Connect with us

ROMÂNIA

MAE: Misiunile României sărbătoresc Ziua Naţională

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe sărbătoreşte, ca în fiecare an, Ziua Naţională, prin intermediul misiunilor în străinătate ale României, care organizează concerte, expoziţii, dezbateri academice, întâlniri cu comunităţile de români şi alte astfel de evenimente.

Potrivit MAE, în cadrul programului „Prietenii României”, 65 de şefi de misiuni – ambasade, consulate generale, institute culturale – vor acorda diplomele „MAE, 150 ani de diplomaţie”, cu ocazia evenimentelor organizate pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a României. Diplomele se vor acorda unor personalităţi, originare din ţara de reşedinţă sau membre ale diasporei, în semn de recunoaştere a sprijinului acordat României pentru realizarea obiectivelor sale de politică externă. Acest program face parte din seria de acţiuni realizate de MAE pentru marcarea a 150 ani de la instituţionalizarea diplomaţiei româneşti.

Momentul istoric marcat prin sărbătorirea Zilei Naţionale a României – Marea Unire – este şi unul dintre principalele repere ale diplomaţiei române. În acest an aniversar, am adus un omagiu diplomaţilor români care şi-au servit patria cu credinţă şi loialitate, dar este la fel de important să recunoaştem contribuţia semnificativă adusă, de-a lungul timpului, la proiectele de politică externă asumate de diplomaţia românească de diverse personalităţi, oficiali sau simple persoane”, a spus ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.

Misiunile României în străinătate au organizat diverse evenimente culturale pentru sărbătorirea Zilei Naţionale, beneficiind de fonduri alocate din bugetul MAE, de colaborarea cu alte instituţii (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Institutul Cultural Român), precum şi prin obţinerea, pe plan local, a unor sponsorizări şi realizarea unor parteneriate pentru organizarea acţiunilor de diplomaţie publică. Pe fondul situaţiei economice, anumite misiuni au organizat doar recepţia dedicată Zilei Naţionale.

Misiunile care acordă diplomele “MAE, 150 ani de diplomaţie”: Pretoria (Africa de Sud), Tirana (Albania), Alger (Algeria), Buenos Aires (Argentina), Erevan (Armenia), Canberra (Australia), Consulatul General la Sydney (Australia), Viena (Austria), ICR Viena (Austria), Baku (Azerbaidjan), Bruxelles (Belgia), ICR Bruxelles (Belgia), Sofia (Bulgaria), Consulatul General la Toronto (Canada), Beijing (China), Bogota (Columbia), Zagreb (Croaţia), Copenhaga (Danemarca), Atena (Grecia), Consulatul General la Salonic (Grecia), Berna (Elveţia), Manila (Filipine), Helsinki (Finlanda), Paris (Franţa), Consulatul General la Lyon (Franţa), Tbilisi (Georgia), Berlin (Germania), New Delhi (India), Bagdad (Irak), Dublin (Irlanda), Tel Aviv (Israel), Roma (Italia), Consulatul General la Milano (Italia), ICR Veneţia (Italia), Tokyo (Japonia), Astana (Kazahstan), Beirut (Liban), Luxemburg (Luxemburg), Rabat (Maroc), Ciudad de Mexico (Mexic), Chişinău (R. Moldova), Consulatul General la Bălţi (R. Moldova), Podgorica (Muntenegru), Oslo (Norvegia), Islamabad (Pakistan), Varşovia (Polonia), Lisabona (Portugalia), Belgrad (Serbia), Ljubljana (Slovenia), Madrid (Spania), Washington (SUA),Stockholm (Suedia), Khartoum (Sudan), Tunis (Tunisia), Ankara (Turcia), Haga (Regatul Ţărilor de Jos), Kiev (Ucraina), Consulatul General la Cernăuţi (Ucraina), Budapesta (Ungaria), Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun (Vatican), Caracas (Venezuela), Hanoi (Vietnam), Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Consiliul European – Strasbourg, Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU – Geneva, Delegaţia Permanentă a României la NATO – Bruxelles.                                                             

MAE aminteşte câteva dintre evenimentele organizate de misiuni pentru marcarea Zilei Naţionale:

–       Ambasada României la Viena – concert de muzică populară, cu participarea solistei Nicoleta Voica şi a formaţiei acesteia, la Haus der Begegnung;

–       Ambasada României la Havana – Săptămâna culturii româneşti (24 noiembrie – 1 decembrie 2012): Săptămâna Filmului Românesc (19-26 noiembrie); expoziţia filatelică „România se prezintă”, organizată de Federaţia Română de Filatelie; concert de Ziua Naţională cu tinerii muzicieni Tudor şi Călin Andrei şi Aurelia Vişovan; expoziţie de fotografie şi pictură şi expoziţia de documente de arhivă „150 ani de la înfiinţarea MAE”;

–       Ambasada României la Nicosia – concertul naistului Nicolae Voiculeţ;

–       Ambasada României la Copenhaga – expoziţia artistei  Marilena Preda – Sânc (29 noiembrie – 5 decembrie 2012);

–       Ambasada României la Berna – Recepţie oficială la Salonul Trianon al Hotelului Schweitzerhoff din Berna; recital Atena Carte (pian) şi Bogdan Zvorişteanu (vioară); Gala Românilor în Elveţia – concert al artistei Fabienne Ambuhle; întâlnire cu comunitatea românească şi recital de pian susţinut de Mihai Ritivoi, la Zurich;

–       Ambasada României la New Delhi – concertul naistului Nicolae Voiculeţ;

–        Consulatul General al României la Milano – serie de evenimente care aniversează 150 ani de diplomaţie românească şi 120 ani de la deschiderea primului consulat onorific românesc la Milano: 3 concerte ale Orchestrei și Corului Filarmonicii ”Giuseppe Verdi” din Milano cu sprijinul Primăriei Milano; expoziția ”Arta românească în dialogul cultural european”, prezentarea volumelor bilingve ”Repere culturale românești în Peninsulă” și ”Orizonturi culturale italo-române. Perspective și experiențe”, urmate de un recital de pian oferit de tânărul milanez originar din România, Andreas Iliuță, diplomat al Conservatorului ”Giuseppe Verdi” și concert de nai suținut de Oana Lianu și Ansamblul ”Crișana”; prezentarea unor filme documentare despre România, a documentarului despre istoria de 150 de ani a diplomației româneaşti şi a unor documente din Arhiva MAE referitoare la instituirea primului Consulat Onorific al României la Milano, urmate de recepţia oficială;

–       Consulatul General la Cahul – expoziţia „Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere” în Aula Festivă a Universităţii de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, şi seminarul „150 de ani de diplomaţie modernă”;

–       Ambasada României la Kiev – concert de gală al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”;

–       Ambasada României la Moscova – cu sprijinul MCPN şi al Ministerului Culturii din Federaţia Rusă, a organizat programul „Zilele culturii române în Rusia” în perioada 24 septembrie – 1 decembrie; evenimentele din luna noiembrie, „Săptămâna filmului românesc”, organizată la Moscova (12 – 16 noiembrie) şi la Sankt Petersburg (15 – 19 noiembrie) şi inaugrarea, la Doneţk, regiunea Rostov pe Don, a monumentului comemorativ dedicat militarilor români morţi în prizonierat în lagărul NKVD nr. 182 – au fost dedicate Zilei Naţionale;

–       Ambasada României la Madrid, ICR Madrid şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – concert al cvartetul “Transilvan” la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando de Madrid;

–       Ambasada României la Tokyo – expoziţiei de documente diplomatice care marchează 110 ani de la primele contacte diplomatice dintre România şi Japonia; întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi concert de pian al solistei Sânziana Mircea;

–       Ambasada României la Luxemburg, împreună cu Conservatorul oraşului Luxemburg, cu sprijinul Primăriei capitalei Marelui Ducat şi al Ministerului luxemburghez al Culturii – recital extraordinar al violonistului Alexandru Tomescu în sala Auditorium a Conservatorului oraşului Luxemburg;

–       Ambasada României la Londra şi ICR Londra – recital extraordinar al mezzo-sopranei Ruxandra Donose, în Seria Concertelor Enescu;

–       Consulatul General la României la Bălţi, în colaborare cu Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi – spectacol de muzică clasică şi modernă, realizat de artişti şi cadre didactice;

–       Ambasada României la Canberra – dezvelirea şi ceremonia de prezentare a unei plăci comemorative dedicată comunităţii româneşti din Melbourne, statul Victoria, inaugurarea oficială a unui post local de radio în limba română al Asociaţiei şi clubului de fotbal Rowville Eagles, inaugurarea unei expoziţii de desene pe tematica drepturilor omului la sediul Kingston Arts Centre&City Hall din Melbourne;

–       Ambasada României la Lima – concert de muzică simfonică şi prezentarea cărţii „San Francisco de Asis, medieval y actual”, scrisă de Florina Nicolae şi publicată, în traducere, la Lima, la editura „Las Paulinas”;

–       Ambasada României la Teheran – Concert al formaţiei „Mehr” în cadrul întâlnirii cu membrii comunităţii româneşti;

–       Ambasada României la Haga – seminarul economic “Romanian Business Day”, urmat de un concert susţinut de artiştii români Aura Twarowska, mezzo soprană la Opera de Stat din Viena, Nicolae Pîrvu, evenimente organizate în colaborare cu Dutch-Romanian Network;

–       Misiunea Permanentă a României la ONU – Geneva – Recepţie pentru corpul diplomatic şi comunitatea românească, la Hotel Intercontinental; întâlnirea “Prietenii României” – acordarea diplomelor “MAE, 150 ani de diplomaţie”;

–       Reprezentanţa Permanentă a României la Consiliul Europei şi Consulatul General la Strasbourg – Proiectarea filmului „Trei zile până la Crăciun”, la cinematograful Odyssée din Strasbourg, în prezenţa regizorului Radu Gabrea şi a Victoriei Cociaş, actriţa din rolul principal; recepţie în Foaierul Comitetului Miniştrilor din Palatul Europei. Sunt invitaţi funcţionari ai Consiliului Europei, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi consular, autorităţi locale şi membri ai comunităţii româneşti din Strasbourg şi din împrejurimi;

Ambasada României la Khartoum – reuniune a grupului francofon din Sudan, care reuneşte diplomate, soţii de diplomaţi şi personalităţi locale, în cadrul căreia soţia şefului misiunii diplomatice a României a prezentat informaţii privind cultura şi civilizaţia poporului român.

Foto: freefoto.com

ROMÂNIA

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Relația dintre România și Statele Unite, aflată la nivelul unui parteneriat strategic, este puternică pentru că este construită pe valori comune, a declarat joi șeful diplomației americane, într-un mesaj de Ziua Națională a România, care celebrează la 1 decembrie aniversarea a 104 ani de la Marea Unire.

“În numele Statelor Unite ale Americii, felicit poporul român, care sărbătorește Ziua Marii Uniri și își amintește de unificarea țării sale în urmă cu peste 100 de ani”, a transmis Blinken, evocând împlinirea, în acest an, a 25 de ani de Parteneriat Strategic și vizita pe care a efectuat-o marți și miercuri, 29-30 noiembrie, la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu, precum și pentru participarea la prima reuniune a miniștrilor de externe din NATO găzduită vreodată de România.

Relația noastră este puternică, deoarece este construită pe valori comune și pe un angajament reciproc pentru pace și prosperitate pentru cetățenii noștri și pentru oamenii din întreaga lume. Vizita mea la București la începutul acestei săptămâni ilustrează puterea cooperării noastre strânse și continue în multe domenii, inclusiv în domeniul securității, în timp ce suntem uniți cu aliații și partenerii noștri ca răspuns la războiul brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei“, a precizat el.

Secretarul de stat al SUA a urat “poporului român o zi națională foarte fericită”, afirmând că așteaptă “cu nerăbdare să dezvoltăm parteneriatul nostru și mai puternic în anul care urmează”.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice participă în acest an la parada de Ziua Naţională a României.

Potrivit MApN, în blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

Published

on

© MAE

Reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, desfăşurată la Bucureşti, înseamnă “foarte mult” pentru prestigiul României, dar şi pentru securitatea ei, a declarat ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, subliniind că reuniunea ministerială aliată este unul dintre “cele mai importante evenimente” care au avut loc la Bucureşti în ultimii ani, fiind primul eveniment la nivel înalt pe care România îl găzduieşte după Summitul NATO din 2008, prima reuniune a miniştrilor de externe după Summitul de la Madrid, prima reuniune la care participă miniştrii de externe din Finlanda şi din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la NATO, iar o altă premieră a reprezentat-o participarea ministrului de externe din Republica Moldova și găzduirea de către România a unei reuniuni G7 pentru prima dată.

“România îşi vede recunoscut la nivel internaţional profilul pe care îl are în Alianţa Nord-Atlantică şi care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianţei Nord-Atlantice şi pentru obiectivele Alianţei. Aşa cum spunea şi domnul preşedinte, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanţial la foarte multe operaţii ale Alianţei, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta. Aceasta este percepţia pe care în acest moment aliaţii o au faţă de România. (…) Eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult, în termeni concreţi, pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce şi a adus deja mai multă securitate pentru România şi cetăţenii români”, a precizat Aurescu, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, desfăşurată marţi şi miercuri la Bucureşti, informează Agerpres.

El a subliniat că România se află “sub umbrela de securitate” a NATO, care este “cea mai puternică alianţă politico-militară” din istorie.

Aurescu a menţionat că, după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, prezenţa aliată s-a consolidat atât în nordul, cât şi în sudul Flancului Estic şi că au fost create grupurile de luptă. Pe teritoriul României există în jur de 5.000 de militari aliaţi, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât şi prin prezenţa americană, subiecte despre care șeful diplomației române a discutat și cu omologul american Antony Blinken, aflat pentru prima dată într-o vizită în România.

“Summitul de la Madrid a adus în plus faţă de asta posibilitatea creşterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a grupurilor de luptă de pe Flancul Estic, precum şi necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziţionarea de echipamente în statele din Flancul Estic. Noi trebuie în continuare să lucrăm – şi asta am atras atenţia în aceste zile colegilor din alianţă – trebuie să lucrăm pentru implementarea acestor decizii. Iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluţia de securitate din zonă, în aşa fel încât la Summitul de la Vilnius să putem înregistra cât mai multe progrese”, a spus Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a făcut referire şi la modul în care România a “obţinut” desfăşurarea acestei reuniuni la Bucureşti, menţionând că NATO are practica organizării “din când în când a unor reuniuni ministeriale şi în afara sediului” de la Bruxelles, iar aceste reuniuni “au întotdeauna o anumită semnificaţie” prin locul ales.

“Încă de la începutul lui 2021 am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului internaţional, au existat demersuri pe care le-am făcut şi la nivel de ministru şi la nivel de ambasadori şi, într-un final, am reuşit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federaţiei Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii în primăvara acestui an cu privire la desfăşurarea Ministerialei în România”, a afirmat el.

Conform şefului diplomaţiei române, a existat la un moment dat şi varianta organizării Ministerialei din România înaintea Summitului de la Madrid, însă “după o reflecţie mai serioasă” s-a considerat că este mai importantă organizarea acestei reuniuni în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile aduse la contracararea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina au un rol important în discuţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, menţionând că dacă ţara noastră intră în acest spaţiu de liberă circulaţie, există mai multă securitate internă în UE.

Aurescu a precizat că aderarea României la spaţiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii statelor membre ale Alianţei, arătând că România îndeplineşte condiţiile necesare.

“Discuţiile privind spaţiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuţiilor legate şi de spaţiul Schengen. Până la urmă, şi spaţiul Schengen reprezintă un spaţiu de liberă circulaţie în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO”, a afirmat Aurescu, la o conferinţă de presă organizată după reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, relatează Agerpres.

 

El a spus că a discutat cu omologul din Olanda, precum şi cu cei din Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Italia despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen şi toţi au susţinut ferm şi clar acest obiectiv.

“Dar am discutat cu colegul meu din Olanda, aşa cum am discutat şi cu colegul meu din Suedia, aşa cum am discutat şi cu ceilalţi colegi europeni din Cehia, care are preşedinţia Consiliului UE, din Slovacia, din Slovenia, din Italia, cu toţii am discutat despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen. Toţi aceşti colegi au reţinut foarte clar argumentaţia României de aderare la spaţiul Schengen. Şi colegul din Cehia, Slovacia, Slovenia, Italia – toţi au susţinut în mod clar şi ferm aderarea României la spaţiul Schengen. Şi colegul suedez a subliniat aceeaşi susţinere, pentru că Guvernul suedez susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

Aurescu a menţionat că există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.

“Cu aceeaşi ocazie, am subliniat faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuţiile directe cu lideri ai Partidului Social Democrat din Suedia, opoziţia din Suedia nu se mai opune aderării României la spaţiul Schengen, deci există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez, iar discuţia cu domnul ministru din Olanda a fost o discuţie extrem de pozitivă, foarte constructivă. Am rămas în legătură pentru perioada următoare, am comparat evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm şi am arătat, de asemenea, că România îndeplineşte condiţiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

SUA28 mins ago

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI46 mins ago

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

SUA50 mins ago

Emmanuel Macron vizitează NASA împreună cu Kamala Harris la începutul vizitei sale de stat în SUA

ROMÂNIA2 hours ago

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

NATO14 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA18 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO18 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO19 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO18 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO19 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO19 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO20 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending