Xi Jinping a obţinut vineri un istoric al treilea mandat de preşedinte al Chinei, după votul oficial al parlamentului, punctul culminant al unei ascensiuni care l-a văzut devenind cel mai puternic lider al ţării după mai multe generaţii, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Rezultatul votului deputaţilor, anunţat cu puţin timp înainte de orele 11.00 (03.00 GMT), este fără apel: 2.952 voturi pentru, zero împotrivă, zero abţineri.

Parlamentul din China fiind, în practică, înfeudat Partidului Comunist (PCC) la putere, rezultatul votului era de orice îndoială.

Liderul de 69 de ani a obţinut deja în octombrie o prelungire cu cinci ani în fruntea PCC şi a comisiei militare, cele mai importante două funcţii de putere.

Unic candidat, a fost reales în funcţie pentru aceeaşi durată ca şef al statului.

Xi, care a condus China într-o direcție mai autoritară de când a preluat controlul în urmă cu un deceniu, își prelungește mandatul în contextul unor relații din ce în ce mai conflictuale cu Washingtonul și Occidentul în ceea ce privește Taiwanul, sprijinul acordat de Beijing Rusiei, comerțul și drepturile omului, consemnează și Reuters.

Pe plan intern, cea de-a doua mare economie a lumii se confruntă cu o redresare dificilă după trei ani de politică zero-COVID a lui Xi, cu o încredere fragilă în rândul consumatorilor și al întreprinderilor și cu o cerere globală slabă pentru exporturile chinezești.

Ultimele luni au fost, însă, complicate pentru Xi Jinping, cu mari manifestaţii la sfârşitul lui noiembrie împotriva politicii sale “zero Covid” şi un val major de decese care a urmat abandonării acestei strategii sanitare în decembrie.

Subiecte sensibile evitate cu grijă în timpul actualei sesiuni anuale a parlamentului, eveniment foarte orchestrat în cursul căruia Li Qiang, un aliat al lui Xi, ar urma să devină noul prim-ministru înlocuindu-l pe Li Keqiang.

Departamentul Apărării al SUA a atras miercuri atenția că Rosatom, compania nucleară rusă, a furnizat uraniu îmbogățit Chinei pentru a-l utiliza în reactoarele de dezvoltare rapidă, anunță DPA, citat de Agerpres.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru politica spațială, John Plumb, a fost informat despre acest aspect de un oficial american, care a precizat în timpul unei audieri în Subcomisia de Servicii Armate privind Forţele Strategice a Camerei Reprezentanţilor că ”este extrem de problematic să vedem Rusia şi China cooperând în privinţa acestui lucru”.

”Nu există nicio îndoială în privinţa faptului că reactoarele de reproducţie sunt de plutoniu, iar plutoniul este pentru arme. Prin urmare, Departamentul este îngrijorat. Şi, desigur, se potriveşte cu preocupările noastre cu privire la dezvoltarea de către China a forţele sale nucleare, de asemenea, pentru că este nevoie de mai mult plutoniu pentru mai multe arme”, a adăugat Plumb.

În cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în India, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a subliniat că țara sa își propune să își extindă semnificativ cooperarea cu China, stat care nu a condamnat invazia rusă din Ucraina și care, în ultima perioadă, a adoptat o retorică incisivă la adresa Statelor Unite.

Afirmația se înscrie în declarațiile președinților celor două state, exprimate la finalul lunii noiembrie a anului trecut, acelea de a intensifica cooperarea în domeniul energetic.

Să nu uităm că Moscova a decis recent să își suspende participarea la noul tratat START, fapt primit cu îngrijorare de comunitatea occidentală care i-au solicitat să revină asupra hotărârii.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a subliniat duminică că Beijingul a declarat că nu va furniza Rusiei arme pentru a întreține războiul împotriva Ucrainei, sugerând că Berlinul a primit asigurări bilaterale din partea Chinei în această privință, anunță Politico Europe.

Declarațiile lui Scholz au fost susținute în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a spus jurnaliștilor că UE nu a primit până acum ”nicio dovadă” din partea SUA conform căreia Beijingul ar avea în vedere livrarea de sprijin letal Moscovei.

”Suntem cu toții de acord că nu ar trebui să existe livrări de arme, iar guvernul chinez a declarat că nici el nu va livra niciun fel de arme”, a declarat cancelarul ca răspuns la o întrebare adresată de POLITICO. ”Insistăm asupra acestui lucru și îl monitorizăm”, a completat oficialul german.

Ulterior, Scholz a declarat pentru CNN că dacă partea chineză ar ajuta Rusia: ”Cred că ar avea consecințe, dar acum suntem într-o etapă în care spunem clar că acest lucru nu ar trebui să se întâmple și sunt relativ optimist că vom avea succes cu cererea noastră în acest caz, dar va trebui să analizăm și trebuie să fim foarte, foarte precauți”.

Comentariile oficialului german privind China sunt surprinzătoare, având în vedere că acest stat nu a respins public posibilitatea livrărilor de arme către Rusia. Olaf Scholz a părut astfel să sugereze că Beijingul a dat astfel de asigurări direct Germaniei.

Nu mai târziu de săptămâna trecută cancelarul german a lansat un apel la adresa Beijingului de a-și folosi influența asupra Moscovei pentru a o convinge să pună capăt războiului din Ucraina și l-a avertizat să nu furnizeze Rusiei arme.

”În fața agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei și Cartei ONU, neutralitatea îl răsplătește pe agresor”, a punctat Ministerul german de externe într-un mesaj publicat pe Twitter pentru a anunța întâlnirea dintre Annalena Baerbock și ministrul chinez de externe, Qin Gang, prilejuită de reuniuena șefilor diplomațiilor din G20, la finalul căreia secretarul de stat american, Antony Blinken, a atras atenția că Beijingul este pasibil de sancțiuni dacă recurge la gestul necugetat de a oferi Moscovei arme pentru războiul din Ucraina.

”Până în prezent, nu avem nicio dovadă în acest sens, dar trebuie să observăm acest lucru în fiecare zi”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea nu a răspuns la întrebarea dacă UE ar susține sancțiuni împotriva Chinei în cazul în care ar exista astfel de livrări de arme, spunând că este o ”întrebare ipotetică” la care nu va răspunde.

Pentru Uniunea Europeană ar reprezenta o linie roșie, atenția Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.