Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române, organizează joi, 15 ianuarie 2026, ora 14:00, în aula sa, conferința „Nicolae Iorga: 155 de ani de la naștere”, eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale.

Potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro, manifestarea își propune să aducă în atenția publicului una dintre cele mai complexe și influente personalități ale culturii românești, într-un cadru de reflecție și dialog academic.

La conferință vor lua cuvântul conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale ale României, Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii Române și Adrian Cioroianu, istoric și diplomat.

Cu acest prilej va fi vernisată o expoziție foto-documentară realizată de Biblioteca Centrală Universitară în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, care valorifică resurse păstrate în fondurile Arhivelor Centrale, precum și ale serviciilor județene Iași și Botoșani. Expoziția, structurată cronologic, va prezenta acte de stare civilă, documente de școlarizare, fotografii inedite din copilăria și adolescența lui Nicolae Iorga, manuscrise, corespondență personală, diplome, concepte de articole, precum și documente legate de întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914).

„Nicolae Iorga este un uriaș al culturii române alături de Eminescu, Enescu, Grigorescu, Brâncuși sau Celibidache. El aparține unui panteon al spiritului românesc care nu se revendică doar festiv, ci se studiază și se interoghează continuu. Iorga întruchipează idealul il uomo universale – istoricul, profesorul, publicistul, intelectualul și omul politic care a construit punți între România și marile centre ale Europei. Nu întâmplător, în acest an aniversar, expunem inclusiv prima sa publicație apărută la Roma, într-o revistă de prestigiu, un gest simbolic al deschiderii sale către universalitate. Ziua Culturii Naționale este un prilej nu doar de evocare, ci și de reafirmare a culturii ca exercițiu viu, prezent în viața de zi cu zi și definitoriu pentru identitatea noastră. Această conferință și expoziție invită publicul să redescopere complexitatea culturii noastre și să o privească nu ca pe un patrimoniu închis în vitrine, ci ca pe un izvor de înțelegere și dialog”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Din colecțiile BCU „Carol I” se vor putea descoperi publicații rare și scrieri mai puțin cunoscute – texte despre agricultură, economie, artă, religie sau comerț, ediții princeps ale unor piese de teatru și publicații seriale patronate de Iorga – conturând imaginea unei personalități polivalente, a cărui operă depășește clișeele consacrate.

În 2024, sursele de energie regenerabilă au reprezentat 47,5 % din consumul brut de energie electrică în UE, ceea ce indică o creștere de 2,1 puncte procentuale (pp) față de 2023.

Aceasta s-a triplat aproape (+30 pp) de la începutul  cronologice în 2004. Ponderea acestora era de 15,9 % în 2004, a crescut la 28,6 % în 2014 și a sărit la 47,5 % în 2024, arată cele mai recente date oferite de Eurostat.

Energia eoliană (38,0 % din total) și energia hidroelectrică (26,4 %) au reprezentat aproape două treimi din totalul energiei electrice generate din surse regenerabile.

Energia solară ocupă locul următor, contribuind cu 23,4 %, în timp ce biocombustibilii solizi și alte surse regenerabile au reprezentat 5,8 % și, respectiv, 6,4 %.

Energia solară este sursa cu cea mai rapidă creștere: în 2008, aceasta reprezenta doar 1 %, înregistrând o creștere robustă de la doar 7,4 terawați-oră (TWh) în 2008 la 304 TWh în 2024.

Energia electrică din surse regenerabile domină în Austria și Suedia

Datele arată că peste 75 % din energia electrică consumată în 2024 a fost generată din surse regenerabile în Austria (90,1 %, în principal hidroenergie), Suedia (88,1 %, în principal hidroenergie și energie eoliană) și Danemarca (79,7 %, în principal energie eoliană).  Cote de peste 50 % au fost înregistrate și în Portugalia (65,8 %), Spania (59,7 %), Croația (58,0 %), Letonia (55,5 %), Finlanda (54,3 %), Germania (54,1 %), Grecia (51,2 %) și Țările de Jos (50,5 %).

La celălalt capăt al scalei, ponderea energiei electrice din surse regenerabile a fost mai mică de 25 % în Malta (10,7 %), Cehia (17,9 %), Luxemburg (20,5 %), Ungaria și Cipru (ambele 24,1 %) și Slovacia (24,9 %).

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a avut miercuri, în Polonia, o întrevedere cu viceprim-ministrul și ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, discuțiile vizând consolidarea cooperării pe Flancul Estic, precum și continuarea colaborării la nivelul comisiilor de apărare din cele două Parlamente.

„România și Polonia sunt puternice și sunt împreună! Sprijinul pe care cele două state îl acordă Ucrainei și Republicii Moldova reprezintă de fapt un sprijin pe care îl acordăm Uniunii Europene pentru a rămâne puternică la nivel geostrategic”, a scris Mircea Abrudean, pe Facebook.

Mircea Abrudean a subliniat că România și Polonia dispun de industrii de apărare competitive, iar investițiile în acest sector economic sunt esențiale în actualul context de securitate.

În acest sens, el a arătat că expertiza bilaterală și schimburile comerciale contează mai mult în această perioadă tensionată, la fel cum contează și nevoia adoptării unei legislații adecvate pentru a face față războiului și provocărilor hibride, inclusiv combaterea dezinformării și identificarea algoritmilor.

„M-am bucurat că legea adoptată de România anul trecut, care permite autorităților să doboare drone neautorizate în spațiul aerian național, după parcurgerea unor paşi, a fost apreciată de Polonia și va fi un model de replicat și la ei în țară”, a adăugat președintele Senatului. 

În final, Mircea Abrudean a subliniat că parteneriatul strategic dintre România și Polonia este stabil în permanentă dezvoltare.