Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o reuniune bilaterală cu Tytti Tuppurainen, ministrul Afacerilor Europene şi Proprietății de Stat din Finlanda, fapt ce i-a oferit oficialului român prilejul de a-i mulţumi pentru susţinerea Finlandei pentru ridicarea MCV, dar și în dosarul Schengen.

De asemenea, a punctat progresele reale pe care le-a făcut România în domeniul Justiției şi a prezentat prioritățile ministerului pentru perioada următoare.

Potrivit unui comunicat al ministerului, la discuţii a participat şi Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei la Bucureşti.

”Este important să asigurăm același nivel de independență a Justiției și eficiență a acesteia ca serviciu public în toate statele membre UE. Suntem interesați de progresele care se fac în cadrul Mecanismului <<Rule of Law>> în toate statele membre UE. România are mulți cetățeni care trăiesc în terțe state membre ale UE și vedem în Mecanismul <<Rule of Law>> unul de asigurare a respectării tuturor drepturilor cetățenilor statelor membre UE, indiferent unde aceștia trăiesc și muncesc. De asemenea, vedem în Mecanismul <<Rule of Law>> și un instrument practic indirect de sprijinire a unui mediu de afaceri consolidat prin respectarea contractelor ca reflexie a unei culturi a respectului regulii de drept și de asigurare a respectării contractelor printr-un serviciu public judiciar accesibil, imparțial, independent și eficient. În ce ne privește, ne vom continua politicile publice de consolidare a independenței Justiției și eficienței acesteia, cu atât mai mult cu cât ridicarea MCV este o confirmare a progreselor realizate. În noul context, după adoptarea noilor Legi ale Justiției, sistemul judiciar funcționează într-un sistem de autoguvernare completă a Justiției prin Consiliul Superior al Magistraturii și, în privința administrării bugetelor Justiției, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, aceste două instituții având responsabilitatea corelativă a bunei funcționări a Justiției”, a precizat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Oficialul finlandez și-a exprimat aprecierea pentru rezultatele obținute de România în domeniul Justiției, reiterând susținerea pentru evaluarea Comisiei Europene în context MCV. A adresat felicitări ministrului Justiției pentru prezentarea secțiunii pentru România a Raportului ”Rule of Law”, din Consiliul Afaceri Generale, din 13 decembrie 2022.

Ministrul finlandez a subliniat că statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, baza democrației şi a economiei de piață, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei fiind una împotriva acestor valori, pe care se bazează întreaga construcție europeană. De aceea, a continuat ministrul finlandez, integrarea Finlandei în NATO este foarte importantă.

Discuții în direcția aderării României la Schengen a purtat și ministrul de externe, Bogdan Aurescu, cu omologii săi din Portugalia și Danemarca. 

Ministerul suedez de justiție a anunțat recent că președinția țării sale la Consiliul Uniunii Europene susține extinderea spațiului Schengen și a lansat un apel de identificare a unei soluții.

Conform programului președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene, miniștrii justiției și ai afacerilor interne vor avea în perioada 26-27 ianuarie o reuniune informală la Stockholm, prima din acest an după ce Austria și Olanda au votat la 8 decembrie, în cadrul reuniunii Consiliului JAI prezidată de Cehia, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța.

În semn de protest, România a decis să diminueze relațiile diplomatice cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu fiind chemat în țară pentru consultări, astfel că Ambasada de la Viena va fi asigurată de însărcinat cu afaceri ad interim.

Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă o confirmare clară că România s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupției, a declarat președintele Klaus Iohannis după anunțul Comisiei Europene, care a concluzionat că țara noastră a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător.

”Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene. Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră! Avem, așadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupției. Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute, în raportul făcut public, progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările și obiectivele fixate prin MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, așa cum au fost stabilite la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană”, a anunțat președintele, completând  că ”acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră”.

Așadar, de acum înainte, ”România va fi, la fel ca și toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul Mecanismului generalizat privind statul de drept”.

Șeful statului a amintit că Parlamentul a adoptat anul acesta ”legile fundamentale ale sistemului judiciar, pe care le-am promulgat după ce Curtea Constituțională le-a declarat constituționale”.

”România a demonstrat voință politică, dar mai ales o puternică susținere a cetățenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic și pentru a relua rapid reformele, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Mă bucur că toate aceste progrese au fost consemnate în Raportul MCV de astăzi, pentru că aceste reforme sunt esențiale în primul rând pentru români. Cetățenii au dreptul la un sistem de justiție independent, funcțional, eficient, la o societate în care combaterea corupției și integritatea sunt obiective pe deplin asumate”, a subliniat Iohannis.

Acesta a felicitat ”autoritățile – Guvernul României, ministrul justiției, Parlamentul și instituțiile din sistemul judiciar – pentru aceste rezultate și îmi exprim aprecierea și pentru eforturile diplomatice, inclusiv ale Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, care au contribuit la atingerea acestui obiectiv”.

El a mulțumit, în egală măsură, ”Comisiei Europene, președintei Ursula von der Leyen, pentru sprijinul constant și pentru dialogul deschis”.

”Dialogul a vizat, totodată, și Comisia de la Veneția, care a constatat recent că elementele esențiale din pachetul legilor justiției respectă standardele europene. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre comune, la nivel de autorități și societate, trebuie să continue. Sunt convins și încrezător că realizările confirmate astăzi de Comisia Europeană vor fi urmate și de altele, astfel încât independența și eficiența justiției, ca și combaterea corupției să rămână constante ireversibile pentru România”, și-a exprimat încrederea președintele.

Comisia Europeană a concluzionat marți că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept.

Citiți și:

La 15 ani de la aderarea la UE, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen

De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

Progresele înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției

Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.

În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susținute ale României de a-și reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. 

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.

”Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, este specificat în cel mai recent raport dat publicității marți, la Strasbourg.

Așadar, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV, însă monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

Comisia Europeană a apreciat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției

Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției și la alte aspecte, mai generale, în eventualitatea în care ar fi necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește combaterea corupției, instituțiile de stat își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în materie de eficacitate a investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunității politice, iar instituțiile române responsabile cu aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și cu gestionarea și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni au funcționat în mod eficace.

În fine, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.

Știre inițială:

Colegiul Comisiei Europene s-a reunit marți, la Strasbourg, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European, iar pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, printre altele, raportul MCV pentru România.

The College of the ⁦@EU_Commission⁩ will discuss at its weekly meeting today the following:

➡️European semester – autumn package

➡️Cooperation and verification mechanism report for Romania

➡️Energy: market correction mechanism pic.twitter.com/iVmr8t09Hw

— Dana Spinant (@DanaSpinant) November 22, 2022

Potrivit unor surse europene citate de CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană va recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România, dar monitorizarea va continua prin mecanismul privind statul de drept lansat în 2020, care este unul general, cuprinde toate statele membre și prevede ca sancțiuni suspendarea fondurilor europene pentru statele care încalcă valorile statului de drept.

Mai mult, recomandarea Comisiei va merge către Parlament și Consiliu pentru a fi decisă ridicarea efectivă a MCV pentru România. În acest context, la reuniunea Consiliului UE pe domeniul justiție și afaceri interne (JAI) din 8-9 decembrie ar putea fi incluse pe ordinea de zi atât propunerea de aderare a României la spațiul de liberă circulație Schengen, cât și ridicarea MCV pentru România.

Comisia Europeană a publicat, la 8 iunie 2021, cel mai recent raport MCV privind România. “Raportul adoptat face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmitea executivul european cu privire la raportul precedent.

La finalul vizitei efectuate în luna octombrie la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă declara că sunt “perspective pozitive” astfel încât României să-i fie ridicat MCV, mai ales că tema a fost abordată de oficialul român cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar din delegație a făcut parte și ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Mai mult, recomandarea pentru ridicarea MCV vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute drept „Legile Justiției” și reprezentând un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)

România, în primele rapoarte privind statul de drept din istoria UE

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În raportul din 2021, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a situației generale privind statul de drept în România, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ultimul raport privind statul de drept, Comisia Europeană subliniază că “MCV continuă în paralel cu mecanismul privind statul de drept, din care România face parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător”, cerând, în același timp “revizuirea legilor justiției să consolideze garanțiile sistemului judiciar”.

Context

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum și așa cum a subliniat Consiliul și a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări specifice a căror punere în aplicare ar fi fost suficientă pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea acestor recomandări într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze în mod clar progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor, avertizând cu privire la riscul redeschiderii unor chestiuni pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închise. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat că situația evoluase într-un mod care anulase progresele realizate sau pusese sub semnul întrebării ireversibilitatea acestor progrese și că trebuiau formulate recomandări suplimentare. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. În raportul din octombrie 2019 a fost salutată intenția noului guvern român de a redefini abordarea, dar s-a exprimat regretul cu privire la faptul că România nu a pus în aplicare toate recomandările.

La 22 octombrie 2019, raportul MCV pentru România arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”.

Raportul adoptat marți face un bilanț al măsurilor luate de România începând din iunie 2021, de la ultimul raport MCV, și se bazează pe dialogul continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.