Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale.
Europarlamentarii au adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România.
CaleaEuropeană.ro a consultat documentul în este prezentat modul în care au votat liderii celor mai importate grupuri politice din cadrul Parlamentului European.
Potrivit acestuia, Manfred Weber, liderului Partidului Popular European și candidat al PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Udo Bullmann, președintele S&D, Guy Verhofstadt, liderului ALDE, dar și copreşedinţii Grupului Verzilor/Alianţa Europa Liberă din Parlamentul European, Philippe Lamberts și Franziska Maria Keller, cea a iniţiat dezbaterea din Parlamentul European de la Strasbourg privind „ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”, au votat în favoarea adoptării rezoluției privind România.
Britanicul Nigel Farage, fostul lider al partidului UKIP și președintele grpului EFDD din PE, etichetat adesea ca artizan al Brexitului, a decis să voteze împotriva rezoluției.
În schimb, copreședintele Mișcării de 5 Stele, italianul David Borrelli, a votat pentru rezoluția privind statul de drept.
Citiți și:
Cum au votat europarlamentarii români rezoluția privind situația statului de drept din România
Trebuie amintit faptul că România va prelua de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene perioadă în care va avea de negociat dosare exprem de importante pentru viitorul Europeni, de la viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, până la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Să nu uităm că, pe durata mandatului nostru se vor desfășura alegerile europene, programate pentru luna mai a anului 2019, în urma cărora se vor schimba gărzile instituționale europene.
Textul rezoluției privind situația din România adoptat astăzi cu largă majoritate de către legislativul european atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.
Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.
Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.
Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.
Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată. Totodată, în textul care a fost votat azi, Parlamentul European cere Comisiei Europene „să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.
Informațiile publicate de CaleaEuropeană.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.
