Connect with us

ROMÂNIA

Dan LUCA: 10 idei concrete pentru o Românie europeanã

Published

on

dan-lucaAutor: Dan LUCA / Bruxelles
Bruxelles-ul este capitala de facto a Uniunii Europene. Vrem, nu vrem, peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are originea la Bruxelles. La aceasta se adaugă miliardele de euro care sunt destinate României şi care au nevoie de o accesare cu impact pentru cetăţenii şi pentru comunităţile în care trăiesc. Există o dinamică contemporană la nivelul UE – se discută reforma instituţiilor europene şi noile competenţe. România trebuie să fie activă în acest mecanism de poziţionare. Statul Român al următorilor 5-10 ani trebuie regândit, iar dacă reuşim să ne folosim optim resursele, vom juca un rol important în Europa! “Filonul românesc˝ actual nu poate produce rezultate performante în actuala stare de fapt. Acum, la nici un an de alegerile europene, avem nevoie de o dezbatere pragmatică, despre dezvoltarea capacităţii României de a influenţa politica europeană. Şi pentru că de fiecare dată când avem alegeri europene ajungem tot la discuţii cu iz naţional, propun încă de acum 10 teme europene concrete pentru campania care precede alegerile europene din 25 mai 2014.
I. Program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”
Fără îndoială există la nivelul României o problemă de resursă umană alocată, de finanţare a acestui sistem de „calibrare fină a României la Uniunea Europeană”. Este clar că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Soluţia propusă este lansarea cât mai rapidă a unui program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană” de consolidare pe două paliere (naţional şi local) a expertizei tehnice europene din România.
Voinţa politică este importantă, dar trebuie sprijinită de o puternică componentă tehnică, necesitând expertize multiple în anumite sectoare specifice (legislaţie, social, sector de afaceri, politici sectoriale, comunicare, etc). Nu trebuie blamată o persoană anume, un partid politic şi nici măcar instituţiile statului pentru nerealizarea perfectă a acestui obiectiv. Deşi este paradoxal, “procedura macro” de relaţionare naţional-european este în mare majoritate un algoritm tehnic.
II. Resura umană alocată
Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.500 la Bruxelles şi maxim 10.000 în Bucureşti (în special în sectorul public). România este o „mină” de resursă cu potenţial enorm pentru a forma fibra de care e nevoie pentru o reprezentare adecvată la nivel european. Este un paradox, avem în România vreo 25 de mastere în domeniul studiilor europene, iar 95% din absolvenţi nu îşi găsesc de lucru relaţionat cu diploma obţinută. Trebuie gândită o strategie pe acest palier, de a coordona cererea şi oferta în domeniul expertizei europene. Pe lângă tinerii valoroşi care s-au pregătit în ţară, să nu uităm nici de resursa umană care s-a format la şcoli în străinătate, mult mai obişnuită cu sistemul de lucru internaţional, şi care poate fi atrasă prin programe şi iniţiative bine puse la punct.III. Colaborarea şi comunicarea permanentă cu români din Bruxelles-ul European
Racordarea unei ţări de peste 20 de milioane de locuitori la o structură de 500 de milioane, precum Uniunea Europeană, nu este un lucru uşor. Trebuie însă alocată o resursă umană corespunzatoare, fără a subestima acest mecanism. Noi mizăm prea mult doar pe cei 100 de diplomaţi din Reprezentanţa Permanentă de la Bruxelles şi anumiţi eurodeputati, miniştri şi experţi tehnici din ministere. În prezent avem însă vreo 2.500 români care lucrează în mediul european de la Bruxelles, foarte mulţi dintre aceştia derulându-şi activitatea în cadrul Comisiei Europene. Iar aceşti 2.500 de români din Bruxelles trebuie puşi în valoare în avantajul reciproc. Să nu uităm ei sunt acolo fiindcă România este membră a UE, chiar dacă în prezent nu reprezintă România. Clădirea unei punţi de legătură între funcţionarii europeni de la Bruxelles şi Guvernul României este o prioritate europeană pentru România şi eu am semnalat-o de câţiva ani. Am identificat acei 9 directori din Comisia Europeană care sunt de naţionalitate română şi cei 42 de şefi de unitate români şi am început deja demersurile la nivel de Guvern pentru a organiza o întâlnire a premierului cu aceştia. Cel mai probabil întâlnirea va avea loc în luna octombrie, la Bucureşti. Deci mergem foarte mult pe modelul francez şi german, bineînţeles sunt ţări mai vechi în UE, care invită funcţionarii de rang superior din Comisie în special la o întâlnire tehnică cu reprezentanţii guvernului pentru a prezenta priorităţile ţării respective în anul următor. Este o chestie normală şi sper ca România să poată realiza această întâlnire în octombrie anul acesta şi mi-aş dori ca după aceea s-o instituţionalizăm şi s-o avem în fiecare an.
IV. Sectorul privat – consolidare federaţiilor sectoriale româneşti în Bruxelles
E foarte important ca România să aibă o poziţionare structurată şi sectorială la Bruxelles. Există 3.000 de federaţii industriale care sunt prezente în Bruxelles-ul european. Structurile naţionale româneşti sunt membre ale acestor federaţii europene în majoritatea cazurilor, dar nu sunt active. Activitatea şi relaţionarea cu structura europeană trebuie făcută în mod constant şi sustenabil. Trebuie ca aceste federaţii să urmărească agenda publică europeană, să se implice, să aibă o opinie, să culeagă informaţia din teritoriu, din România, pentru a o transmite în mod coagulat la Bruxelles. Lipsa specialiştilor de politici sectoriale în domeniul european, lipsa unei prezenţe industriale româneşti integrate în federaţiile europene şi statulul de nou membru UE pentru România fac ca nici un român să nu ocupe o astfel de poziţie de vârf în Bruxelles-ul european. Cum să avem influenţă în grupurile industriale reprezentate la Bruxelles?
V. Opinia României pe dosare legislative sectoriale
Uniunea Europeană nu înseamnă doar „temele mari” ale politicii externe. Pentru cetăţeanul de rând importantă este calitatea alimentelor, calitatea apei, siguranţa lifturilor din clădiri, etc. Toate acestea sunt legate de legislaţia europeană. Aceasta trebuie însă anticipată, discutată şi la nivel naţional cu toţi actorii implicaţi. Sunt 3-4.000 de dosare active la Bruxelles, şi 100 de conferinţe pe zi, care nasc dezbateri, coaliţii, iniţiative şi implicit legislaţie. România a fost prea mult oscilantă, nesigură şi nesustenabilă. Sistemul românesc are nevoie de expertiza tehnică pentru anticipare şi susţinerea pragmatică a intereselor naţionale.
VI. Poziţionarea la nivel de vârf în Uniunea Europeană de după alegerile europene
Anul 2013 este un an prelectoral la nivel european şi este important să organizăm România pentru următorul mandat al Parlamentului European şi al Comisiei Europene. Ce portofolii sunt cruciale pentru România? Unde este important să avem români în Cabinetele de Comisari? Avem schimbări la vârf şi în Parlamentul European, dar şi la nivelul Consiliului – cu oportunităţi de a avea români în jurul noilor lideri. Cine sunt românii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a lucra în aceste Cabinete? Trebuie urmărit calendarul numirilor şi stabilit procedura de sprijin acordat românilor cu şanse de inserţie. Doar prin enumerarea ascestor intrebari ne dam seama de necesitatea unei colaborari între Statul Român şi românii din Bruxelles. Încă de acum trebuie să gândim profilul viitorului comisar european român, dar şi ce politicieni români pot să conducă comisiile strategice din cadrul Parlamentului European. Trebuie să sensibilizăm factorii de putere de la nivel naţional pentru a nu ne trezi că trocurile politice locale împing spre Bruxelles politicieni care nu pot să fie operaţionali în mediul intercultural al afacerilor europene.
VII. România intră puternic în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene
Traversăm o perioadă în care dezbaterile legate de viitorul Uniunii Europene devin un subiect fierbinte, atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale europene. România este unul dintre cele 25 de state membre UE care au decis să semneze Tratatul Fiscal. Unde se plasează însă România în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general? Care este rolul cheie al României în acest proces de transformare, ce am putea câştiga şi care ar putea fi pierderile? Ce idei, ce bune practici ar putea sugera România pentru ameliorarea arhitecturii instituţionale şi a funcţionarii UE? Ce dificultăţi a întâmpinat în scurta perioadă de 6 ani de membership? Ce soluţii ar fi pentru surmontarea lor? Cât poate influenţa interesul românesc dezbaterea despre viitorul Europei? Cum şi în ce mod? Care este acest interes în context european? Acestea sunt doar câteva întrebări care suscită interesul unei dezbateri la nivel intern în contextul descris anterior. Vocea României trebuie să fie remarcată şi ascultată de către partenerii de dialog, să fie un stat activ în procesul de reformă a instituţiilor UE. Este important ca România să aibă un profil articulat şi la nivelul UE, aşa cum are deja la nivelul NATO. Coerenţă, predictibilitate, de asta are nevoie România raportându-ne la activitatea sa din Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestor obiective e nevoie de input academic, e vorba de a implica în timp stakeholderii români, atât pe cei din ţară, dar şi pe cei din mediul capitalei Europei. România trebuie să îşi stabilească un punct de minim şi unul de maxim în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene. Există riscul ca o şovăială politică sau dezinteres să ducă la autoexcluderea României din dezbatere. România trebuie să-şi ia rolul în serios!
VIII. Pregătirea Preşedenţiei româneşti a UE
România urmează să îşi înceapă mandatul Presedentiei UE în a doua jumătate a anului 2019. Spre deosebire de strategiile naţionale româneşti, unde se fac cu greu planuri pe un an, la Bruxelles se gândeşte pe termen cel puţin mediu. Aşadar, pentru a ne plia pe metodele de lucru europene, ar trebui să începem deja pregătirile pentru a ne îndeplini sarcinile în 2019. Avem încă 6 ani la dispoziţie să arătăm partenerilor noştri şi să ne demonstrăm nouă înşine că sîntem foarte buni ca idei, proiecte şi management al carmei clubului comunitar. Poate ar fi util să recapitulăm şi să analizăm cei 6 ani de când am devenit parte a Uniunii Europene. Practic, coincidenţa face să ne situăm undeva la jumătatea distanţei dintre cele două evenimente – aderarea şi începerea mandatului Preşedinţiei UE.
IX. Platforme locale europene – conceptul Casei Europei dezvoltat la nivel local în România
Construcţia Uniunii Europene are nevoie de suportul şi implicarea activă a cetăţenilor. Reducerea distanţei dintre problemele cotidiene şi dezbaterea politică europeană este necesară atingerii acestui obiectiv. Europa este un proiect economic, social, politic şi cultural. Conceptul Casei Europei implică găsirea metodelor de articulare a identităţii naţionale cu cea europeană, proiectarea unui sistem în care atât comunitatea locală, cât şi cea regională îşi au locul în amfiteatrul european. Implicarea întregii comunităţi locale este decisivă în succesul proiectului. Responsabilitatea revine nu doar instituţiilor locale, ci şi sectorului industrial, academic, neguvernamental, precum şi mass media. Dezvoltând platformele locale cu iz european putem sprijini şi proiectul deschiderii birourilor regiunilor românesti în capitala Europei, un proiect pe care România l-a început, dar care necesitã încã sustenabilitate în abordare.
X. Eurodeputatul – liderul procesului de integrare a României în UE
Eurodeputatul este reprezentantul vocii cetăţeanului. Rolul acestuia nu trebuie să se mărginească în a activa în anumite comisii parlamentare, iar în week-end în a explica cetăţenilor de pe sticla televizorului activitatea Parlamentului European. Parlamentarul european este liantul între Guvern şi Parlamentul României facilitând întelegerea mai bunã a iniţiativele de la nivel comunitar. Este persoana care comunicã permanent cu sectorul de afaceri şi societatea civilă organizată pentru a simţi în mod real pulsul cetăţeanului. Avem o echipă europarlamentară echilibrată, avem periodic nevoie însă şi de suflu nou, de oameni conectaţi atât la realitatea de la Bruxelles cât şi la cea din România. Această “dublă pălărie”, precum şi complementaritea necesară între voinţa politică şi expertiza tehnică, face ca influenţa la Bruxelles să fie maximă, căci am avea oameni care să vorbească şi româna şi “bruxelleza”.
Autor: Dan Luca, Bruxelles
Articol publicat pe blogul casaeuropei.blogspot.ro si pe site-ul de stiri RomaniaLibera.ro

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă reiterează solidaritatea României față de Franța, „partenerul și prietenul nostru tradițional”, care se confruntă în aceste zile cu incendii extinse de vegetație.

„La fel ca în cazul Republicii Elene, când România a avut o contribuție importantă la stingerea incendiilor, și acum dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza. Le doresc mult succes pompierilor români și să se întoarcă cu bine acasă”, a mai transmis șeful Executivului. 

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

Published

on

© Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă/ Facebook

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

”Am hotărât să folosim avioanele de la Baza PAPA de transport aerian strategic care aparține forțelor NATO. România are în ea ore de zbor alocate cum sunt și alte țări care participă la acest proiect. Urmează astăzi să vină două avioane C17, un avion va ateriza la București și un avion va ateriza la Timișoara. (…) Mijloacele de intervenție și personalul vor fi transportate de cele două avioane militare C17 către Aeroportul Bordeaux din Franța, unde vor intra sub coordonarea autorităților franceze. Este o premieră în care trimitem mijloace tehnice și mașini de pompieri cu capacitate destul de mare (4000 de l) pe calea aerului folosind avioane care aparțin unei baze militare care au fost puse la dispoziția noastră la solicitarea MApN”, a declarat într-o conferință de presă Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

România a acord sprijin nu doar Franței.

În contextul actual, în care mai multe țări europene se confruntă cu incendiile de vegetație, țara noastră s-a implicat și în sprijinirea autorităților din Grecia cu echipe specializate de intervenție, la solicitările formulate de guvernul elen, prin intermediul Mecanismului European de Protecție Civilă.

România a acord sprijin nu doar Franței.

În contextul actual, în care mai multe țări europene se confruntă cu incendiile de vegetație, țara noastră s-a implicat și în sprijinirea autorităților din Grecia cu echipe specializate de intervenție, la solicitările formulate de guvernul elen, prin intermediul Mecanismului European de Protecție Civilă.

Chiar dacă se luptă la rândul său cu incendiile, Atena a întors solidaritatea pe care a primit-o din partea partenerilor europeni și a răspuns apelului Parisului, trimițând, alături de Suedia, avioane din rezerva strategică rescEU.

”Aceast sezon al incendiilor este deosebit de violent. Atunci când un dezastru pune la încercare capacitățile naționale de reacție, țările afectate pot activa mecanismul de protecție civilă al UE pentru a obține sprijin european. Pentru incendiile în curs de desfășurare din Franța, le mulțumesc autorităților de protecție civilă și primilor respondenți din Grecia, Suedia, Germania, Polonia, Austria și România, care se mobilizează rapid pentru a sprijini Franța. UE este pe deplin solidară atunci când o țară se confruntă cu o situație de urgență”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

La rândul său, președintele francez, Emmanuel Macron, a ținut să mulțumească ”partenerilor” pentru solidaritate.

”Germania, Grecia și Polonia și, în următoarele ore, România și Austria, partenerii noștri, vin în ajutorul Franței împotriva incendiilor. Le mulțumim. Solidaritatea europeană în acțiune”, a menționat Macron într-un mesaj pe Twitter.

Continue Reading

ROMÂNIA

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

Published

on

© Print screen video from Facebook page „Ambasada Israelului în România”

Noul ambasador desemnat al Statului Israel în România, Reuven Azar, a sosit la Bucureşti, informează, joi, Ambasada Israelului la București într-o postare pe pagina de Facebook.

Diplomat de carieră, Reuven Azar a deţinut până de curând funcţia de director al grupului de lucru Israel-SUA-China din cadrul Ministerului israelian de Externe, potrivit Agerpres

Noul ambasador Reuven Azar l-a înlocuit pe cunoscutul David Saranga, care a fost primit pentru ultima dată la Palatul Victoria în urmă cu două sătptămâni. 

„Bună ziua! Bine v-am găsit! Mă numesc Reuven Azar. Sunt noul ambasador al Israelului în România. Sunt foarte fericit să fiu aici în București. Aștept cu nerăbdare să lucrez pentru promovarea relațiilor strategice dintre țările noastre. Îi mulțumesc fostului ambasador David Saranga pentru că a făcut o treabă excelentă. Am început să învăț limba română acum câteva luni. Sunt sigur că voi învăța mult mai multe cu ajutorul vostru”, a transmis într-un mesaj în limba română noul ambasador. 

Continue Reading

Facebook

U.E.35 mins ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cu cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA51 mins ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA58 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.2 hours ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.3 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.20 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA20 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

ROMÂNIA19 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending