Connect with us

POLITICĂ

PSD a solicitat ajutorul socialiştilor olandezi pentru aderarea României la Schengen

Published

on

Europarlamentarul Minodora Cliveti a solicitat, miercuri, la reuniunea Grupului Socialist al Parlamentului European, sprijinul socialiştilor olandezi pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, potrivit Adevarul.ro.

‘I-am solicitat un sprijin direct şi mai intens din partea sa (Diederik Samson, preşedintele Partidului Laburist olandez, al cărui partid face parte din coaliţia de guvernare alături de partidul liberal în Olanda) şi a Partidului Laburist olandez, care face parte din aceeaşi familie politică cu PSD, pentru susţinerea României în vederea îndeplinirii acestui scop politic asumat de actualul Guvern Ponta”, a precizat Cliveti.

Mai multe declaratii ale europarlamentarului, aici.

Sursa: Adevarul.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Cristi Barbu, numit de Ludovic Orban secretar general adjunct al Guvernului

Published

on

Prim-ministrul Ludovic Orban a adus la Palatul Victoria unul dintre cei mai apropiați colaboratori liberali, alături de care a lucrat pentru redresarea PNL și ascensiunea în fruntea opțiunilor electorale din ultimul an. Potrivit PSnews, Cristi Barbu, secretar general adjunct al partidului, va ocupa unul dintre cele două posturi de secretar general adjunct al Guvernului.

Cristi Barbu a făcut parte din echipa cu care Ludovic Orban a început redresarea partidului și ascensiunea PNL către cel mai bun scor electoral din istorie, cu victorii pe linie la europarlamentare, prezidențiale și un loc 1 nedisputat în sondaje pentru localele și parlamentarele din 2020.

Premierul Lodovic Orban și secretarul general adjunct al PNL, Cristi Barbu. Sursă foto – Facebook, Cristi Barbu

”Aşa am plecat ȋn februarie 2017 să câştigăm partidul. Din iunie 2017 Ludovic Orban a stopat picajul PNL-ului, i-a redat busola şi de acolo a ȋnceput o muncă de reconstrucţie fantastică. Nu a fost uşor să fii primul preşedinte ales al unei fuziuni dintre două partide de dimensiuni egale.

Nu a fost uşor nici să gestionezi frustrările unora care nu acceptau că partidul lor (şi al meu) s-a topit sub greutatea brandului de 144 al PNL-ului istoric. Prin respectarea cuvântului dat, prin echilibru, seriozitate, consecvenţă, dar mai ales prin multă muncă, noul PNL, cu Orban la conducere, a reȋnvăţat să câştige.

Am câştigat alegeri parţiale, am câştigat alegeri europarlamentare, am câştigat o influenţă enormă ȋn favoarea României la Bruxelles, am câştigat lupta cu PSD şi pentru prima dată ȋn 30 de ani, PSD a ieşit pe locul doi ȋn alegeri şi tot pentru prima dată, un Guvern PSD a fost demis de opoziţie prin moţiune de cenzură”, scria Cristi Barbu în octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, câștigate tot de candidatul PNL, Klaus Iohannis. Secretarul general adjunct al PNL adăuga acestui mesaj și o fotografie a sa împreună cu Ludovic Orban.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, având rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului şi a prim-ministrului, precum şi reprezentarea Guvernului şi a prim-ministrului în faţa instanţelor judecătoreşti.

Secretariatul General al Guvernului asigură, prin aparatul propriu, continuitatea derulării operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură şi de stabilitate a guvernării.

Continue Reading

NATO

Reuniunea aniversară NATO de la Londra: Klaus Iohannis participă la recepțiile oferite de regina Elisabeta a II-a și premierul Boris Johnson

Published

on

Corespondență din Londra

Președintele Klaus Iohannis reprezintă România, marți și miercuri, la reuniunea la nivel înalt a liderilor țărilor NATO, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. Aceasta va fi prima vizită externă a șefului statului după realegerea sa pentru încă un mandat.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, alături de momentele cu caracter ceremonial, programul reuniunii va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Marţi, preşedintele Iohannis va lua parte la recepţiile oferite de către regina Elisabeta a II-a şi de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, în onoarea şefilor de stat şi de guvern care vin la reuniunea NATO. Recepția oferită de regina Elisabeta a II-a nu va fi prima manifestare regală britanică la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Miercuri, şeful statului va participa la reuniunea NATO la nivel înalt, unde va fi adoptată o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, care va acoperi principale progrese şi preocupări la nivel aliat. De asemenea, liderii aliaţi vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în actualul context internaţional.

Din delegaţia României la reuniunea NATO fac parte şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu.


Citiți și
Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump
NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită
Surse diplomatice: Klaus Iohannis va avea un dejun de lucru cu Donald Trump și liderii din Europa de Est la summitul NATO de la Londra

Cu ocazia reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.

“În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României la NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global, subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre”, arată Administraţia Prezidenţială.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Discursul lui Klaus Iohannis de Ziua Națională, o trecere simbolică de la primul spre al doilea mandat: Implicarea României în proiectarea destinului UE, un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat duminică, cu prilejul discursului tradițional susținut la recepția organizată la Palatul Cotroceni, că Ziua Naţională a României este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii române şi un simbol al libertăţii. Șeful statului a făcut un recurs la istorie, având în vedere atât importanța Zilei Naționale, cât și apropiata aniversare a celor trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989. Mai mult, Iohannis a făcut un apel intens la responsabilitate și a făcut trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat.

“Astăzi este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii noastre. Este ziua în care celebrăm sentimentele profunde care, generaţie după generaţie, ne unesc în jurul unor idealuri şi proiecte majore. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor ţării sau în afara lor, ne leagă aceeaşi dragoste pentru România, şi aceasta este forţa de neclintit care ne face să luptăm pentru a păstra libertatea, democraţia şi pentru a avea un viitor prosper”, a spus Iohannis, la recepţia organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În discursul său de la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a evocat că România a sărbătorit Ziua Națională ”ca stat membru al NATO, cea mai importantă alianță politico-militară din istorie, și ca o voce puternică în cadrul marii familii europene”.

”În acești ani, evoluțiile politice interne și internaționale ne-au arătat, o dată în plus, cât de important este să fim parte a spațiului euro-atlantic și a Uniunii Europene”, a spus șeful statului.

El a amintit că anul acesta se aniversează trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989.

“Este un moment simbolic pentru a marca încheierea, după 30 de ani, a unei etape dificile din istoria noastră postdecembristă şi de a începe un nou parcurs, mai bun, în care să ducem România acolo unde merită în rândul ţărilor lumii. Doar împreună, cu speranţă şi încredere, implicaţi, uniţi şi solidari avem puterea să construim România europeană, modernă şi puternică!”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a arătat că secolul parcurs de la Marea Unire a adus “bucuria îndeplinirii unor idealuri de veacuri, dar şi tragedii şi suferinţe cumplite”.

“Timp de decenii, naţiunea noastră, victimă a totalitarismelor de stânga şi de dreapta, a fost deturnată de la destinul ei european. În toată această neagră perioadă, ziua în care, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, românii şi-au croit o altă soartă a rămas reperul puternic şi luminos al aspiraţiei noastre pentru o Românie a libertăţii şi democraţiei. Nu întâmplător, data de 1 Decembrie a devenit sărbătoarea naţională a României după Revoluţie. De atunci şi până astăzi ea este, în conştiinţa noastră, un simbol al libertăţii obţinute prin jertfă, în 1918, ca şi în 1989. (…) Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a conferit României o nouă poziție geostrategică în partea noastră de lume. Totodată, momentul Unirii continuă să ne transmită peste timp un mesaj fundamental: suntem responsabili fiecare dintre noi pentru soarta țării! O țară care s-a definit la Alba Iulia ca un actor loial al lumii democratice și care s-a proclamat drept o națiune de cetățeni liberi, cu drepturi și aspirații europene“, a spus el.

Preşedintele a adăugat că România este acum “o ţară care îşi afirmă locul în Europa şi în lume, şi mai ales ştie ce vrea pentru sine, cine-i sunt prietenii şi care trebuie să-i fie destinul“.

“Astăzi, la un secol de la momentul definitoriu pentru devenirea naţiunii române şi la trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989, trebuie să recunoaştem cu sinceritate că încă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim să fim. Dar nici nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintaşii noştri, în pofida încercărilor unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic (…) România este deopotrivă contribuitor și beneficiar al construcției europene. Participarea românească la proiectarea destinului Uniunii Europene reprezintă un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire, față de noi înșine și față de națiunile care ne sunt alături în efortul de modernizare națională”, a completat Iohannis.

Șeful statului a făcut apoi trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat

”Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aș dori ca românii care trăiesc astăzi în diferite zone ale globului să se reîntoarcă acasă. Să găsească aici o Românie funcțională, o țară normală, care să le ofere șansa unui viitor mai bun și care să le asigure un nivel de trai decent. Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate și ține în primul rând de noi să o facem posibilă. (…) Avem cu toții o responsabilitate față de memoria celor care au făcut posibil idealul Marii Uniri, dar avem, în plus, o mare responsabilitate față de generațiile care vor veni, al căror destin va fi influențat în bună măsură și de deciziile noastre. (…) În Decembrie 1989, am crezut cu toții în cel mai frumos și vibrant vis, acela de a trăi într-o țară liberă, modernă, europeană, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, să fie protejat și să-și crească copiii fără grija zilei de mâine. Ca Președinte, voi fi total implicat și voi contribui, avându-i alături pe toți românii, din țară sau din străinătate, pentru ca acest vis să devină, în sfârșit, realitate!”, a a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending