Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat marți seară, în direct la postul american de televiziune CNN, că este un “nonsens” ca Vladimir Putin să susțină că sistemul antirachetă “pur defensiv” al NATO în România reprezintă o amenințare pentru Rusia și a respins categoric cererea liderului de la Kremlin privind retragerea trupelor aliate din România.
Întrebat în cadrul interviului pentru CNN dacă există vreo “flexibilitate” față de cererea Rusiei de retragere a trupelor NATO din Bulgaria și România, Aurescu a răspuns: “Bineînțeles că nu”.
“După cum bine știți, răspunsul NATO la propunerile avansate de Rusia în decembrie, dar și răspunsul scris al SUA la aceste propuneri au fost destul de clare în acest sens. Orice fel de solicitare de retragere a trupelor și echipamentelor NATO desfășurate deja pe teritoriile aliaților estici este un lucru care este foarte legat de angajamentul “articolului 5″ al aliaților NATO. Prin urmare, fiind foarte legat de nucleul, de esența misiunii NATO, care este apărarea colectivă, este inacceptabil să existe orice fel de veto din partea unei terțe părți în această chestiune”, a declarat ministrul de externe.
Șeful diplomației române a fost invitat să comenteze afirmațiile rostite de președintele rus Vladimir Putin în aceeași zi, potrivit cărora lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, iar cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban, fiind prima reacție publică a lui Vladimir Putin după ping-pong-ul diplomatic dintre Rusia și Statele Unite privind propunerile fiecăreia și răspunsurile aferente pentru arhitectura de securitate europeană.
“Am urmărit cu multă atenție ceea ce a spus astăzi, în timpul conferinței de presă cu premierul Orban. Printre multe altele, a spus, din nou, că situl de apărare antirachetă din România, de exemplu, și din Polonia, reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei – ceea ce nu este absolut deloc adevărat. Este un nonsens să spui că un sit pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva unor posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia“, a replicat Aurescu, în interviul în care anunțat și că va găzdui joi o reuniune a miniștrilor de externe din formatul București 9, cu participarea în premieră a miniștrilor de externe ai Franței și Ucrainei.
Glad to speak to @bianca_nobilo at The Global Brief @CNN last night about security in the #BlackSea region and our continued diplomatic efforts for achieving de-escalation, including the #Bucharest9 ministerial consultations I will host on February 3 ➡️ https://t.co/C8a3QilTLW
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 2, 2022
El a amintit că, în contextul discuțiilor de securitate între SUA și Rusia, a subliniat că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat principiul transparenței și al reciprocităţii.
“Așa cum am menționat deja, suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă există vreun fel de rachete ofensive în România. Nu există, asta este sigur. Apoi, a spus că Ucraina va deveni în curând membră NATO, dacă am înțeles corect remarcile sale. Dar acest lucru nu este pe agenda Alianței în acest moment, nu există o decizie iminentă de a accepta Ucraina ca stat membru NATO”, a conchis Aurescu, atrăgând atenția și asupra faptului că unele acțiuni ale Rusiei împotriva Republicii Moldova reprezintă un studiu de caz “foarte bun” de acțiune hibridă împotriva unei țări din vecinătatea estică.
România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.
“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.
Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”. În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.
Conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.





