Comisia Europeană a publicat astăzi, 13 decembrie, rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din statele membre. Profilul de țară din 2021 în ceeea privește sănătatea a prezentat principalele disfuncționalități din sistemul de sănătate românesc și deteriorarea acestuia, sistem sanitar care nu face decât să își expună cetățenii la condiții precare de sănătate, diminuându-le speranța de viață de la an la an.
Calea Europeană vă prezintă cele mai importante concluzii din cel mai recent raport al Comisiei Europene privind „starea” sistemului de sănătate din România, dar și o comparație cu raportul publicat în 2019.
Speranța de viață în România continuă să fie printre cele mai scăzute din UE
- 2021
Speranța de viață în România este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a anulat o parte din progresele înregistrate începând cu anul 2000. Speranța de viață în România crescuse cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19. De asemenea, există un decalaj pronunțat între femei și bărbați, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces cauzată de cancer.
- 2019
Dacă în raportul publicat în 2019 speranța de viață a românilor atingea cifra de 75.6, în raportul publicat astăzi, speranța de viață a românilor ajunge la 74.2. Astfel, speranța de viață a scăzut cu 1,4 ani în doi ani de zile și România penultimul loc în UE, devansând Letonia care ocupa penultimul loc în 2019.
Mai mult de o treime din decesele înregistrate în România în 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare
Bolile cardiace ischemice au fost principala cauză de mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19 % din totalul deceselor (Figura 2). Rata de deces din cauza bolilor cardiace ischemice a fost mai mult decât dublă față de media UE. Mortalitatea cauzată de accidentul vascular cerebral – a doua cauză principală de deces – a reprezentat 16 % din totalul deceselor, în ciuda unor îmbunătățiri abrupte începând cu anul 2000. Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă cauză de deces cauzată de un tip de cancer, cu o rată a mortalității care a crescut cu aproape 11 % din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. De asemenea, ratele de mortalitate pentru alte tipuri de cancer au crescut, în special la cancerul colorectal.
Joint Research Centre a estimat că România va avea în 2020 aproximativ 95.000 de cazuri noi de cancer și aproximativ 54.000 de decese cauzate de cancer
Acest lucru indică faptul că există deficiențe în ceea ce privește rezultatele diagnosticării și tratamentului cancerului. Figura 5 arată că estimările privind principalele tipuri de cancer preconizate la bărbați sunt cele de plămâni (17 %), de prostată (16 %) și colorectal (15 %), în timp ce în rândul femeilor, cancerul de sân este principalul tip de cancer (28 %), urmat de cancerul colorectal (12 %) și de cancerul de col uterin (8 %).
Cheltuielile pentru sănătate din PIB-ul României sunt printre cele mai mici dintre țările UE
- 2021
România a cheltuit 5,7 % din PIB pentru sănătate – al doilea cel mai mic procent dintre țările UE. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2019, România a cheltuit pentru sănătate 1.310 euro pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 3.523 de euro.
- 2019
Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric în 2019 și au fost mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %).
România are a doua cea mai mică finanțare din UE pentru programele de screening
Există o lipsă de screening sistematic, participarea este scăzută, iar calitatea practicilor de screening este la un nivel suboptim. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție/screening au continuat să scadă, iar România are a doua cea mai mică finanțare din UE la acest capitol.
România investește în prevenție numai 20 de euro pentru fiecare persoană (în 2019) sau 1% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (totalul înseamnă 1.310 euro), comparativ cu media europeană care investește 102 de euro. În același timp, Germania investește 151 de euro în prevenție pentru fiecare persoană.
În 2014, doar un sfert dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani au declarat că au fost supuse unui screening pentru cancerul de col uterin în ultimii doi ani (în comparație cu media de 62 % pentru țările UE cu *date disponibile).
Doar 9% dintre femeile din România cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au declarat că au accesat screeningul pentru cancerul de sân în aceeași perioadă (media UE este de 57 % în 2019) și doar 5 % dintre cele cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani au fost supuse unui screening pentru cancer colorectal cel puțin o dată în viață (media UE este de 47 %).
Ciclul „Starea sănătății în UE” urmărește să ofere informații, expertiză și bune practici din domeniul sistemelor de sănătate factorilor de decizie și tuturor celor care contribuie la elaborarea politicilor în domeniul sănătății.
