Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rezoluție a Parlamentului European privind statul de drept în România. Cum au votat europarlamentarii Ungariei

Published

on

Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale. 

FOTO: European Parliament/ Flickr

Europarlamentarii au  adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România.
CaleaEuropeană.ro
 a consultat documentul în este prezentat modul în care au votat europarlamentarii Ungariei.  Astfel, potrivit acestuia, repartizarea votului se prezintă după cum urmează: 

Voturi ale europarlamentarilor Ungariei PENTRU:

din PPE: –

din S&D: Csaba MOLNÁR, Péter NIEDERMÜLLER, Tibor SZANYI

din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: Benedek JÁVOR

din rândul europarlamentarilor neafiliați: Zoltán BALCZÓ

Voturi ale europarlamentarilor Ungariei ÎMPOTRIVĂ:

din PPE: Andor DELI, Tamás DEUTSCH, Norbert ERDŐS, András GYÜRK, György HÖLVÉNYI, Lívia JÁRÓKA, Ádám KÓSA, György SCHÖPFLIN

din S&D: – 

din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: – 

ABȚINERI ale europarlamentarilor unguri: László TŐKÉS (PPE)

Trebuie amintit faptul că Parlamentul European a decis la data de 12 septembrie activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei, la conducerea căreia se află premierul Viktor Orban, membru al Partidului Popular European, pentru că a încălcat valorile fundamentale ale comunității europene. 

Atunci, europarlamentarii români au votat astfel: 

Voturi ale europarlamentarilor români PENTRU activarea articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: –

din grupul ECR: Monica Macovei

din grupul PPE: Daniel Buda, Cristian Bușoi, Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureșan, Cristian Preda, Mihai Țurcanu, Adina Vălean

din grupul S&D: Andi Cristea, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel

Voturi ale europarlamentarilor români ÎMPOTRIVA activării articolului 7 în cazul Ungariei

din grupul ALDE: Norica Nicolai, Renate Weber

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler

din grupul S&D:-

ABȚINERI ale europarlamentarilor români: 

 din grupul ALDE: –

din grupul ECR: –

din grupul PPE: Ramona Mănescu, Theodor Stolojan

din grupul S&D: Doru Frunzulică

Citiți și:

De la București, șeful diplomației maghiare susține că Ungaria nu va sprijini atacuri împotriva României în Parlamentul European

Guvernul Orban se bucură de un sprijin mai mare decât guvernul Dăncilă în Parlamentul European. Rezoluția privind situația statului de drept în România, adoptată cu mai multe voturi decât activarea articolului 7 împotriva Ungariei

Cum au votat liderii celor mai importante formațiuni politice din Parlamentul European rezoluția privind situația statului de drept în România

Textul rezoluției privind situația din România adoptat astăzi cu largă majoritate de către legislativul european atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.

Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.

Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată. Totodată, în textul care a fost votat azi, Parlamentul European cere Comisiei Europene „să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.

Informațiile publicate de CaleaEuropeană.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Dan Motreanu, printre inițiatorii propunerii grupului PPE care ar urma să asigure fermierilor români subvenții PAC apropiate de cele primite de fermierii din țările din vestul și sudul Europei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu a aprobat împreună cu colegii din grupul PPE din Parlamentul European documentul referitor la agricultură în Uniunea Europeană prin care popularii europeni susțin ”majorarea sumelor alocate de UE pentru agricultură, distribuția corectă a banilor între țările membre, sprijinirea tinerilor fermieri, creșterea veniturilor agricultorilor”.

Documentul a fost prezentat la Congresul european al tinerilor fermieri, unde m-am numărat printre invitați.

”Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale”, a precizat Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Grupul PPE susține majorarea bugetului alocat pentru Politica Agricolă Comună (PAC), argumentând că ”fermierii asigură siguranța alimentară a UE”, în pofida multiplelor crize care arată că aceștia au nevoie de sprijin suplimentar.

”Vrem creșterea sprijinului pentru tinerii fermieri pentru a asigura reînnoirea generațională. Am obținut deja majorarea alocărilor pentru tinerii fermieri cu 20 de milioane de euro prin bugetul UE pe anul 2024”, amintește eurodeputatul.

Popularii europeni susțin distribuția echitabilă a banilor din PAC între țărilor UE. Parlamentul European a aprobat propunerea privind egalizarea subvențiilor PAC în toate statele membre. ”În acest fel, sumele acordate fermierilor români ar urma să crească și să fie cât mai apropiate de cele din statele din vestul si sudul Europei. M-am numărat printre inițiatorii propunerii și am avut sprijinul PPE”, anunță Motreanu.

În viziunea grupului PPE, ”fermierii trebuie să primească un preț echitabil pentru munca lor și să nu mai fie dezavantajați în relația cu marile companii comerciale”.

”Directiva de abordare a practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente a fost aprobată cu sprijinul PPE. Printre practicile comerciale interzise se numără: plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor sau refuzul contractelor scrise. Pentru ca fermierii din UE să rămână competitivi, PPE vrea condiții de concurență echitabile. Orice țară care exportă în UE trebuie să respecte aceleași reguli pe care le stabilim pentru fermierii din UE”, explică europarlamentarul.

În cele din urmă, documentul adoptat de popularii europeni stipulează că ”trecerea la economia verde trebuie susținută prin investiții în agricultura de înaltă performantă, nu prin reglementări împotriva fermierilor”.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

72 % dintre cetățenii UE și 69% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % dintre europeni și 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, relevă datele unui sondaj Parlemeter 2023 publicat marți, care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. De altfel, mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) și 60% dintre români sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024. În același registru, 75% dintre români au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Potrivit unui comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro, peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).

Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).

De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.

70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat că “de-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat”, iar “Parlamentul European a livrat rezultate”.

“Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare”, a spus ea.

După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.

68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat că “acest Eurobarometru arată că Europa contează”.

“În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează”, a spus ea.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Op-ed | Dolors Montserrat și Marian-Jean Marinescu: Cea mai bună pregătire pentru următoarea criză? Consolidarea industriei de sănătate

Published

on

© colaj foto: European Union - Source : EP

Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

  1. Cum pot face față?
  2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
  3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Dan Motreanu37 mins ago

Dan Motreanu, printre inițiatorii propunerii grupului PPE care ar urma să asigure fermierilor români subvenții PAC apropiate de cele primite de fermierii din țările din vestul și sudul Europei

ROMÂNIA1 hour ago

Autoritățile locale au la dispoziție 500 milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile

MAREA BRITANIE1 hour ago

Înaintea vizitei lui David Cameron în SUA, Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei: Îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare

U.E.3 hours ago

EU4Health: 4 milioane de euro pentru a îmbunătăți asistența medicală pentru refugiații ucraineni din România și alte nouă țări din UE

NATO3 hours ago

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

”Uniți în diversitate”: Comisia Europeană dă forță mottoului UE printr-un apel la acțiune împotriva tuturor formelor de ură, în contextul proliferării discursurilor și infracțiunilor motivate de ură

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Grecia și Turcia trebuie să-și consolideze încrederea reciprocă, subliniază Recep Tayyip Erdogan înaintea unei vizite la Atena: Nu există vreo problemă pe care nu o putem rezolva prin dialog

ROMÂNIA5 hours ago

Sebastian Burduja: Încă un pas înainte către recuperarea circuitului nuclear integrat în cadrul Nuclearelectrica, un operator puternic și strategic

U.E.6 hours ago

Ministrul german al Apărării: Livrările de sisteme de apărare antiaeriană și muniție către Ucraina sunt întârziate, dar creștem capacitățile

ROMÂNIA1 day ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO1 week ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Trending