România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe după ce președintele Vladimir Putin a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar în Ucraina.

Aceste „acorduri” ilegale și ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-și justifica ocupația militară ilegală asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran și reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situații, transmite diplomația română.

Aceste acțiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional, iar România nu recunoaște validitatea acestora, în special în ceea ce privește operarea vreunei modificări în privința apartenenței teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.

“Ca și în cazul anexării ilegale a Crimeii și Sevastopolului, acțiunile Federației Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forței și reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii și norme de drept internațional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU. Federația Rusă acționează contrar tuturor responsabilităților pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii și securității internaționale“, a transmis MAE.

România reamintește faptul că nicio achiziție teritorială bazată pe încălcarea dreptului internațional nu poate fi recunoscută și reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum și pentru integritatea teritorială a acestui stat în granițele sale recunoscute internațional.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1939, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar. 

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat cu omologul său din Lituania, Marius Skuodis, despre ”nevoia comună de a identifica noi rute de transport și de a le dezvolta pe cele existente, astfel încât să putem asigura liniile de aprovizionare necesare pe zona estică a Uniunii Europene”.

”Discuții aplicate cu omologul meu din Lituania, în contextul războiului din Ucraina. Am subliniat rolul deosebit de important al Portului Constanța, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană, a fluxurilor de mărfuri dinspre Asia și interesul de a utiliza, cu o mai mare frecvență,  transportul multimodal. Putem astfel să combinăm transportul naval maritim și fluvial (pe Dunăre) cu transportul feroviar și cu cel rutier”, a precizat Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest sens, cei doi au convenit să identifice ”noi posibilități de colaborare în domeniul feroviar între companiile de profil din cele două state”.

Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii iulie amendarea propunerii sale din decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport), în contextul în care războiul de agresiunea al Rusiei împotriva Ucrainei a redefinit peisajul geopolitic, care a evidențiat vulnerabilitatea UE în fața unor evenimente neprevăzute, izbucnite dincolo de frontierele Uniunii.

”Prin extinderea a patru coridoare europene de transport pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova – inclusiv în porturile Mariupol și Odesa – propunerea de astăzi va contribui la îmbunătățirea conectivității transporturilor dintre aceste două țări și UE, facilitând schimburile economice și conexiuni mai bune atât pentru oameni, cât și pentru întreprinderi. Aceste coridoare vor fi, de asemenea, o prioritate-cheie în reconstrucția infrastructurii de transport a Ucrainei după încheierea războiului. Eforturile noastre de a facilita exportul de cereale din Ucraina prin intermediul coridoarelor de solidaritate au demonstrat, de asemenea, importanța interoperabilității în sistemul de transport, consolidând necesitatea de a crește convergența în cadrul rețelei UE, făcându-o mai rezistentă și consolidând piața internă”, a declarat atunci comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

Cât privește culoarele de solidaritate la care făcea referire oficialul european, aceeași instituție mai sus amintită a prezentat la mijlocul lunii mai un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole.

Ministerul Sănătății a alocat peste 80 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți, informează un comunicat oficial al MS, remis CaleaEuropeană.ro. 

80.200.000 Euro fără TVA au fost alocate pentru finanțarea unui număr de minim 25 spitele publice pentru:

– creșterea capacității secțiilor/compartimentelor de terapie intensivă nou născuți cu minim 124 de paturi adiționale, inclusiv infrastructura și echipamente;

– dotarea secțiilor nou născuți existente în vederea dotării cu echipamente medicale adecvate pentru minim 90 de paturi existente;

– construirea, amenajarea și dotarea a minim 8 centre de training care au ca scop formarea continuă a cadrelor medicale pentru tratarea nou născuților cu patologii grave;

– îmbunătățirea programului de screening (retinopatie de prematuritate, maladii congenitale de cord) prin dotarea infrastructurii existente cu aparatura medicală relevantă;

Tot în cadrul acestei investiții vor fi achiziționate 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală nivel III.

Dosarele de finanțare se vor încărca pe pagina de web www.proiecte.pnrr.gov.ro

Data deschidere platformă pentru depunere dosare de finanțare: 21 octombrie 2022 ora 10:00.

Data închiderii: 03 martie 2023, ora 16:00

Data limită de implementare a proiectelor: 30 noiembrie 2024.