Connect with us

ROMÂNIA

Raport Comisia Europeană: Speranța de viață a românilor continuă să scadă. România, a doua țară din UE cu cele mai mici investiții în sănătate

Published

on

© Calea Europeană - Zaim Diana

Comisia Europeană a publicat astăzi, 13 decembrie, rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din statele membre. Profilul de țară din 2021 în ceeea privește sănătatea a prezentat principalele disfuncționalități din sistemul de sănătate românesc și deteriorarea acestuia, sistem sanitar care nu face decât să își expună cetățenii la condiții precare de sănătate, diminuându-le speranța de viață de la an la an.

Calea Europeană vă prezintă cele mai importante concluzii din cel mai recent raport al Comisiei Europene privind „starea” sistemului de sănătate din România, dar și o comparație cu raportul publicat în 2019.

Speranța de viață în România continuă să fie printre cele mai scăzute din UE

  • 2021

© RAPORT https://ec.europa.eu/health (pag. 4)

Speranța de viață în România este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a anulat o parte din progresele înregistrate începând cu anul 2000. Speranța de viață în România crescuse  cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19. De asemenea, există un decalaj pronunțat între femei și bărbați, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces cauzată de cancer.

  • 2019

Dacă în raportul publicat în 2019 speranța de viață a românilor atingea cifra de 75.6, în raportul publicat astăzi, speranța de viață a românilor ajunge la 74.2. Astfel, speranța de viață a scăzut cu 1,4 ani în doi ani de zile și România penultimul loc în UE, devansând Letonia care ocupa penultimul loc în 2019.

Mai mult de o treime din decesele înregistrate în România în 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare

© RAPORT https://ec.europa.eu/health (pag. 4)

Bolile cardiace ischemice au fost principala cauză de mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19 % din totalul deceselor (Figura 2). Rata de deces din cauza bolilor cardiace ischemice a fost mai mult decât dublă față de media UE. Mortalitatea cauzată de accidentul vascular cerebral – a doua cauză principală de deces – a reprezentat 16 % din totalul deceselor, în ciuda unor îmbunătățiri abrupte începând cu anul 2000. Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă cauză de deces cauzată de un tip de cancer, cu o rată a mortalității care a crescut cu aproape 11 % din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. De asemenea, ratele de mortalitate pentru alte tipuri de cancer au crescut, în special la cancerul colorectal.

Joint Research Centre a estimat că România va avea în 2020 aproximativ 95.000 de cazuri noi de cancer și aproximativ 54.000 de decese cauzate de cancer

© RAPORT https://ec.europa.eu/health (pag. 6)

Acest lucru indică faptul că există deficiențe în ceea ce privește rezultatele diagnosticării și tratamentului cancerului. Figura 5 arată că estimările privind principalele tipuri de cancer preconizate la bărbați sunt cele de plămâni (17 %), de prostată (16 %) și colorectal (15 %), în timp ce în rândul femeilor, cancerul de sân este principalul tip de cancer (28 %), urmat de cancerul colorectal (12 %) și de cancerul de col uterin (8 %).

Cheltuielile pentru sănătate din PIB-ul României sunt printre cele mai mici dintre țările UE

  • 2021

România a cheltuit 5,7 % din PIB pentru sănătate – al doilea cel mai mic procent dintre țările UE. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2019, România a cheltuit pentru sănătate 1.310 euro pentru fiecare persoană  (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 3.523 de euro.

  • 2019

Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric în 2019 și au fost mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %).

România are a doua cea mai mică finanțare din UE pentru programele de screening

Există o lipsă de screening sistematic, participarea este scăzută, iar calitatea practicilor de screening este la un nivel suboptim. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție/screening au continuat să scadă, iar România are a doua cea mai mică finanțare din UE la acest capitol.

România investește în prevenție numai 20 de euro pentru fiecare persoană (în 2019) sau 1% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (totalul înseamnă 1.310 euro), comparativ cu media europeană care investește 102 de euro. În același timp, Germania investește 151 de euro în prevenție pentru fiecare persoană.

În 2014, doar un sfert dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani au declarat că au fost supuse unui screening pentru cancerul de col uterin în ultimii doi ani (în comparație cu media de 62 % pentru țările UE cu *date disponibile).

Doar 9% dintre femeile din România cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au declarat că au accesat screeningul pentru cancerul de sân în aceeași perioadă (media UE este de 57 % în 2019) și doar 5 % dintre cele cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani au fost supuse unui screening pentru cancer colorectal cel puțin o dată în viață (media UE este de 47 %). 

Citiți și: Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

Ciclul „Starea sănătății în UE” urmărește să ofere informații, expertiză și bune practici din domeniul sistemelor de sănătate factorilor de decizie și tuturor celor care contribuie la elaborarea politicilor în domeniul sănătății.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

România încurajează și sprijină R. Moldova în lupta împotriva corupției și în implementarea reformelor din Justiție, îi transmite Nicolae Ciucă ministrului Justiției din țara vecină

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a avut joi o întâlnire cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pe care a asigurat-o că ”poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”.

În cadrul întâlnirii a participat și ministrul Justiției din țara noastră, Alina Gorghiu.

”România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății”, a menționat Ciucă într-un mesaj publicat pe Facebook.

La rândul său, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că instituția pe care o conduce va furniza Chișinăului ”experți pentru aderarea la UE”.

De asemenea, există eforturi de ambele maluri ale Prutului pentru ”a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova” unde cele două părți își propun un nou Plan de Acțiune în domeniul justiției.

”Vom analiza oportunitatea înființării unui post de magistrat de legatură al României în Republica Moldova. Avem un volum mare de cereri de asistența juridică. Aproape 250 de dosare doar în 2023, fără să luăm în considerare corespondență intermediară. Dacă le adăugăm și pe acelea, ne apropiem de 1000 de dosare. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate. Mâine, vom merge și la Penitenciarul Mioveni pentru a vedea condițiile din penitenciarele românești”, a mai anunțat Gorghiu în urma întâlnirii pe care a avut-o în cursul acestei zile cu omologul din Republica Moldova.

Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

O nouă oprire va fi și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu. Consultarea cetățenească ce va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul din Turcia: România, pregătită să participe cu capabilități și personal la Grupul operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră

Published

on

© MApN

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 25 aprilie, o întâlnire oficială cu ministrul apărării din Turcia, Yaşar Güler,  informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

În cadrul convorbirilor bilaterale, care au avut loc la sediul MApN, au fost abordate subiecte curente privind securitatea și cooperarea în domeniul apărării, dialogul concentrându-se pe teme precum provocările din regiunea Mării Negre, pe fondul evoluțiilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul pentru Ucraina, cooperarea bilaterală şi în cadru aliat dintre România și Turcia.

Ministrul român al apărării a salutat intrarea în etapa de operaționalizare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră și a subliniat nevoia stringentă ca această inițiativă regională să înceapă acțiunile concrete  de contracarare a pericolului reprezentat de  minele marine în derivă, contribuind astfel la menținerea siguranței rutelor de navigație în Marea Neagră.

© MApN

 „România este pregătită să participe cu capabilități și personal la Grupul operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră și vom continua să lucrăm cu partenerii din Turcia și Bulgaria în vederea operaționalizării, cât mai rapid, a inițiativei”, a spus Angel Tîlvăr.

De asemenea, ministrul apărării naționale a apreciat nivelul foarte bun al cooperării dintre forțele armate române și turce pe toate componentele, precum și cooperarea în domeniul tehnic dintre cele două armate.

În încheiere, cei doi oficiali au convenit că dialogul politico-militar dintre cele două state reprezintă un instrument valoros pentru armonizarea punctelor de vedere asupra temelor de interes și au agreat continuarea acestuia în cadrul tuturor formatelor de cooperare.

Continue Reading

ROMÂNIA

ANAF a încasat în primul trimestru al lui 2024 cu 14 miliarde de lei mai mult față de anul trecut, anunță Marcel Boloș: Fiecare leu colectat este o investiție în viitorul colectiv al românilor

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, anunță că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat în primul trimestru al acestui an cu 14 miliarde de lei mai mult față de anul trecut.

Boloș a avut joi discuția lunară cu Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice din toată țara, în care ministerul pe care îl conduce monitorizează și evaluează acțiunile întreprinse pentru colectarea eficientă și pentru combaterea evaziunii fiscale.

Datele pentru primul trimestru din 2024 arată încasări totale de 97,1 miliarde lei, față de 83 de miliarde de lei în 2023.

”Fiecare Direcție Regională a reușit să își depășească planul cu cel puțin 100 milioane de lei, Bucureștiul fiind cu 800 milioane lei pe plus. Un aspect important este că se vede efectul notificărilor emise de către organele de inspecție fiscală, activitatea de control fiscal fiind ultima pârghie pentru realizarea conformării la declarare”, a evidențiat acesta.

El a constatat că, de la lună la lună, s-au înregistrat progrese importante privind gestionarea riscurilor de neconformare.

Cu ocazia întâlnirii, Marcel Boloș a reiterat ”solicitarea către inspectori să ofere și suport activ, furnizând informații clare și accesibile contribuabililor”.

”În final, fiecare leu colectat în mod corect și transparent este o formă de respect față de cei care își achită îndatoririle și o investiție în viitorul colectiv al românilor, în infrastructură, sănătate, educație și alte domenii vitale”, a conchis ministrul Finanțelor.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Dan Motreanu12 hours ago

Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

România încurajează și sprijină R. Moldova în lupta împotriva corupției și în implementarea reformelor din Justiție, îi transmite Nicolae Ciucă ministrului Justiției din țara vecină

U.E.14 hours ago

“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul din Turcia: România, pregătită să participe cu capabilități și personal la Grupul operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră

ROMÂNIA15 hours ago

ANAF a încasat în primul trimestru al lui 2024 cu 14 miliarde de lei mai mult față de anul trecut, anunță Marcel Boloș: Fiecare leu colectat este o investiție în viitorul colectiv al românilor

CHINA15 hours ago

UE și China convin asupra continuării cooperării în domeniul economiei circulare

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice

PPE16 hours ago

Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European

CONSILIUL DE SECURITATE16 hours ago

SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL3 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.4 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 week ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 week ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending