Raportul privind piața unică și competitivitatea: Aflată în urma SUA și Chinei, UE dorește o mai bună coordonare a investițiilor europene și naționale pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat miercuri Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea, publicat în contextul în care competitivitatea europeană și impulsionarea avantajului tehnologic global al blocului european a devenit o temă centrală către viitoare agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029. Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

“Raportul confirmă numeroasele atuuri competitive ale Europei și faptul că o piață unică puternică rămâne esențială pentru ca întreprinderile noastre să prospere și să exploateze noi oportunități”, a afirmat, în context, Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Comisarul european a atenționat, însă, că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții, pentru a stimula tehnologiile strategice și pentru ca UE să se asigure că forța de muncă dispune de competențele adecvate.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

“Piața unică și politica industrială merg mână în mână pentru a sprijini competitivitatea UE”, a declarat și comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

El a punctat că raportul prezintă fapte și cifre care evidențiază numeroasele puncte forte ale economiei UE, ale pieței sale unice, ale potențialului său de inovare și ale cadrului său de reglementare în domeniul verde și digital.

În pofida acestor active puternice constatate de Breton, eforturile necesare în viitor vizează abordarea costurilor energiei (de exemplu companiile din România şi Ungaria plătesc cele mai mari preţuri la energie din Uniunea Europeană), evitarea comercializării vechilor dependențe de combustibili fosili și asigurarea unei mai bune coordonări a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului.

“Europa este o putere științifică, care produce o cincime din primele 10% din cele mai citate lucrări de cercetare cele mai citate publicații științifice. Cu toate acestea, acest lucru nu se transpune întotdeauna în poziția de lider comercial, adesea din cauza dificultăților de extindere a activităților comerciale în UE“, constată raportul.

Astfel, Comisia Europeană precizează că sunt necesare mai multe eforturi pentru a sprijini eforturile Europei de la “laborator la fabrică”, așa cum se face în cazul semiconductorilor prin intermediul Legii privind cipurile europene, facilitând colaborarea în domeniul cercetării și oferind sprijin prin intermediul programului Orizont Europa sau al programului Europa digitală.

Inovarea se află în centrul unei economii înfloritoare și competitive, iar tabloul de bord european al inovării evidențiază o îmbunătățire a performanțelor UE în materie de inovare în întreaga Europă.

Investițiile în cercetare și inovare ale UE au crescut de la 1,8% din PIB la 2,2% în douăzeci de ani, dar au scăzut de la an la an și rămân sub obiectivul de 3 % și sunt distribuite inegal între regiuni și statele membre. Investițiile în cercetare și inovare rămân sub cele din SUA (3,4% din PIB) și China (2,4%), în special din cauza decalajelor din sectorul de cercetare și dezvoltare al întreprinderilor și a stagnării investițiilor publice în cercetare și dezvoltare.

În plus, eficiența și impactul acestor investiții sunt îngreunate de persistența provocări structurale persistente în mai multe sisteme de cercetare și inovare, cum ar fi legăturile slabe dintre știință și mediul de afaceri.

UE este un lider mondial în dezvoltarea de tehnologii care combină inovațiile digitale și ecologice, o mare parte din activitățile de brevetare ale UE fiind concentrate în domeniul tehnologiei privind schimbările climatice. Numai în domeniul digital, ponderea UE a fost de 20% în 2020, similară cu cea a SUA.

Pentru a contribui la reducerea decalajelor de pe piața europeană în ceea ce privește finanțarea la scară largă, Consiliul European pentru Inovare (EIC), combină granturile și capitalul propriu pentru a sprijini start-up-urile și extensiile promițătoare din domeniul tehnologiilor profunde. Peste 1 miliard de euro de investiții în aproape 200 de întreprinderi de creștere a tehnologiilor profunde au fost deja aprobate.

În plus, Institutul European de Inovare și Tehnologie a contribuit la mobilizarea unei sume 7,3 miliarde de euro suplimentare de investiții private în start-up-uri din sectoare strategice precum cel al bateriilor, hidrogenul sau sănătatea.

În cadrul mecanismului de redresare și de reziliență, statele membre mobilizează peste 47 de miliarde de euro în investiții în cercetare și inovare și vor introduce reforme în sistemele lor de cercetare și inovare, pe lângă cele 35 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune.

În ciuda tuturor acestor lucruri, creșterea productivității totale a factorilor în UE a fost mai puțin de jumătate față de cea SUA în ultimii 30 de ani.

Acest lucru necesită o concentrare și mai mare asupra tehnologiilor strategice (de exemplu, tehnologiile curate) substituirea materiilor prime critice, tehnologiile digitale, materialele avansate, tehnologii de producție avansate, inclusiv cele cu potențial de dublă utilizare, mai constată raportul.

Raportul anual privind piața unică și competitivitatea răspunde solicitării Consiliului European din martie 2023 de a monitoriza situația pieței unice și a competitivității Europei. Acesta se bazează pe rapoartele anuale anterioare privind piața unică, astfel cum se prevede pentru prima dată în Strategia industrială a UE din 2020.

În ceea ce privește etapele următoare, Consiliul European din iunie 2023 și-a anunțat, în cadrul reuniunii sale din martie 2024, planul de a organiza prima evaluare anuală a progreselor înregistrate în ceea ce privește consolidarea competitivității Uniunii și creșterea productivității și a creșterii economice. 

Tabloul de bord al pieței unice a fost publicat pentru prima dată în 1997 și a fost creat inițial pentru a evalua performanța statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a acquis-ului privind piața unică. Acesta a fost prelungit de-a lungul timpului pentru a acoperi utilizarea instrumentelor de guvernanță conexe. Anul acesta, acesta include noi indicatori de competitivitate, în conformitate cu Comunicarea privind competitivitatea pe termen lung.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare