiatic –, trecând prin toate acele filtre de început care înseamnă o verificare a principiilor morale pe care în mod firesc trebuie să le ai, prin verificarea credinței într-o ființă supremă, indiferent de religia pe care o are persoana respectivă… Noi nu acceptăm atei în Marea Lojă Națională din România și nicăieri în Masoneria regulară nu sunt primiţi. Acești oameni au cu toții o credință, este un fapt definitoriu. Rămâne să vedem cât de mult cred ei în valorile familiei, cât de mult înseamnă pentru ei noțiunea de interes național, cât de mult înseamnă noțiunea de patriotism și cât de mult îi interesează grija față de aproapele lor.

11.765 de membri sunt în Marea Lojă Națională  din România

Așadar, prima condiție ca să fii mason este să crezi într-un Dumnezeu?

Absolut!

În Dumnezeul religiei tale. Și aveți mai multe religii în cadrul Marii Loji Naționale?

Sigur că da. Asta înseamnă o libertate a individului să creadă în propriul lui Dumnezeu, în funcție de religia din care face parte sau la care a aderat, nu are nimeni nimic împotrivă, pentru că la noi nu se discută probleme legate de religie.

Care este implicarea Masoneriei în diplomația publică?

Diplomația publică este un concept care în România a apărut relativ de puțină vreme, însă, dacă analizăm principiile după care funcționează Masoneria regulară, ne putem da seama că cei care fac parte din Ordin au făcut diplomație publică cu mult înainte de a se discuta despre acest concept. Și există aici două zone. Una internă, în interiorul țării, unde promovarea unor idei democratice, crearea unor programe în zone deficitare în societatea civilă înseamnă o implicare. Şi, desigur, există şi o zonă externă, care înseamnă o reprezentare a țării peste hotare.

După cum știți, noi avem foarte multe întâlniri peste hotare cu Marile Loji de pe toate continentele. Făcând o paranteză, avem, ca Mare Lojă, 194 de recunoașteri cu alte Mari Loji din toată lumea. Asta înseamnă extraordinar de mult, înseamnă, practic, niște relații diplomatice între atâtea societăţi.

Sunteți ca niște ambasade…

Ca niște ambasadori, exact asta voiam să punctez în continuare. Eu le spun tuturor celor care pleacă peste hotare să se considere niște ambasadori ai României. Le fac în mod clar recomandarea ca niciodată să nu discute de rău țara sau poporul român. Cred că nici nu este nevoie să le dau eu acest sfat. Ei, prin modul în care au crescut, prin modul în care simt, fac acest lucru de la sine.

Ați avut proiecte, situații, în care împreună cu decidenții politici ați promovat și dumneavoastră în Marile Loji din alte țări interesele, proiectele României?

Nu a fost o rezultantă a unei discuții cu decidenții politici. Am făcut lobby pentru România de la bun început, fără a cere vreun mandat, pentru că mi se pare firesc ca orice român să facă acest lucru. Sigur că promovăm imaginea României, pentru că iarăși este o zonă deficitară. Însăși Conferința Mondială, care a avut loc la București în zilele de 14-18 mai, a adus conducătorii a 106 Mari Loji din toată lumea. Asta însemnând în jur de 360 de persoane care au văzut ce înseamnă România, cum este poporul român. Au plecat cu toții cu o imagine excelentă despre noi. Sunt oameni care în țările lor, cu siguranță, vor transmite un mesaj pozitiv. Fără ca cineva să discute politică, pur și simplu au văzut calitățile acestui popor și un potențial extraordinar. Asta nu poate decât să ne bucure. În același timp ne și creează datoria de a continua să lucrăm pe aceste paliere. Iarăși făcând o paranteză, noi niciodată nu ne-am substituit unei politici a Ministerului de Externe, interesul național este însă același. Suntem complementari, oriunde mergem știm ce să spunem despre țara noastră. O să mai înființăm niște Loji de limba română în alte țări, cum ar fi Germania, Franța, Statele Unite, Belgia și probabil că o să mă întrebați de ce? Din punctul meu de vedere, sunt niște insule de românism. Românii care sunt acolo și care fac parte din Ordin vor să lucreze în continuare, în contextul în care acolo există niște Mari Loji regulare, în obediența respectivă, sub Marile Loji respective, dar își vor desfășura lucrările în limba română. Cu atât mai mult cu cât ei vor fi vizitați şi vor vizita alte Loji formate din cetățenii țărilor respective și, inevitabil, ajung să discute în mod pozitiv despre țară. Este un alt proiect care va fi gata în această toamnă. Am avut discuții cu omologii mei şi cu toții sunt de acord, așa cum și noi îi lăsăm să lucreze aici în limba lor maternă. Înseamnă o dovadă de multiculturalism, deci iată că punem în aplicare niște idei la nivelul Uniunii Europene.

Marea Lojă promovează Excelenţa

Apropo de proiecte. Putem să identificăm câteva obiective ale Marii Loji Naționale pornind de la proiectele pe care le dezvoltați deja, de la premii, de la bursele pe care le-ați acordat. Haideți să facem o trecere a lor în revistă și care e continuarea lor, sau dacă mai sunt și altele. Știu că intenționați să construiți Marele Templu.

Da, va fi un obiectiv socio-cultural. Sigur, sunt niște proiecte masonice și niște proiecte de implicare în societate. Sunt două zone care nu se exclud una pe cealaltă, dimpotrivă, se potențează reciproc, dar
într-un context general și de program la nivel de Mare Lojă, sunt două segmente diferite. Din punct de vedere masonic, noi ținem în continuare la păstrarea acestei unităţi care s-a creat, la această armonie, la posibilitatea de a continua să lucrăm în liniște. Când spun liniște, mă refer la ce se întâmplă în interiorul organizației. Acest lucru s-a realizat, este adevărat, după niște ani – destul de mulți –, dar iată că acum am reușit. De asemenea, rigoarea, disciplina care caracterizează activitatea în această instituție trebuie păstrate. Vom accentua în viitorul foarte apropiat ceea ce numim studiu ezoteric. Sunt lucruri pe care oamenii și le doresc mai mult și am conceput câteva programe în acest sens. Dacă vreți, niște zone de îndrumare a lor spre anumite teme pe care să le poată discuta în Loji. Cred că este un lucru important pentru că nimeni nu încearcă să intre într-o autonomie a unei Loji, fiecare are propria ei autonomie. Dar a realiza niște note de îndrumare înseamnă că mergem cu toții pe același drum.

V-ați gândit să deschideți acest tip de studiu și pentru non-masoni?

Față de ceea ce înseamnă implicarea în societatea civilă, sunt cele trei domenii despre care am vorbit și la care nu renunțăm, de la care nu ne abatem. Vom dezvolta, însă, această deschidere. Avem Gala Premiilor Marii Loji. Promovarea excelenței este lucrul de maximă importanță în acest moment pentru țară, deoarece au fost perioade destul de lungi în care s-a produs o oarecare inversare a valorilor și trebuie să o aducem la normalitate. Nu putem să facem asta decât promovând în mod real tot ceea ce înseamnă valoare. Și ceea ce înseamnă excelență.

Promovarea valorilor este un obiectiv principal al Marii Loji Naționale?

Fără îndoială. Avem câteva evenimente care demonstrează clar acest fapt. Ne gândim la tinerii români, la generația care vine, care trebuie să ridice țara și atunci îi ajutăm și pe cei care studiază în țară și pe cei care studiază în străinătate. Celor care studiază în străinătate eu le-am recomandat întotdeauna să încerce să se întoarcă în România și să facă tot ce pot pentru țară. Sigur, aici este o situație mai complexă, trebuie să aibă și locuri de muncă corespunzătoare, remunerate corespunzător. Eu cred că lucrurile acestea se vor întâmpla, pentru că am constatat că în jurul unor proiecte importante pentru țară, lumea se adună, societatea civilă le promovează.

Şi în privinţa sistemului medical dăm un exemplu, este adevărat, în interiorul Marii Loji. Dar se adresează și familiilor celor care sunt aici, deși nu fac parte din Masonerie neapărat – și care ar putea fi urmat poate, la început, de niște organizații nonguvernamentale –, care beneficiază de posibilitatea financiară de a se trata și investiga în străinătate dacă sunt cazuri care nu pot fi tratate în România.

Putem spune că Masoneria salvează și vieți.

Cu siguranță, și avem niște exemple concrete, destul de multe, din păcate. Cât despre non-masoni, la nivel de Mare Lojă avem în jur de 50-60 de conferințe și simpozioane anual din care mai mult de jumătate sunt deschise societății civile. Practic, cele care se adresează numai masonilor sunt cele legate strict de specificul masonic.

… şi de ritualurile masonice.

Exact. Legat de simbolistică, de numerologie și așa mai departe… de istorie masonică strictă. Însă avem simpozioane și conferințe cu tematică generală de interes social, în cadrul cărora invităm personalități din societatea civilă – membri ai Academiei Române, profesori universitari de la diverse universități, reprezentanți mass-media ș.a.m.d.

Cum devii mason

Putem să vorbim puțin despre procesul acesta prin care un om poate deveni un membru al Masoneriei?

În general, cei care vor să intre în Masonerie se adresează, într-o formă sau alta, acestei instituții. Fie cunosc pe cineva care face parte din Ordin, fie există un site al Marii Loji și se adresează acolo și fac niște cereri care sunt luate în considerare și sunt chemați la discuții ulterioare. Urmează apoi niște filtre care, așa cum v-am spus, înseamnă de fapt niște discuții cu oameni din interiorul Ordinului.

Să le facă o evaluare.

Exact. Încearcă să îi cunoască mai bine pe cei care vor să intre. Nu stă în picioare legenda potrivit căreia aici intră numai cei care au bani foarte mulți. De altfel, la noi, acea cotizație, donațiile care se fac nu sunt deloc mari, sunt accesibile, dar nu vreau să vă spun mai multe în acest sens pentru că noi nu avem voie să facem prozelitism.

Este de ordinul câtorva mii de euro, câtorva zeci de mii?

Nu, nici vorbă. Este de ordinul câtorva sute de lei, ca să fim mai clari.

Deci este simbolic.

Absolut, într-un fel sau altul spus, da, este simbolic. Membrii cunosc toate programele existente pentru care fac donații, pentru că altfel nu le-am putea întreține. Până la urmă, toate aceste programe sunt făcute tot pentru membrii Ordinului și pentru membrii societății românești. Nu sunt niște bani care merg la cineva anume, într-un buzunar anume. Nu! Sunt niște lucruri foarte clare, sunt niște conturi separate unde se duc acești bani și apoi se întorc la cei care donează banii respectivi când au nevoie – copiii lor, ei, sau, repet, membrii societății civile din România, chiar non-masoni.

Dacă v-ar întreba un om de pe stradă ce este un mason, ce i-ați răspunde?

Un om extrem de valoros. Un om care are niște idealuri, un om care ține foarte mult la țara lui și un om care știe să își ajute aproapele atunci când acesta are nevoie.

M-aș întoarce un pic la Conferința Mondială care a avut loc la București, să vă felicit pentru cea mai importantă calitate pe care un român a dobândit-o vreodată în cadrul Masoneriei la nivel mondial, Secretar Executiv. Puteți să îmi detaliați un pic care este rolul dumneavoastră, de acum încolo, prin această poziție?

Este, într-adevăr, cea mai înaltă poziție. Mai există Președintele de Onoare, dar acesta nu are funcție executivă. În perioada mandatului meu, mă voi ocupa de organizarea Conferințelor Mondiale, indiferent unde au loc acestea. Secretarul Executiv este cel care încearcă să creeze și să mențină conexiunile existente și să le întărească pe tot mapamondul, cel care, de multe ori, este chemat să medieze atunci când apar neînțelegeri. Este o responsabilitate extraordinar de mare și, în același timp, o mare onoare. A apărut un element de noutate aici, la București. După ce am fost ales, a apărut un board al Conferinței Mondiale. În acest board sunt reprezentanți de pe toate continentele, oameni de mare prestigiu, cu un cuvânt greu la nivelul Masoneriei mondiale și care vor avea rolul de a culege informații de la toate evenimentele la care participă. Le prezintă în cadrul boardului, le discutăm și apoi toate aceste informații sau proiecte pleacă spre toate Marile Loji regulare din lume. Dobândirea acestei funcţii este importantă pentru România pentru că se discută despre țară, despre Masoneria noastră regulară, abia apoi despre mine, ca persoană. Dar a însemnat un vot de mare încredere pe care mi l-au acordat cei care au fost prezenți aici și au fost patru candidați. Majoritatea a fost covârșitoare.

Apropo de români la nivel internaţional – sunt mulți, sunt puțini, ar putea fi mai mulți? Masoneria sprijină astfel de candidaturi?

Masoneria sprijină orice fel de candidatură a unui român, pe căi legale. Accentuez căi legale, pentru că vreau să înlăturăm această definiție de ocultism, senzaţia că se întâmplă sau se decid niște lucruri undeva în spatele ușilor închise.

Care, admiteți, planează de multe ori ca o etichetă din ignoranță, dar şi din secretizarea pe care o practicați!

Asta s-a întâmplat din cauza unor membri ai Masoneriei cărora le plăcea să arunce în jurul lor o perdea de fum ca să arate cât sunt ei de puternici, că au diverse posibilități, variante absolut lipsite de suport real, dar așa îi țineau foarte aproape pe cei din jurul lor, de fapt. Lucrurile s-au schimbat complet în acest moment. Acești pseudo-guru au dispărut, nu mai au niciun fel de relevanță în ceea ce privește Marea Lojă Națională din România și lucrurile decurg acum într-un mod extrem de clar, de corect, de transparent. Revenind la ce m-ați întrebat mai devreme – da, noi sprijinim astfel de români, dar îi sprijinim discutând cu cei de acolo, cu cei din jur. Dacă suntem consultaţi, întrebaţi, este corect să spunem că sunt niște oameni valoroși. Nu ajunge nimeni întâmplător să lucreze într-o instituție europeană sau mondială. Cu toții sunt supuși mai mult sau mai puțin unor evaluări prealabile și atunci este firesc să îi ajuți, ba mai mult, să încerci să ai niște contacte cu cei aflați în jurul lor ca să poți să aduci un suport real la numirea lor. Pe noi ne interesează foarte mult lucrurile acestea. Este un fel de lobby pentru țară.

Care este relația dumneavoastră cu politicul – cu decidenții, cu Guvernul, cu Președinția?

Nu am făcut, nu facem și nu vom face niciodată politică. În momentul în care o Mare Lojă se amestecă în politică este dezaprobată de toate celelalte Loji și riscă să piardă acele relații diplomatice, recunoașteri, cum le spunem noi, și nimeni nu dorește asta. Masoneria stă departe de ceea ce înseamnă luptă politică. Avem alte principii, dorim altceva pentru societatea civilă.
În Marea Lojă Națională din România există reprezentanți ai tuturor partidelor, însă nimeni nu le va spune vreodată cum să voteze, ce să facă, ce proiect legislativ să adopte sau nu. Ba mai mult, eu le recomand tuturor ca în perioade electorale, când viața este mai agitată, să nu cumva să implice în vreun fel Marele Maestru sau instituția în aceste jocuri, nici măcar declarative. Relațiile noastre sunt absolut corecte cu toate partidele şi la fel de bune. Iar instituțional avem un dialog firesc, de normalitate, cu toate instituțiile statului român, în cel mai deplin respect posibil.

Văd pe masa dumneavoastră o Biblie. Credeți în Dumnezeu mai mult decât în Masonerie?

Cred în Dumnezeu, dar nu se pune problema unei comparații. Sunt foarte diferite. Cred în Dumnezeu şi sunt creștin-ortodox. De câte ori am ocazia în țară, în străinătate, mă duc la biserică, mă închin, mă rog ca orice român credincios. În Masonerie cred ca instituție, ca principii, în ceea ce înseamnă ea pentru dezvoltarea societății.

 

 

Gala Premiilor Marii Loji Naţionale din România, „vârful de lance” al interacţiunii M.L.N.R. cu societatea civilă, este organizată anual, începând din 2011, în data de 21 iunie, la Ateneul Român, în parteneriat cu Academia Română şi cu 14 universităţi prestigioase de stat din România. Gala are ca obiectiv promovarea cercetărilor originale și creșterea capacitații de cercetare, cu implicații favorabile asupra competitivității internaționale a cercetării românești. În cadrul fiecărei ediții, Marea Lojă Națională din România decernează șapte premii, a câte 10.000 de euro fiecare.

 

 

.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”.

“Apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei și așa mai departe în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Este foarte bine că avem acest raport”, a spus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după ce la debutul acesteia a afirmat că ministrul justiției va prezenta miercuri seară proiecte de reparare a legilor justiției.

De altfel, șeful statului a avut miercuri o întrevedere cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Referindu-se la raport, președintele a subliniat că “este foarte că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi”.

“De exemplu, legile justiției, statul de drept, se spune clar: în perioada 2017-2019 evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze și să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate în această seară de ministrul justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța și era cât pe-aci să ne strice toată democrația”, a detaliat el.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept”, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, după ce șeful statului a anunțat săptămâna trecută că va insista pentru repararea legilor justiției.

La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Cu privire la subminarea independenţei sistemului judiciar, raportul Comisiei cuprinde critici la adresa Poloniei şi Ungariei, dar şi a Bulgariei, României, Croaţiei şi Slovaciei. Raportul detaliat privind România este disponibil aici.

România, în raportul privind statul de drept: Provocările din 2017-2019 au afectat sustenabilitatea reformelor anticorupție. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese/ Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Context 

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor10 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MEP Vasile Blaga: The new Pact on migration and asylum presented by the European Commission is not “perfect”

RUSIA11 hours ago

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

ENGLISH12 hours ago

MEP Vasile Blaga points out that certain inaccuracies in CVM reports have affected Romania‘s entrance to the Schengen area

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending