Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la Ankara, în perioada 18-19 aprilie 2019, la o nouă rundă de consultări trilaterale a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, potrivit comunicatului oficial.

Cu acest prilej, au fost analizate evoluţiile de securitate la nivel regional şi internaţional, precum şi contribuţiile concrete ale celor trei state la îndeplinirea obiectivelor NATO în acest context. 

Analizând provocările complexe de securitate cu care se confruntă România, Polonia şi Turcia, cei trei miniştri au reconfirmat necesitatea unor eforturi constante pentru a răspunde eficient tuturor provocărilor, indiferent de zona de provenienţă a acestora, și a punerii în  practică a pachetului de măsuri privind Marea Neagră.

Ministrul Teodor Meleşcanu a informat despre demersurile autorităţilor române în vederea gestionării eficiente a evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică şi din regiunea Mării Negre, vizând, în principal, contribuţia naţională la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum și întărirea rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii şi dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere. În acest context, a abordat cu omologii din Polonia şi Turcia aspecte privind participarea acestora la proiectele găzduite de România, inclusiv la Brigada Multinaţională de la Craiova.

Foto: MAE

Totodată, ministrul Teodor Meleşcanu a evocat sprijinul acordat de România partenerilor din est (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), precum şi celor din Balcanii de Vest. A arătat că România are ca obiectiv susţinerea acestor state în avansarea relaţiei lor cu NATO şi UE, conform propriilor obiective şi interese, precum şi în continuarea proceselor lor de reformă internă.

Ce trei miniştri au discutat despre extinderea NATO, context în care oficialul român a reiterat necesitatea continuării politicii aliate a uşilor deschise, care contribuie la consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul euro-atlantic, precum şi la creşterea contribuţiei NATO la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.

Referitor la exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, ministrul român al afacerilor externe a evidenţiat obiectivele urmărite de România și rezultatele obținute până la acest moment, cu accent asupra iniţiativelor europene în domeniul securităţii şi apărării. A arătat că aceste inițiative trebuie să fie complementare cu activităţile NATO şi să conducă la aprofundarea cooperării dintre NATO şi UE în cât mai multe domenii de interes comun. În mod concret s-a referit la îmbunătăţirea mobilităţii militare, consolidarea rezilienţei statelor partenere şi combaterea ameninţărilor hibride ca priorități în acest sens. A subliniat, în context,  importanța legăturii transatlantice  pentru securitatea europeană și internațională.

Miniştrii au discutat şi despre provocările de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv aspecte referitoare la noile forme de manifestare ale fenomenului terorist. Oficialul român a reconfirmat contribuţia României la misiunile şi operaţiile NATO, precum şi la Coaliţia Globală anti-ISIS/Daesh. 

Reuniunea de la Ankara a întărit, prin consistenţa discuţiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susţinerea unităţii aliate, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe flancul estic.

În contextul prezenței la Ankara, ministrul afacerilor externe a prezentat viziunea României cu privire la implementarea Strategiei Globale a UE şi dezvoltarea relaţiilor UE-Turcia, în cadrul dezbaterii cu tema „Advancing European Union Global Strategy Implementation: what role for EU-Turkey cooperation”. 

Evenimentul a fost organizat de Ambasada României la Ankara, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe turc și Delegaţia Uniunii Europene în Turcia. Activitatea a facilitat o mai bună cunoaştere a mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului UE, în domeniul acţiunii externe şi al cooperării europene şi regionale în domeniul securităţii şi apărării.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Sărbătorii de Pesah, în care reafirmă angajamentul său pentru protejarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi ocrotirea patrimoniului spiritual şi cultural al minorităţilor etnice, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, relatează Agerpres.

„Cu ocazia sărbătorii Pesah, adresez conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi tuturor membrilor comunităţilor evreieşti sincerele mele felicitări şi urări de prosperitate. Celebrare a eliberării evreilor din robie şi a renaşterii lor ca popor liber, Pesah reînnoieşte, cu fiecare sărbătoare, fidelitatea faţă de valorile spirituale ale iudaismului, precum dialogul, solidaritatea şi toleranţa”, se arată în mesajul preşedintelui, potrivit Adevărul.

Klaus Iohannis îşi reafirmă angajamentul pentru protejarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi ocrotirea patrimoniului spiritual şi cultural al minorităţilor etnice. „O dată în plus, condamn acţiunile care aduc atingere libertăţii de conştiinţă şi care pângăresc memoria Holocaustului. În România, manifestările antisemite, xenofobe şi rasiste trebuie să fie sancţionate aspru, cu celeritate, în conformitate cu legislaţia în domeniu. Comunitatea evreiască a contribuit în mod definitoriu la modernitatea şi prosperitatea ţării noastre, la independenţa şi unitatea naţională, precum şi la integrarea noastră în structurile europene şi nord-atlantice, şi asumarea valorilor democratice. Această valoroasă contribuţie ne aminteşte cât este de important să apărăm, în societatea de astăzi, legăturile de solidaritate care fac posibilă convieţuirea armonioasă şi respectul faţă de celălalt”, subliniază preşedintele.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, Consilier Prezidenţial – Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, la Sinagoga Mare din Bucureşti.

Pesah este sărbătoarea religioasă a poporului Israel care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise, și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a dat vineri asigurări că cetățenii români care vor să vină în Regatul Unit nu vor necesita viză pentru o ședere de până la 90 de zile după Brexit. De asemenea, cetățenii care doresc să locuiască în Marea Britanie pentru o perioadă mai îndelungată, de până la trei ani, vor parcurge o procedură de înregistrare pentru a fi luați în evidență, a mai precizat șeful misiunii diplomatice britanice.

Într-un interviu acordat pentru Digi24, Noble a explicat ce impact vor resimți cetățenii români în funcție de cum se va produce ieșirea Marii Britanii din UE, cu sau fără un acord adoptat.

”Depinde de ce fel de Brexit avem. Dacă este unul fără acordul cu UE și așteptăm să nu fie, dar este o posibilitate, drepturile vor fi aceleași doar pentru cei care erau în Marea Britanie înainte de momentul ieșirii. Dacă vom avea acordul negociat cu UE, va fi o perioada de implementare”, a spus ambasadorul britanic, vorbitor de limba română.

”După sfârșitul perioadei de implementare sau după momentul Brexit într-o situație de ieșire fără acord, nu vor avea nevoie de o viză pentru o ședere de până la 90 de zile. Dacă vor sta mai mult, este un proces foarte simplu, vor avea voie să rămână până la o perioadă de 3 ani. Și acesta este un alt proces foarte simplu. Pentru cei care au nevoie de o călătorie mult mai lungă este prevăzut și acest lucru”, a mai completat acesta. 

Andrew Noble a apreciat și poziția autorităților de la București față de principiul reciprocității, în condițiile în care Guvernul României a adoptat luna trecută un memorandum care va pune bazele modificărilor legislative, astfel ca toţi cetăţenii britanici din România “să poată continua să locuiască, să muncească şi să studieze în ţară fără a întâmpina dificultăţi”.

La 10 aprilie, liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

Principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.