Preşedinţia română a Consiliului UE a început marţi negocierile cu Parlamentul European pentru asigurarea celor mai bune premise de utilizare a viitorilor bani europeni, prevăzuţi prin Politica de Coeziune, informează miercuri Ministerul Fondurilor Europene printr-un comunicat.

Primul trilog sub Preşedinţia română a Consiliului UE a avut loc marţi seară, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene.

”Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării şi implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE. În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar şi pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Preşedinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, şi instituţiile Uniunii Europene cooperează îndeaproape, în toată această perioadă”, menţionează comunicatul Ministerului Fondurilor Europene.

Trilogurile sunt întâlniri tripartite informale, din cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, pe tema legislaţiei care urmează să fie adoptată. Acestea au loc între reprezentanţii Consiliului UE, Parlamentului European şi Comisiei Europene. Scopul unui trilog este de a ajunge la un acord provizoriu privind un text acceptabil atât pentru Consiliul UE, cât şi pentru Parlamentul European, precizează MFE.

Potrivit sursei citate, în timpul trilogului, discuţiile sunt facilitate de co-legiuitorul care găzduieşte reuniunea – fie Parlamentul European, fie Consiliul UE. Cele două instituţii îşi explică fiecare poziţia în timpul unei dezbateri. Comisia Europeană acţionează ca mediator în vederea finalizării unui acord între co-legislatori.

Pentru un dosar dat, fiecare instituţie îşi desemnează negociatorii şi îşi defineşte mandatul de negociere. Orice acord provizoriu încheiat în cadrul trilogurilor este informal. Prin urmare, trebuie aprobat prin proceduri oficiale aplicabile în cadrul fiecărei instituţii. Participanţii la triloguri negociază în baza mandatelor acordate în conformitate cu normele interne ale instituţiilor pe care le reprezintă.

Frecvenţa şi numărul trilogurilor depind de natura fiecărui dosar şi de circumstanţele politice specifice (de exemplu, încheierea legislaturii parlamentare).

Dat fiind faptul că Preşedinţia Consiliului este asigurată prin rotaţie, de obicei fiecare Preşedinţie a Consiliului este motivată să finalizeze un anumit număr de dosare până la sfârşitul Preşedinţiei sale.

Cei 163 de ani de libertate a romilor sunt tot atâția ani de libertate ai poporului român, în al cărui parcurs spre valorile europene dezrobirea romilor a constituit un reper major, a declarat președintele României, Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor, marcată anual la 20 februarie, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. 

”Ziua Dezrobirii Romilor, marcată în fiecare an pe 20 februarie, evocă un moment de importanţă deosebită pentru minoritatea romă din România, dar şi un pas istoric fundamental al ţării noastre spre democraţie şi modernitate. Cei 163 de ani de libertate a romilor sunt tot atâţia ani de libertate ai poporului român, în al cărui parcurs spre valorile europene dezrobirea romilor a constituit un reper major. În această zi, comemorăm cu toţii suferinţele îndurate de romi timp de secole”, spune Iohannis în mesaj.

Şeful statului salută contribuţia pe care cetăţenii de etnie romă o au la dezvoltarea României, la emanciparea propriilor colectivităţi, la exprimarea bogăţiei diversităţii culturale a ţării noastre.

”Amintirea grea a secolelor de suferinţe trebuie să ne unească în combaterea marginalizării, discriminării şi rasismului. Ziua Dezrobirii Romilor este prilejul reconfirmării coeziunii în jurul valorilor comune, într-o societate în care libertatea ne dă energia necesară progresului şi modernizării naţiunii noastre”, conchide preşedintele Iohannis.

Proiectul european trebuie apărat, proiectul european nu merge de la sine iar prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, regiuni, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru al Comitetului European al Regiunilor în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

”Dacă ne uităm la problema Brexit-ului, vedem că este foarte ușor să pierdem lucruri pe care le avem. Pe lângă banii pe care îi primim de la UE, primim multe alte beneficii. Știți că aveți programele Erasmus prin care studenții pot benefica de schimb de experință. Libertatea și alte lucruri de care beneficiem sunt lucruri pe care le apărăm astăzi pentru că prin aceste mijloace online vedem că se propagă foarte multe lucruri false”, a semnalat acesta.

În intervenția sa acesta a făcut apel la tânăra generație, care, în viziunea sa, trebuie să apere beneficiile pe care le implică statutul de membru al Uniunii Europene.

Dezbaterea care a avut loc miercuri face parte din seria de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și a avut loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.