Connect with us

ROMÂNIA

Raportul final al Comisiei de la Veneția privind modificările aduse legilor Justiției și codurilor penale: Legile Justiției au fost făcute în grabă și fără transparență

Published

on

Comisia de la Veneția a publicat luni raportul privind modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penal și legilor Justiției, menținându-și recomandările din raportul preliminar din iulie.

Reprezentanții organismului Consiliului Europei fac trimire și la cele două ordonanțe de urgență privind legile Justiției.

În viziunea lor, modificările codurilor penale și ale legilor justiției au fost făcute în grabă, fără transparenţă şi fără să ţină cont de opinia sistemului judiciar, acuză specialiştii. Mai mult, au dus la divizarea societăţii şi la ciocniri între instituţiile statului, aşa că specialiştii fac apel la calm şi deschidere spre dialog.

”Amendamentele în curs de revizuire, au fost adoptate într-un proces legislativ excesiv de rapid și lipsit transparență, în ciuda faptului că au existat mai mult de 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări radicale și afectând profund politica penală a statului. În timpul procedurii de adoptare a acestora, au avut loc schimbări frecvente ale textelor”, este precizat în text.

La recomandările finale, Comisia recomandă renunțarea definitiv la schema de pensionare anticipată a magistraților, prin care aceștia se putea retrage chiar dacă au doar 20 de ani vechime, față de 25 minimum cât este în prezent.

”Comisia de la Veneția notează că două ordonanțe de urgență adoptate recent vizează problemele ridicate de prezenta opinie. În timp ce prima OUG, adoptată pe 10 octombrie, stabilește modul de organizare pentru noua Secție de investigare a magistraților, pe care Comisia o consideră problematică pentru independența sistemului judiciar, decizia de a amâna până pe 1 ianuarie 2020 intrarea în vigoare a noii scheme de pensionare anticipată pentru magistrați, în OUG adoptată pe 15 oct, este un pas pozitiv. Comisia nu a examinat celalalte părți din ordonanța și își rezervă poziția pe aceste aspecte”, este precizat în finalul documentului.

Anumite aspecte din cele trei legi, luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar”, arată Comisia în concluziile raportului.

În finalul documentului de 30 de pagini, Comisia face o serie de recomandări autorităților din România. Acestea sunt aproape identice cu cele din raportul preliminar din iulie:

– ”Să reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

– Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

– Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

– Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

– Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

– Să se asigure că măsurile de <<screening>> pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”

Opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană în evaluarea sa privind România în noul raport MCV care va fi publicat luna viitoare.

Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din Româniapremierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Citiți și: 

Klaus Iohannis, reacție promptă după poziția Comisiei de la Veneția privind legile Justiției: Guvernul și Parlamentul să nu împingă România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene

ANALIZĂ Efecte în lanț pentru România după poziția negativa a Comisiei de la Veneția. Raportul MCV și rezoluția din Parlamentul European, riscuri majore de coliziune cu instituțiile europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE

Florin Iordache: Nu vom prelua toate recomandările Comisiei de la Veneţia; prioritare sunt deciziile CCR

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.

“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

Published

on

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat vineri, 19 aprilie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.

“Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35”, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

© MApN

Aceasta este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.10 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G710 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO10 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G710 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA11 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

U.E.11 hours ago

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

U.E.13 hours ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

ROMÂNIA1 day ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending