Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale.

FOTO: European Parliament/ Flickr
Europarlamentarii au adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România.
CaleaEuropeană.ro a consultat documentul în este prezentat modul în care au votat europarlamentarii Ungariei. Astfel, potrivit acestuia, repartizarea votului se prezintă după cum urmează:
Voturi ale europarlamentarilor Ungariei PENTRU:
din PPE: –
din S&D: Csaba MOLNÁR, Péter NIEDERMÜLLER, Tibor SZANYI
din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: Benedek JÁVOR
din rândul europarlamentarilor neafiliați: Zoltán BALCZÓ
Voturi ale europarlamentarilor Ungariei ÎMPOTRIVĂ:
din PPE: Andor DELI, Tamás DEUTSCH, Norbert ERDŐS, András GYÜRK, György HÖLVÉNYI, Lívia JÁRÓKA, Ádám KÓSA, György SCHÖPFLIN
din S&D: –
din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: –
ABȚINERI ale europarlamentarilor unguri: László TŐKÉS (PPE)
Trebuie amintit faptul că Parlamentul European a decis la data de 12 septembrie activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei, la conducerea căreia se află premierul Viktor Orban, membru al Partidului Popular European, pentru că a încălcat valorile fundamentale ale comunității europene.
Atunci, europarlamentarii români au votat astfel:
Voturi ale europarlamentarilor români PENTRU activarea articolului 7 în cazul Ungariei
din grupul ALDE: –
din grupul ECR: Monica Macovei
din grupul PPE: Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Cristian Preda, Mihai Țurcanu, Adina Vălean
din grupul S&D: Andi Cristea, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel
Voturi ale europarlamentarilor români ÎMPOTRIVA activării articolului 7 în cazul Ungariei
din grupul ALDE: Norica Nicolai, Renate Weber
din grupul ECR: –
din grupul PPE: Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler
din grupul S&D:-
ABȚINERI ale europarlamentarilor români:
din grupul ALDE: –
din grupul ECR: –
din grupul PPE: Ramona Mănescu, Theodor Stolojan
din grupul S&D: Doru Frunzulică
Citiți și:
De la București, șeful diplomației maghiare susține că Ungaria nu va sprijini atacuri împotriva României în Parlamentul European
Guvernul Orban se bucură de un sprijin mai mare decât guvernul Dăncilă în Parlamentul European. Rezoluția privind situația statului de drept în România, adoptată cu mai multe voturi decât activarea articolului 7 împotriva Ungariei
Cum au votat liderii celor mai importante formațiuni politice din Parlamentul European rezoluția privind situația statului de drept în România
Textul rezoluției privind situația din România adoptat astăzi cu largă majoritate de către legislativul european atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.
Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.
Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.
Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.
Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată. Totodată, în textul care a fost votat azi, Parlamentul European cere Comisiei Europene „să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.
Informațiile publicate de CaleaEuropeană.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.