Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum au votat liderii celor mai importante formațiuni politice din Parlamentul European rezoluția privind situația statului de drept în România

Published

on

Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România, cu o zi înainte ca legislativul european să adopte o rezoluție privind un mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a valorilor fundamentale. 

Europarlamentarii au  adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, documentul referitor la România.

Foto: LIBE Committee/Twitter

CaleaEuropeană.ro a consultat documentul în este prezentat modul în care au votat liderii celor mai importate grupuri politice din cadrul Parlamentului European.

Potrivit acestuia, Manfred Weber, liderului Partidului Popular European și candidat al PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, Udo Bullmann, președintele S&D, Guy Verhofstadt, liderului ALDE, dar și copreşedinţii Grupului Verzilor/Alianţa Europa Liberă din Parlamentul European, Philippe Lamberts și Franziska Maria Keller, cea a iniţiat dezbaterea din Parlamentul European de la Strasbourg privind „ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”, au votat în favoarea adoptării rezoluției privind România.

Britanicul Nigel Farage, fostul lider al partidului UKIP și președintele grpului EFDD din PE, etichetat adesea ca artizan al Brexitului, a decis să voteze împotriva rezoluției. 

În schimb, copreședintele Mișcării de 5 Stele, italianul David Borrelli, a votat pentru rezoluția privind statul de drept. 

Citiți și:

Cum au votat europarlamentarii români rezoluția privind situația statului de drept din România

Trebuie amintit faptul că România va prelua de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene perioadă în care va avea de negociat dosare exprem de importante pentru viitorul Europeni, de la viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, până la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. 

Să nu uităm că, pe durata mandatului nostru se vor desfășura alegerile europene, programate pentru luna mai a anului 2019, în urma cărora se vor schimba gărzile instituționale europene. 

Textul rezoluției privind situația din România adoptat astăzi cu largă majoritate de către legislativul european atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.

Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.

Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată. Totodată, în textul care a fost votat azi, Parlamentul European cere Comisiei Europene „să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.

Informațiile publicate de CaleaEuropeană.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

S&D

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze instinctele dăunătoare ale populismului de extremă dreapta, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, lui Emmanuel Macron, aflat la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Președinția rotativă a Consiliului are loc într-un moment în care pandemia a permis Europei să facă pași istorici în proiectul de integrare, iar în discursul de Anul Nou ați promis o schimbare de direcție în 2022 pentru a realiza o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile sale și responsabilă de propriul destin. Europa va fi puternică în lume doar dacă va fi capabilă să eradicheze sărăcia și inegalitățile. Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze cele mai nocive instincte ale populismului de extremă dreapta”, a subliniat Garcia Perez în intervenția sa.

Astfel, aceasta a punctat că este nevoie de realizarea ”reformelor care sunt pe masă”, dând exemplu stabilirea unui salariu minim sau punerea în aplicare a Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Iratxe Garcia Perez a amintit și de nevoia operaționalizării mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept, amintind de Ungaria și Polonia, țări cărora ar trebui să i le suspende aprobarea Planului de Redresare și Reziliență până când nu ”revin pe calea democrației”, respectând hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O altă temă abordată de președinta Grupului S&D a fost tranziția energetică.

”O Europă puternică va fi Europa care va prelua conducerea unei tranziții energetice mai echitabile și mai durabile și care va evita schimbările climatice dezastruoase. Suntem conștienți de circumstanțele specifice ale Franței și Germaniei. Dar propunerea Comisiei privind energia nucleară și gazele naturale nu poate slăbi poziția noastră de lider mondial în ceea ce privește energiile regenerabile, singurele surse de energie verde de care Franța are nevoie pentru a da dovadă de un leadership puternic și pentru a profita de modelul european de răspuns european care a fost stabilit în timpul pandemiei”, a precizat aceasta.

Lidera social-democraților din Parlamentul European a pledat, în egală măsurăm pentru intensificarea eforturilor în vederea construirii unei ”Europe a apărării”.

”Trebuie să ne dezvoltăm suveranitatea strategică, dar Europa nu se poate dezvolta într-o fortăreață. Avem nevoie de solidaritate, iar Parlamentul European continuă să spere că Consiliul va conveni asupra singurului instrument posibil pentru a evita moartea persoanelor la granițele noastre”, a mai spus Garcia Perez, făcând trimitere la reforma politicii de migrațiune a UE.

Orientându-și atenția spre tineri și cei vulnerabili, președinta S&D i-a cerut lui Macron să pună aceste categorii sociale ”în centrul președinției”.

”Președinția dumneavoastră (n.r. Franței la Consiliul UE) nu va rămâne în istorie datorită talentelor de orator, ci ca urmare a legilor pe care, împreună, le putem duce mai departe. Trebuie să avansăm rapid. Motto-ul președinției dumneavoastră se încheie cu ideea de sentiment de apartenență, iar apartenența necesită convingere publică. Puneți tinerii și pe cei mai vulnerabili în centrul președinției și ei nu vă vor mai cere niciodată să dați jos steagul european de pe Arcul de Triumf din Paris”, a conchis , Iratxe Garcia Perez.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Stéphane Séjourné, a îndemnat miercuri președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și asigurarea egalității de gen, două obiective pe care grupul politic de promovează cu întâietate. 

„Când vine vorba de egalitatea între femei și bărbați, dorim ca președinția franceză să susțină ideea pactului Simone Veil, care va solicita tuturor țărilor semnatare să adopte legi progresiste atunci când vine vorba de paritate, de drepturile sexuale reproductive și de lupta împotriva violenței. Dar, de asemenea, dorim să fiți îndrăzneți alături de noi pentru a ajuta Europa tinerilor. În ultimele luni, am cerut tinerilor noștri să facă multe în ultimele luni, trebuie să fim demni de ei. Vrem să vedem, așadar, o platformă creată pentru a-i ajuta pe tinerii europeni să înființeze o afacere, să se implice pentru a găsi un loc de muncă sau un curs de formare”, a solicitat președintele grupului Renew Europe.

Stéphane Séjourné a recunoscut că „nu va fi ușor, suntem conștienți de acest lucru”, existând încă diferențe de opinie în Parlamentul European  și în cadrul grupurilor politice, însă Renew Europe se angajează să ajungă la un consens. „Consensul este într-adevăr ceea ce se află în centrul acestei uniuni”, a spus politicianul francez.

Citiți și 

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

Liderul Renew a îndemnat președinția franceză a Consiliului să fie cât mai „îndrăzneață” în acțiunile sale în domeniul climatic și al mediului.

„Grupul meu vrea să lupte pentru a construi viitorul și pentru a înfăptui mai repede o Europă unită adecvată. Deci, lege cu lege, reformă cu reformă, ne luptăm pentru o Europă verde, liberă, echitabilă și pe deplin suverană. Președinția franceză vine într-un moment cheie. Totul este pregătit pentru ca aceasta să fie un succes. Și aș recomanda doar un singur cuvânt de ordine: fiți îndrăzneți. Fiți îndrăzneți, fiți îndrăzneți”, a spus Stéphane Séjourné. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Facebook

S&D17 mins ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA20 mins ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL28 mins ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN33 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE1 hour ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

PARLAMENTUL EUROPEAN33 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 hour ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA24 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending