Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Haga, în Olanda, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei și Portugaliei, precum și de secretarul general NATO. Întâlnirea are loc la invitația prim-ministrului Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, și a prim-ministrului Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, și vizează coordonarea pozițiilor și a mesajelor comune ale statelor aliate în perspectiva Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.
“Pe agenda discuțiilor figurează evaluarea situației de securitate din Ucraina, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia, continuarea asistenței pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianței, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO și perspectivele aderării la Alianță a Suediei și a Finlandei”, a informat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Această reuniune în format restrâns are loc după summitul țărilor de pe flancul estic al NATO – formatul București 9 – găzduit vineri de președintele Klaus Iohannis și înainte de vizita președintelui francez Emmanuel Macron în România.
În declarația adoptată de președinții celor nouă state de pe flancul estic al NATO, Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune au solicitat ca la summitul NATO de la Madrid din 29-30 iunie să fie luată decizia consolidării posturii NATO de descurajare și apărare către o “Apărare Înaintată” pe flancul estic. Totodată, liderii B9 și-au exprimat, de asemenea, convingerea că următorul Concept Strategic al NATO care va fi adoptat la summitul de la Madrid “va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă”.
De altfel, președintele Iohannis a declarat vineri, la finalul summitului desfășurat la Palatul Cotroceni, că rezultatul pe care statele de pe flancul estic al NATO îl urmăresc a fi obținut la summitul aliat de la Madrid este consolidarea prezenței Alianței în întreaga regiune, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei.
România a obținut la ultimele două summit-uri extraordinare ale NATO – din 25 februarie și 24 martie – importante garanții de securitate în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina: activarea în premieră aliată a Forței de Reacție Rapidă a NATO și desfășurarea ei în România și constituirea unui grup de luptă NATO pe teritoriul țării noastre.
Între liderii prezenți la reuniunea de la Haga se numără și cei ai țărilor care au mobilizat efective militare în țara noastră – Olanda, Belgia și Portugalia.
La 1 mai s-a constituit Grupul de Luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră, Franța fiind țara care asigură rolul de națiune-lider a grupului de luptă al NATO în România.
De altfel, în acest context, președintele francez Emmanuel Macron va efectua marți și miercuri o vizită în România.
