Connect with us

U.E.

Roberta Metsola îl asigură pe Zelenski că Parlamentul European va ajuta Ucraina în obținerea statutului de țară candidată

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Parlamentului European a deschis sesiunea plenară extraordinară a Parlamentului European după ce Rusia a invadat Ucraina, iar cu acest prilej, Roberta Metsola l-a asigurat pe președintele ucrainean de sprijinul neclinitit al Legislativului European în integrarea europeană a Ucrainei și a pledat pentru o nouă perspectivă a Europei privind securitatea și apărarea sa, dar și în relațiile cu Rusia. 

„În numele Parlamentului European, condamn agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, în cei mai puternici termeni posibili și îmi exprim solidaritatea cu toți cei care suferă. Mesajul Europei este clar: Ne vom ridica în picioare. Nu vom privi în altă parte când cei care luptă în stradă pentru valorile noastre, se vor confrunta cu masiva mașinărie de război a lui Putin. Vom sprijini jurisdicția Curții Penale Internaționale și investigarea crimelor de război din Ucraina. Îl vom trage la răspundere, așa cum îl vom trage la răspundere pe Lukașenko”, a transmis Roberta Metsola în discursul său. 

Actele zilnice de eroism extraordinar ale ucrainenilor ne inspiră pe toți

„Forțele de apărare și cetățenii care fac sacrificiul suprem pentru a întârzia o coloană de tancuri, cetățeni în vârstă care se ridică în picioare pentru a înfrunta trupele rusești cu nimic altceva decât cu mândrie și floarea-soarelui pe post de armă. Femei curajoase forțate să nască în stațiile de metrou, alături de armele lor. Ei ne-au arată lumii că modul nostru de viață merită să fie apărat. Toți cei care se ridică în picioare în Belarus, toți cei care privesc spre noi, în Moldova, în Georgia, merită pentru noi, pentru generația următoare, pentru cei din Ucraina și din întreaga lume care cred în Europa și în calea noastră și pentru toți cei care vor să fie liberi”, a mai adăugat aceasta. 

Parlamentul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei

Roberta Metsola a precizat cu fermitate în fața colegilor săi că Parlamentul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei și salută cererea semnată de președintele Zelenski de aderare la UE: „Noi recunoaștem perspectiva europeană a Ucrainei. Așa cum spune clar rezoluția noastră, salutăm, domnule președinte, cererea Ucrainei de a obține statutul de candidat și vom lucra pentru acest obiectiv, pentru că trebuie să înfruntăm viitorul împreună. Suntem alături de dumneavoastră în lupta pentru supraviețuire în acest moment întunecat al istoriei noastre, când vă uitați la acest Parlament European, veți găsi întotdeauna un aliat, un spațiu pentru a vă adresa Europei și lumii. Și întotdeauna, întotdeauna un prieten”, spus Metsola în discursul său. 

Parlamentul European va interzice intrarea reprezentanților Kremlinului 

Bineînțeles, aceasta a făcut referire și la viitoarea perspectivă a Parlamentului Europeană privind Moscova: „Voi solicita interzicerea oricărui reprezentant al Kremlinului de a intra în clădirile Parlamentului European, deoarece agresorii pentru că agresorii și cei care diseminează războiul nu au ce căuta în casa democrației.”


 

Parlamentul European va condamna în ”cei mai fermi termeni posibili agresiunea și invazia militare ilegale, neprovocate și nejustificate ale Rusiei împotriva Ucrainei, precum și implicarea Belarusului în această agresiune”, arată proiectul de rezoluție consultat de CaleaEuropeană.ro, ce urmează să fie adoptat în urma unei sesiuni plenare extraordinare organizate în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, la care vor participa și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, dar și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat luni cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană.

 Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:

  • instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
  • o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
  • capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a fost prezentă astăzi, 29 noiembrie, la inaugurarea expoziției fotografice “Drumul european al Republicii Moldova”, de la Bruxelles, la invitația eurodeputatului Eugen Tomac, se arată într-o postare a acestuia.

„Parcursul european al Republicii Moldova, pas cu pas, se vede astăzi, în imagini, la Parlamentul European de la Bruxelles. Sunt profund onorat că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a acceptat invitația mea de a participa la festivitatea de deschidere a expoziției. Îi mulțumesc pentru cuvintele calde adresate românilor prezenți, dar mai ales pentru sprijinul, ajutorul și implicarea sa în procesul deloc ușor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, expoziția a fost organizată în săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională a României „pentru a arăta din nou sprijinul total și necondiționat pe care îl oferim Republicii Moldova”.

„Îi mulțumesc cu acest prilej domnului Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentare Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru sprijin și participarea la acest eveniment inedit. Îi mulțumesc cu precădere domnului Președinte Traian Băsescu care a militat, în calitate de șef al statului român, pentru apropierea celor două state românești și a reușit. Iar astăzi continuă să promoveze perspectiva europeană a R. Moldova în Parlamentul European. Îi sunt recunoscător și doamnei ambasador Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, pentru că a dat curs invitației noastre și ne-a împărtășit câteva gânduri”, a mai scris eurodeputatul român.

Această expoziție a fost organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova prin implicarea directă a directorului instituției, Igor Cașu.

„Imaginile de arhivă din anii procesului de desprindere de URSS sunt un adevărat tezaur și mă bucur că am reușit împreună să mai facem un pas spre apropierea ținutului minunat de dincolo de Prut de Europa, de România!”, a subliniat, la final, Eugen Tomac.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

Published

on

© European Union, 2022

Trebuie să evităm ”capcanele mercantilismului”, crezând că regiunea Indo-Pacifică este ”departe”, concentrându-ne astfel ”doar pe comerț și investiții”, a atras atenția Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, la Forumul Indo-Pacific, desfășurat la Bruxelles, completând că este nevoie ”de o abordare strategică a UE care să acopere atât dimensiunea economică, cât și pe cea de securitate”.

Acesta a punctat trei mesaje esențiale, și anume: nevoia unui angajament mai solid din partea UE în Indo-Pacific, în special în domeniul securității; dezvoltarea unui rol și a unei oferte distinctive, în contextul în care există ”o bătălie a ofertelor” în derulare; menținerea unui dublu sens în relațiile dintre UE și regiunea Indo-Pacifică, fiind vorba despre ”ce putem face împreună într-o lume periculoasă”.

”Când discut despre rolul UE cu partenerii din regiune, simt trei percepții: 1. sprijinul nostru puternic pentru Ucraina a fost bine primit de prietenii noștri care gândesc la fel. Iar din partea celorlalți, cred că am primit un respect reținut. Oamenii văd că se conturează o Europă mai geostrategică. Una care este mai puțin naivă, gata să plătească prețul pentru a apăra principiile fundamentale de securitate. Mulți asiatici apreciază acest lucru. 2. Cu toate acestea, partenerii doresc, de asemenea, ca noi să acordăm mai multă atenție consecințelor invaziei Rusiei în ceea ce privește securitatea alimentară și energetică și impactul economic. Unii ne acuză că avem standarde duble sau că nu acordăm suficientă atenție altor conflicte. 3. Unii cred că atenția noastră asupra Indo-Pacificului va avea de suferit din cauza atenției noastre intense asupra Ucrainei. Permiteți-mi să subliniez nu putem și nu vom face acest lucru”, a dat asigurări Josep Borrell. 

Acesta este conștient de expansiunea în creștere a Chinei în regiune, Borrell completând că Beijingul ”nu poate fi privit dintr-un singur unghi”, relațiile UE cu China fiind ”complexe”.

”Trebuie să ne facem propriile <<teme>>. Adică trebuie să ne sporim propria noastră reziliență și să evităm dependențele excesive”, a recunoscut oficialul european.

Făcând trimitere la cel de-al doilea punct, și anume ”Europa ca actor cu rol și ofertă distincte”, Josep Borrell a constatat că ”principala tendință strategică din regiune este competiția strategică dintre SUA și China: securitatea, tehnologiile înalte și poziția de lider regional”.

”Trebuie să fim clari cu privire la poziția UE, apărându-ne propriile puncte de vedere și interese. Dar nu suntem echidistanți. Într-adevăr, distanța geografică de la Bruxelles la Washington este mai mică decât cea de la Bruxelles la Beijing. Dar nu este vorba de o chestiune de distanță geografică, ci de o chestiune de distanță politică.  Din punct de vedere politic, împărtășim cu SUA un sistem politic bazat pe democrație, responsabilitate, drepturi individuale și piețe deschise. China, între timp, își înăsprește politica externă. (…) O prioritate importantă pentru strategia noastră (n.r. pentru regiunea Indo-Pacifică) este intensificarea cooperării cu prietenii noștri cu opinii similare. Acesta este motivul pentru care am stabilit mai multe dialoguri strategice cu partenerii noștri cheie, inclusiv cu Japonia”, a amintit Înaltul Reprezentat al UE.   

Cât privește ultimul punct, și anume o cooperare cu dublu sens între UE și Indo-Pacific, oficialul european a recunoscut că ”aceasta este o regiune în care marile puteri au tendința de a se implica și de a le forța mâna partenerilor lor”.

”Noi, ca Uniune, nu acționăm astfel – și cred că acest lucru este apreciat.  Dar trebuie să realizăm că, în Asia, stabilirea de relații necesită timp. Iar prezența este esențială. Așadar, trebuie să investim mai mult timp pentru a face acest lucru.  De asemenea, trebuie să realizăm că europenii au la fel de multe de primit și de învățat de la regiunea Indo-Pacifică pe cât avem noi de oferit. Multe soluții pentru viitorul nostru sunt deja concepute și testate în această regiune.  De aceea, ar trebui să ne ascultăm mai mult partenerii”, a mai spus Borrell.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au prezentat la mijlocul lunii septembrie a anului trecut o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, axată pe șase domenii de acțiune: prosperitate durabilă și favorabilă incluziunii; tranziția ecologică; guvernanța oceanelor; guvernanța și parteneriatele digitale; conectivitate; securitate și apărare; securitate umană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL52 seconds ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA8 mins ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO38 mins ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO54 mins ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA2 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac2 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO3 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

INTERNAȚIONAL52 seconds ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO6 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA8 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO11 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending